3,409 matches
-
1980 în zona străzilor Rediului-Sălcâmilor (Berestecico) a apărut surpare cu lățimea 800 m și lungimea 300 m. La baza teritoriului stă Platforma Moldovenească care se află la marginea de sud-vest a Platformei Europei de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Platformei Europei de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
și peste actualul areal carpatic, din Transilvania până în Dobrogea, prelungindu-se la est în spațiul Mării Negre.. Astfel, pe teritoriul României s-au format Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
avut loc și faze efuzive, dar resturile ultimelor au fost îndepărtate ulterior de către eroziune, astfel că parțial intruziunile (sub formă de lacolite, batolite, apofize, stockuri, filoane, etc... - unele alungite pe zeci de kilometri) - concordante cu sensul de stratificare al șisturilor cristaline și aliniate, au fost scoase la zi. Spre sfârșitul etapei orogenetice eroziunea a determinat peneplenizarea munților, iar soclul lor a devenit rigid și ulterior a fost fracturat în blocuri, o bună parte dintre acestea fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor carpatice
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
a densității acestuia. Acest lucru este cunoscut sub numele de Legea lui Graham. În 1860, Graham examinează lichidele și a observat că anumite substanțe nu cristalizează din soluție dar formează precipitate gelatinoase; acestea difuzează foarte încet în comparție cu substanțele cristaline, trec porii hârtiei de filtru dar sunt reținute de membranele semipermeabile (celofan, hârtie, pergaminate). Acest proces Graham l-a denimit dializă și pe care se bazează purificarea soluțiilor coloidale. El a clasificat substanțele în două tipuri: cristaloizi, substanțele care difuzează
Thomas Graham () [Corola-website/Science/331059_a_332388]
-
păstrării castității femeilor (prin clitorisectomie (rezecția clitorisului), rezecția labiilor vaginale, infibulația, introcizia), până la dobândirea unor calități care promiteau să asigure o promovare profesională, sau socială, prcum castrarea băieților pentru a deveni eunuci la haremuri, sau pentru a-și valorifica vocea cristalină de copil (în ) la teatrele și operele din Europa pe vremea când prezența femeilor pe scenă era interzisă, garantarea unor satisfacții sexuale deosebite mutilaților - bărbați și femei - sau partenerilor/clienților lor, etc. Printre procedeele de mutilare a organelor genitale se
Mutilare genitală () [Corola-website/Science/331235_a_332564]
-
și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful ") sunt dezvoltate pe strate de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
este, în general, descompus în două fascicule dintre care unul ("fasciculul ordinar") se propagă în conformitate cu legile opticii geometrice, iar celălalt ("fasciculul extraordinar") nu respectă aceste legi. Acest fenomen numit "birefringență" (sau "dublă refracție"), apare la un număr mare de substanțe (cristaline sau amorfe) omogene, care sunt anizotrope pentru fenomenele luminoase.
Anizotropie () [Corola-website/Science/331614_a_332943]
-
Gliceraldehida (denumită și "gliceral" sau "aldehidă glicerică") este o monozaharidă, din categoria triozelor, cu formula CHO. Este un solid cristalin, incolor și cu gust dulce, fiind un compus intermediar al metabolismului glucidic. Denumirea provine de la cuvintele "glicerol" și "aldehidă", deoarece gliceraldehida este aldehida glicerolului obținută prin oxidarea blândă a unei grupe hidroxil primare. Gliceraldehida conține un centru de chiralitate și
Gliceraldehidă () [Corola-website/Science/335815_a_337144]
-
Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
oraș din Caria, în Asia Mică. De la numele acestui oraș provine denumirea de alamandin, după cum apare în descrierea savantului german Georgius Agricola în anul 1546. Cristalizează în sistemul cubic, în forme de dodecaedru romboidal și este foarte răspândit în șisturile cristaline și în aluviuni. În general cristalele pot ajunge la o dimensiune de câțiva centimetri în diametru. Cu toate acestea, au existat cristale gigantice de până la un metru în diametru. Mineralul este transparent până la translucid. Culoarea almandinului variază, de obicei, de la
Almandin () [Corola-website/Science/332879_a_334208]
-
roșu-violet, dar poate fi, de asemenea, maronie până aproape de negru. ul apare în cantități mari în depozite din Sri Lanka. Au fost găsite, de asemenea, depozite în Australia, în Tirol, Africa de Est și Statele Unite. În România se întâlnește în șisturile cristaline din Carpați și din Dobrogea și în aluviunile formate din erodarea acesor șisturi. Varietatea comună se utilizează ca material abraziv în industrie datorită durității mari, iar varietatea limpede poate fi tăiată și folosită ca piatră semiprețioasă.
Almandin () [Corola-website/Science/332879_a_334208]
-
râurilor Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful Drocea") sunt dezvoltate pe strate de sedimentare alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice, calcare, tufuri vulcanice și roci de granit. Situl „” adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
o alternativă regenerabilă la produse sintetice, în prezent fabricate din petroleum. Myxinii respiră absorbind apă în faringele lor, după camera velară. Apa ajunge la branhiile interne, în număr de 5-10 perechi (depinde de specie) Ochiul Myxinilor, care nu are nici cristalin, nici mușchi extraoculari. Are trei nervi cranieni motori (III, IV, VI). Ochiul lor este semnificativ pentru evoluția ochilor complecși. Nu există ochi parietal și nici organ parapineal. Se știe foarte puțin despre reproducerea Myxinilor. Embrionii sunt foarte dificil de obținut
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
În 1879 a fost numit profesor la Universitatea Tehnică din Berlin. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. A fondat Institutul Federal pentru Studiul și Testarea Materialelor ("Bundesanstalt für Materialforschung und -prüfung"). În memoria sa, o anumită structură cristalină a oțelului, care se formează prin călire rapidă și care contribuie la duritatea acestuia, poartă numele martensită.
Adolf Martens () [Corola-website/Science/333348_a_334677]
-
lui Triton. Mai târziu, în 2008-2010, noi observații în spectrul infraroșu de mai mare precizie au descoperit alte trăsături spectrale. Între acestea se găsește o importantă bandă de absorbție la 1,65 μm, care indică spre prezența apei sub formă cristalină pe suprafața lui Orcus, și o nouă bandă de absorbție la 2,22μm. Nu se cunoaște originea celei de-a doua benzi (poate fi cauzată fie de amoniac/amoniu dizolvat în gheață sau ghețuri formate din metan/etan). Modele de
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
overă un rezultat ușor inferior. Pe de altă parte, un amestec de numai hidrat de amoniu, tholini și gheață nu produc un rezultat satisfăcător. Prin urmare, din 2010, singurii compuși identificați în mod sigur la suprafața lui Orcus sunt gheața cristalină și probablil tholini întunecați. Nu se poate dovedi momentan cu certitudine prezența amoniacului, a metanului sau a altor hidrocarburi, pentru care ar fi necesar un mai bun spectru infraroșu. Orcus se află la granița dintre obiecte transneptuniene suficient de mari
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
rezultate din familia sa colizională au albedouri mult mai mari și benzi de absorbție mai proeminente. În fine, (208996) 2003 AZ84 - un alt obiect masiv aflat în rezonanță 2:3 cu Neptun - are caracteristici spectrale asemănătoare cu Orcus. Prezența gheții cristaline și probabil gheața de amoniu indică existența unui mecanism de reînnoire a suprafeței activ în trecutul apropiat. Amoniul nu a fost încă detectat pe alt obiect transneptunian sau satelit înghețat al planetelor din sistemul solar exterior, în afară de Miranda. Banda de
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
înghețat al planetelor din sistemul solar exterior, în afară de Miranda. Banda de absorbție de 1,65μm de pe Orcus este lată și proeminentă (12%), la fel ca în cazul lui Charon, Quaoar, Haumea și sateliții planetelor gigant. Pe de altă parte, gheața cristalină de pe suprafața obiectelor transneptuniene ar trebui să se amorfizeze complet sub acțiunea radiației solare și galactice într-o perioadă de aproximativ 10 milioane de ani. Unele calcule indică spre criovulcanism ca potențial mecanism de reînnoire a suprafeței, posibil pentru obiecte
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
de ani. Unele calcule indică spre criovulcanism ca potențial mecanism de reînnoire a suprafeței, posibil pentru obiecte transneptuniene mai mari de 1000km. Orcus ar fi putut avea episoade de criovulcanism în trecut, ceea ce ar putut transforma gheața amorfă în gheață cristalină. Tipul de vulcanism sugerat astfel de rezultate ar fi un vulcanism explosiv acvatic cauzat de dizolvarea explozivă a metanului în soluții lichide metano-apoase. Modele de încălzire internă cauzate de dezintegrarea radioactivă sugerează că Orcus ar fi capabil să susțină un
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în defileele "Răchitișului", "Pietroasei", "Hășdatelor", "Turenilor" și "Arieșului" - pe porțiunea cuprinsă între localitățile Buru și Moldovenești, Cluj) șisturi cristaline, argile și marne. Apele de suprafață ale sitului aparțin mai multor bazine hidrografice (ce-și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Acidul adipic (nume IUPAC: acid hexandioic) este un compus organic din clasa acizilor dicarboxilici cu formula HOOC-(CH)-COOH. Din punct de vedere industrial, este cel mai important acid dicarboxilic: aproximativ 2,5 miliarde de kilograme de pudră albă cristalină sunt produse anual, în mare parte pentru utilizarea ca precursor în procesul de producere al nailonului. Totuși, acidul adipic este rareori întâlnit în natură. Sărurile sale se numesc "adipați". Acidul adipic este obținut plecându-se de la un amestec de ciclohexanol
Acid adipic () [Corola-website/Science/335877_a_337206]
-
românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]