7,252 matches
-
povară luptelor din tranșee. Uneori, gândurile dor! Când nostalgia mă înconjura mai tare, sleindu-mi sufletul, am întâlnit un OM. Un OM, care a avut idea, înțelepciunea și puterea să scrie amintirile supraviețuitorilor războiului. Numele său este Gheorghe Olteanu! Este cronicarul teleormănean care ne-a îmbogățit bibliotecile cu multe alte cărți de valoare, dintre care amintind două spun destul pentru o viață de profesor- autor: ,,Dascăli de pe valea Clăniței,, si ,,De la Darie la Nica,,. Am primit vestea că pe un pansament
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
mai puternic și atunci se conformează anumitor comandamente ideologice sau stereotipuri din lumea occidentală, așa cum ieri făceau ascultare față de dogmele ideologice emanate din Uniunea Sovietică: așa e omul bietul de el, slab și ispitit să stea << sub vremi>>, cum zicea cronicarul. dar mai sunt și alții-sărmanii de ei, Dumnezeu să-i ierte!-care s-au învechit în sminteală și li s-a întinat lor și cugetul, și inima; aceștia cred că sunt stăpânii adevărului împotriva lui Dumnezeu, răstălmăcind totul și smintindu
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
că nu are nici un chip... Deci, cam cine ar fi fost, cu adevărat, femeia și regina Kahina? Cunoscută și sub numele de Dyhia sau Damya (în scrierea Tiffinagh: ⴷⵉⵃⵢⴰ) s-ar fi născut din tribul Djerawa (cel puțin așa susțin cronicarii de limbă arabă ai Evului Mediu) sau Jeroua, din rândul zeneților 6, triburi berbere din regiunea munților Aures (Nordul Africii), Numidia de odinioară și ar fi combătut expansiunea omeiadă în regiune prin secolul VII (anul 687). Fiică unică a regelui
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu are decât o spoiala regional-mediocră, îmburuienata, a limbii materne - în cazul de față a limbii pelasge > valahe -, evident, toate acestea nu-l împiedica pe cronicarul de față (ce are sub lentilă, intru „radiografiere“, volumul Dor - călător de la matcă la izvor, de Victor Enache) să lase la o parte influențele (unor „lecturi“) eminesciene, coșbuciene etc., din câteva texte spre a sublinia că autorul este „un talent
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
gândului frumosˮ; Anuarul Asociației LS Filiala Timișoara - Banat, Nr. 5 (coord. Doina Dragan, Fl.-Gh. Brie-Bonchiș, Andreia Lampinen-Ancuțaˮ; „Pendul de Cer - Scriitori rememorând Crăciunul copilărieiˮ (ed. Cezara Codruța Marica, Timișoara, 2014); CJ Hunedoara, Bibliotecă „Ov. Densusianuˮ Hunedoara - Deva, „Ioan Velică - Cronicarul Văii Jiului. Biobibliografieˮ; Ioan Nălbitoru, „Comoara blestematăˮ; „Bonsortistˮ, Antologia LSR, Fil. Vâlcea (coord. Mariana Vicky Vârtosu); Paulian Buicescu, „Eu sunt la ușa ta și bat!ˮ; revista „Memoria slovelorˮ a Fil. Vâlcea a LSR; publicația de la Viena cu care „Napoca
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977).Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR” , la
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
ISTORIA ROMÂNIEI ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE”, alcătuită de noi și expusă și la Congrese Internaționale, desfășurate în România: - “Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
și expusă și la Congrese Internaționale, desfășurate în România: - “Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura lui Mihai ca Domn al celor trei Țări Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”, “stăpânind toată țara de dincolo de
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
a fost primită de publicul auditor cu multă căldură... era doar copilul Capitalei Moldovene! Wanda Braun a dat concerte în cadrul, Tribunei a tinerilor muzicieni" dirijat de Liviu Ionescu. Am audiat concertul nr.20 în re minor KV 466 de Mozart. Cronicarul Edgar Elian a scris: „Accentul cade pe intensitatea climatului dramatic, pe un joc al translațiilor între Universul subteran, puternic învolburat, al lui Don Giovani și acela de grațioasă candoare al lui Cherubino. Am apreciat la talentata pianistă mai cu seamă
CU ARIPILE DESFĂCUTE… ZBORUL E MAI LIN de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371719_a_373048]
-
Comentarii > COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR, DE PAUL LEIBOVICI - RECENZIE Autor: Paul Leibovici Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic De Getta Neumann Paul Leibovici, jurnalist si cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra Cântării Cântărilor și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și
RECENZIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371737_a_373066]
-
și interviuri), nu a plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale. Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
Eminescu nu este suficient. Mai important este să îl luăm ca model de integritate, de iubire a adevărului. Pentru a ne reaminti cât de actual este Eminescu, redăm câteva versuri din „Scrisoarea a III-a”: De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul
SPIRITUL UNUI POPOR ÎNTR-UN SINGUR NUME: MIHAI EMINESCU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379173_a_380502]
-
în care descoperea teme obsedante ale istoriei românilor, o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și poate o provocare. Căci în sinteza lui Xenopol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
teatrale ale epocii Ceaușescu, ritualul celebrării națiunii erau un mod caricatural, prin voluntarismul grandilocvent, de a afirma încă o dată supunerea istoriei și instituirea memoriei ca adevăr științific și ideologic. Inconvenientul istoriei românești apare dintr-o contradicție a reprezentării timpului. Tradiția cronicarilor secolului al XVII-lea, apoi a istoricilor și a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din Antichitate pînă în era contemporană. Însă această continuitate afirmată se izbește de lipsa izvoarelor, de o dispariție a românilor, de o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scrie, în 1837, Esquisse sur I 'histoire, Ies moeurs et la langue des Cigains (Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor). Această mobilizare se concretizează prin publicarea unor Fragmente din cronici moldovenești și muntenești, și printr-o notiță biografică dedicată cronicarilor moldoveni. Între 1872-1874, Cronicile românești sînt editate în trei volume. Studiile lui Kogălniceanu, în Franța și Germania, utilizarea izvoarelor, Cronicile, realizate de cronicarii aflați în contact cu Polonia și Italia, lectura unor lucrări, cum ar fi cea a ardeleanului Maior
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se concretizează prin publicarea unor Fragmente din cronici moldovenești și muntenești, și printr-o notiță biografică dedicată cronicarilor moldoveni. Între 1872-1874, Cronicile românești sînt editate în trei volume. Studiile lui Kogălniceanu, în Franța și Germania, utilizarea izvoarelor, Cronicile, realizate de cronicarii aflați în contact cu Polonia și Italia, lectura unor lucrări, cum ar fi cea a ardeleanului Maior, care a studiat el însuși la Viena și la Roma și a folosit pentru a-1 combate lucrarea despre Moldova și Țara Românească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit lucrările vecinilor mai în vîrstă, germanul Engel și ardeleanul Maior, și a dat o teză care rămîne baza construcției istoriei românilor în epocile modernă și contemporană. CRONICILE Cronicile citate de Kogălniceanu aparțin lui Grigore Ureche, Miron Costin și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reperată, pe la 1400, de către dominicanul Jean de Sultănicii, apoi, în 1532, de călătorul italian Francesco Della Vaile, care află de la interlocutorii săi valahi că românii se trag de la Roma antică. Această cercetare este promovată, în secolul al XVII-lea, de către cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, apoi de Dimitrie Cantemir. Ureche și Miron Costin sînt produsul unei educații iezuite legate de învățarea latinei. Ascendența romană a românilor le este familiară. Această ascendență susține, la Ureche și Costin, alegerea unei politici de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
documentele princiare de cancelarie din secolele XIV-XVII. Noțiunea de întemeiere a țării apare într-un document din 1517. În acel moment, povestirile privind întemeierea sînt confirmate în mod oficial. Dar care este legenda originii Moldovei și Țării Românești? Pentru Moldova, cronicarul Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, propune o povestire frumoasă, structurată, care se înscrie în linia cronicii anterioare a lui Miron Costin. Cantemir povestește că invaziile sarmaților, ale hunilor și ale goților au distrus Moldova și coloniile romane. Locuitorii, fugind de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țării Românești se află în contradicție cu afirmarea paralelă a unui discurs și a unei simbolici cu caracter monarhic. Proiectul politic moldav, în perspectiva sa dinastică, este în întregime asemănător sistemului valah. Amintirea întemeietorilor Dragoș și Bogdan este păstrată de cronicarii oficiali, la fel ca și reprezentarea filiației. Din acest motiv, domnitorul Ștefan cel Mare, care urcă pe tronul Moldovei în 1457, hotărăște să-și reînhumeze înaintașii în necropola Sfîntul Nicolae de la Rădăuți. Tot din acest motiv, fiul său natural, Petru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a dinastiilor și a cancelariilor acestora și la luarea unor măsuri într-o conjunctură geopolitică ce impune realitatea unei puteri mult mai modeste. Cazul lui Petru Rareș este interesant: el revendică faptul că ar fi fiul lui Ștefan cel Mare. Cronicarul său, Macarie, șterge înfrîngerile pe care le suportă în războaiele contra maghiarilor, valahilor, polonezilor și turcilor. Învins în 1538, el fuge și se refugiază în Transilvania. Trei ani rnai tîrziu, își recîștigă tronul, după ce își negociase reîntoarcerea cu turcul Soliman
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
își recîștigă tronul, după ce își negociase reîntoarcerea cu turcul Soliman, cu ajutorul darurilor adunate de către soția sa, de origine sîrbă Elena Ecaterina Brancovici. Macarie nu spune nimic despre dependență și glorifică domnia prințului său, luînd ca model al propriei povestiri pe cronicarul bizantin Manasses. Acest aranjament, ca și folosirea termenului "țar" pentru desemnarea domnitorului, pune problema prezenței tradiției bizantine în Principate și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poloneză: boierii sînt vasali regilor Poloniei, cumpără pămînturi în Polonia, elitele moldave se formează în mediu iezuit, iezuiții avînd, prin 1640, un colegiu la Iași. De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii moldoveni, Ureche și Miron Costin ultimul scriind în poloneză trimit la latinitatea originilor române regăsită în alianța cu Polonia catolică. Oscilațiile spre spațiile culturale periferice Polonia -, care trimit spre un centru al istoriei naționale Roma trezește reacții de respingere. Mitropolitul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]