3,710 matches
-
lîngă domnul Maude, un tinerel miop, care se ținea ca o umbră de domnul Newey, servindu-l Întruna cu tartine cu unt, și lîngă domnul Collier, un tip care, deși se vedea că nu face parte din această lume, Își croise drum spre ea cu oarecare dibăcie. Era tolerat, dar În același timp și admirat de ceilalți, care vedeau În el o Întruchipare vie a lumii mai largi aflate dincolo de cercul lor. Collier fusese chelner Într-un hotel, fochist pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ediție completă a romanelor din ciclul Waverley, În vreme ce o imensă barbă albă mătura pozele licențioase ale unei ediții ilustrate a operei lui Brantôme. Era o adunătură de oameni foarte pestriță, pentru că, spre deosebire de cafenele și de teatre care atrag o clientelă croită pe măsura mediului respectiv, această sală de licitații oferea lucruri prea variate pentru a putea apela la o singură categorie de mușterii. Cărți pornografice franțuzești din secolul al XVIII-lea, cu mici și Încîntătoare stampe Înfățișînd niște persoane elegante care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să mai așteptați doar două minute... „Peste două minute, Își spuse Rowe, va intra celălalt, și vei fi demascat!“ Domnul Ford, alias Domnul Cost, porni Încet spre tejghea: toate gesturile lui erau cumpănite cu grijă, cu aceeași grijă cu care croia probabil costumele. În această precizie a lui nu era loc pentru vreun gest excentric, pentru vreun capriciu. Și totuși, ce fire bizară se ascundea sub această Înfățișare corectă! Rowe Își aminti de gestul pe care-l făcuse doctorul Forester, muindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Londra, Îi reveniseră multe amintiri. Bunăoară, cutare biserică sau cutare magazin, ori aspectul străzii Piccadilly la Încrucișarea cu Knightsbridge. Toate aceste priveliști Își reluaseră pe nesimțite locul În conștiința lui. Alte amintiri, Însă, dăduseră o luptă grea pentru a-și croi drum: aveau, pesemne, un dușman care nu voia să le lase să intre și izbutea adesea să le Îndepărteze. Cutare cafenea, magazin sau colț de stradă Îi dezvăluia, pe neașteptate, o față cunoscută, de care el se depărta repede, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
clasa sunt luminoase și spațioase. La început, când am pășit pentru prima dată în această școală, mi s-a părut imensă și am crezut că o să mă rătăcesc prin holurile întortochiate.Sunt mândră că învăț la această școală, unde îmi croiesc drumul către viitor, îmi fac o cultură generală solidă, învăț să mă port și îmi fac prieteni. Toamnă de toamnă ne reîntâlnim cu bucurie sub bătrânii castani și zi de zi ne jucăm pe covorul verde al ierbii din livadă
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
constituie, În mod axiomatic, drumul cel mai scurt dintre cele două puncte. Pentru a ajunge În punctul B trebuie să vă bizuiți pe vocea interioară, pe râul alb care-și părăsește matca stabilă aflată Între rândurile tipărite spre a-și croi o alta de-a lungul celorlalte rânduri, folosind făgașurile dintre două litere sau vadul creat sub piciorul unei virgule. În ciuda indicatorului care vă confirmă că sunteți pe drumul cel bun către destinație, ignorând vocea de sirenă Împăiată a GPS-ului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
culoarea șofranului, care se Încârligau și se Întindeau peste tot. — Vera, privește! A reînceput să scrie. Am sărit amândoi În picioare, urmărind cum, dedesubt, apărea o pajiște cu iarbă moale, punctată din loc În loc de floricele frumos colorate, printre care Își croia drum, susurând diafan, un pârâu. Câțiva copaci au izbucnit nu departe, iar niște păsări și-au croit drum din aripi pe cerul ca o peruzea. — Vai, a strigat Vera, ce frumos este! E Paradisul. A Început să valseze ușor dizgrațios
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sărit amândoi În picioare, urmărind cum, dedesubt, apărea o pajiște cu iarbă moale, punctată din loc În loc de floricele frumos colorate, printre care Își croia drum, susurând diafan, un pârâu. Câțiva copaci au izbucnit nu departe, iar niște păsări și-au croit drum din aripi pe cerul ca o peruzea. — Vai, a strigat Vera, ce frumos este! E Paradisul. A Început să valseze ușor dizgrațios, azvârlindu-și brațele În sus și țopăind ca o felie de pâine aruncată din prăjitor, dar s-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
schimbe lumea pe care nici Dumnezeu n-o poate schimba! Și cine-i nătărăul ăsta al meu, spune și mata, domnu’ pictor? Moise? Isus Hristos? I-un catîr puturos la care, cît a dormit de-a curmezișul patului, nu i-am croit destul urechile. Acum încape doar pe lung și bietul tat su nu-i poate face nimic. - Dar dacă lumea asta nu se schimbă s-ar putea, Aizic, ca voi să pieriți. - Domnu’ pictor, acuma ați vorbit drept. - Ei, are ori
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sine, de aceea pielea lui va fi o cămașă prea strîmtă pentru ceilalți. După orînduirea logică, ceea ce urmează e neantul. - Dimpotrivă, aceasta e orînduirea care împlinește toate visele. - Cărui zeu jertfești tu, Aizic? Pentru asemenea principiu e nevoie de oameni croiți după un calapod utopic. Celui lipsit de rațiune nu-i poți argumenta nimic. Ți-am zis că dintre aceștia se recrutează conducătorii. Ce facem cu nerodul pe care nu-l poți înlătura? - Pentru omenire nu există decît un sens unic
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
erau înarmați până în dinți de către stat. Armată federală, artilerie, trenuri blindate. Iar de cealaltă parte: mitraliere fără nici o șansă, cuiburi cu spini ale unor păsări slăbănoage în spatele ferestrelor marilor clădiri ale municipalității, în căminele muncitorești. Cuiburi de mitraliere. Cortina istoriei, croită din unul și același material, e sfâșiată și crapă ca un pepene copt: aici cei deposedați de drepturi, dincolo cei lipsiți de ele. Iar purtătorii de cuvânt ai justiției se țin departe de împușcături și manevrează șomajul și drumul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
asta începe s‑o calce pe nervi și pe Sophie, care preferă tăcerea lui Hans, solitarul, trăncănelii unui Rainer care caută întruna un colectiv în care să strălucească. E o adevărată obsesie la ciudatul ăsta. Vino la mine, vino, vino, croiește‑ți drum, șoptește Anna, de parcă el nu s‑ar fi străduit oricum din răsputeri să‑și dea drumul. Dar se pleoștește mereu, e agitația de dinaintea acestui eveniment important, la el e prima dată și, în anumite condiții, asta te marchează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n‑are de toate astea și de aceea nici nu‑i e frică, Rainer, în schimb, e mândru că s‑a gândit la ceva așa de brutal. În curând o să se și realizeze, astfel că la masa lui Rainer se croiesc planuri serioase și se fac raționamente subtile. Nu pot să spun totul de patru ori, te rog și pe tine, Anna, asta te privește și pe tine, deși în linii mari ești deja informată. Pentru că ești sora mea. Sophie e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
rostită de oricine altcineva de cel puțin o mie de ori. În povestea asta de iubire Anna e cârmaciul sau cârma? Asta se va vedea mai târziu. Poate se va vedea chiar în următoarele fracțiuni de secundă, deoarece Anna își croiește din nou drum către coapsele lui Hans, unde o interesează niscaiva proprietăți funciare. Dar coapsa respectivă se retrage - așa ceva nu se face în public, mai ales când e și Sophie de față - încât mâna iubitoare de femeie dă peste o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trântește celor doi colegi în față că de eliberat trebuie să se elibereze individualistul, nu grupul indiferent și anonim, în care te pierzi și de unde nu mai poți ieși la suprafață decât dacă ești liderul lui sau dacă grupul e croit pe măsura ta, așa cum stau lucrurile cu grupul lui Hans, la alcătuirea căruia a contribuit și el. În tot acest timp, nici nu se atinge de tartină. Doar îți dau bani destui, de care poți să cumperi un unt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
la plajă mi-era teamă să mă mai duc. Mă cam scoteau toți din sărite, Sorin, cu fericirea lui casnică, bucolică, Cristina, cu menajul ei obscen, Florin, fiindcă devenise atât de mic burghez, Andreea fiindcă nu mai Înceta să-și croiască planuri de răzbunare, Leac, fiindcă o Încuraja, se baza pe ea. Andreea făcuse o listă cu păcatele lui Pârvu, se folosise și de amintirile mele din copilărie, mai adunase câteva date de la avocatul care se ocupa de procesul lui Leac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
aud prin colțuri disertații despre amestecul de prospețime și trivialitate al acestei arlechinade, despre poezia prohibiției anilor ’30... Devine vizibilă, în sfârșit, și perechea din tren : cavalerul își plimbă chipul spuzit de coșuri dintr-o parte în alta a foaierului, croind drum delicatei thailandeze, mai stin gheră și mai sfioasă ca în ajun. Îi explică, firește, protector și intimidat. Încearcă să înregistreze, în același timp, figurile marcante ale asistenței. Nu cunosc pe nimeni, pot fi oricând solicitat să-mi justific prezența
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Îți sunt credincios. Mai ales dacă o să mă Înveți să spun pe gură cuvinte din acelea pe care tu le spui doar În minte. - O să vedem, i-am spus eu mai mult ca să câștig timp, lucru pentru care cuvintele sunt croite dinadins. Am câștigat timp, dar am Început să mă Îndoiesc. Și dacă Enkim... Dacă Enkim era unul dintre cei ce-mi luaseră urma? Dacă era trimis de ceilalți Vindecători doar ca să mă aibă sub ochi până ce grosul lor mă prindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care creșteau prin băltoace. Pădurea se Îndesise Într-atât, Încât abia dacă reușeam să-l urmăm pe cel ce deschidea drumul - de cum făcea doi-trei pași, crengile și florile grele se coborau Îndărătul său până deasupra potecii, de trebuia să ne croim și noi drum, cu sulița și cu piatra de mână. Într-una din zile, pe când treceam peste un fir de apă și puteam să vedem mai departe de jur-Împrejur, zărirăm pe malul din față o nemaipomenită foială. Frunzele grele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
În curtea din spate, din aprilie pînă-n august, pînă ce iarba crește frumos, iar apoi dă drumul la douăzeci de copilandri slăbănogi, negricioși și zdrențăroși s-o calce În picioare și s-o distrugă În douăzeci de minute În timp ce-i croiește cu nuiaua peste piciorușele jegoase; noi, acest bătrîn, fiicele lui și nepotul lui, trei funcționari de bancă, un desenator, doi tineri care lucrează la Hearst și cu noi, stimate domn, care uneori aducem cîte o fată În cameră, ne Îmbătăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-i Îndemnase să iasă pe stradă În seara aceea. Ne scurgeam, așadar, din noaptea liberă Înapoi În aerul fetid și stătut al metroului, ne Îngrămădeam și ne repezeam pe platformele de ciment cenușiu, ne Împingeam și ne Înghionteam să ne croim drum ca și cum am fi fost prinși Într-o Întrecere cu timpul, ca și cum ni se oferea o mare recompensă dacă mai cîștigam două minute sau ca și cum alergam cît puteam de repede spre o Întrunire măreață, spre un eveniment fericit și rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Într-o parte și cam În afara cercului exterior al privitorilor, se strînseseră trei făpturi rafinate ale nopții și ale străzii uriașe ce vuia deasupra capetelor noastre - un tînăr spilcuit și obraznic, ce purta o pălărie cenușie și un pardesiu cenușiu croit pe talie, figură tipică de Broadway, un evreu cu un aer sigur, de expert, cu nas mare, glas agresiv și zîmbet vulturesc, și un italian mai scund, cu păr negru și ochi strălucitori, cu o expresie șireată pe chipul Îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
apucat de meseria asta: trebuie s-aștepți să moară unul ca să capeți de lucru și pe urmă neamurile, oameni nerecunoscători, se duc și fac comanda la un concurent de-al tău: dacă ajungeam eu să fac treaba pentru care eram croit, Învățam legile, ca tine, și mă făceam avocat.“ Ei, să știi că toată lumea spunea asta, că domnul Grant putea să fie un avocat minunat, că tare mai știa să vorbească frumos. „Vai, Will, Will“ - a zis - „mai bine-ai Îngenunchea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
metoda, au închis minele au închis marile combinate industriale, animalele din Complexele industriale de creștere au fost lăsate să moară de foame și orașe întregi din România au mers bucată cu bucată, la fier vechi ca să intre în buzunarele lor, croite de la început foarte largi și încăpătoare. Capace de canalizare, feronerie și structuri metalice industriale, utilaje uzate sau noi, montate doar de câteva zile, uzine alimentare numai inox de calitate, calorifere, radiatoare, componente de motoare, țevi de irigații, acumulatori auto, locomotive
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că sunt mult mai folositori tinichigii decât savanții, etc, etc... Și tot chestii din acestea debita onorabilul, cu un entuziasm demn de o cauză mult mai bună pentru viitorul acestui popor amărât. Și ciracii săi au trecut la lucru. Au croit, fără să măsoare, nu de două ori cum spune zicala, ci nici măcar odată și au tăiat-o direct prin porumb, cu noua lege a educației. Se pare că rezultatele nu au întârziat să apară. Anul acesta, anul de grație 2011
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]