10,969 matches
-
sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus de limbă vorbită 1 și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902. Această abordare permite surprinderea dinamicii limbii actuale din trei perspective: a) se urmăresc procesele prin care alegerile discursive individuale, permise de sistemul lingvistic (langue), se constituie la nivelul uzului social (parole) în opoziții pragmatice relativ
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf. Avram 1986: 176). Analiza corpusului de limbă vorbită a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tău; a lui, nu a ei; ideea ta, nu a lui). Gramaticile descriptive ale limbii române precizează constrângerile semantice ale sinonimiei sintactice dintre cele două structuri, blocate în situații de posesie inalienabilă (Îmi curge nasul - *Curge nasul meu). Lucrările de cultivare a limbii atrag atenția asupra folosirii greșite a structurilor cu sintagme posesive, calchiate în traduceri după diverse limbi străine, care generează structuri nefirești în limba română (Avram 1986: 163). De pildă, o reclamă la o vopsea de păr, difuzată acum
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În lucrările de cultivare a limbii dinainte de 1990, norma limbii literare scrise era prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare a limbii extrăgeau greșeli de exprimare și le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În lucrările de cultivare a limbii dinainte de 1990, norma limbii literare scrise era prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare a limbii extrăgeau greșeli de exprimare și le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre faptele de "literaritate" sunt comune celor două registre, limba vorbită are norme proprii de organizare, care se îndepărtează de standardele limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de raportul parte - întreg, ci sunt folosiți superfluu. Uzul actual demonstrează însă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a suferit modificări privind aspectul fizic, aptitudinile, caracterul, instinctele etc. După felul cum au fost create rasele de câini, acestea se Împart În: a. Rase perfecționate, care au fost create de om și adaptate nevoilor sale, prin intermediul alimentării și Întreținerii, cultivării și perfecționării progresive a unor Însușiri. Câinele-lup este o rasă perfecționată, asupra căreia omul a acționat continuu. Spre deosebire de țara de origine a rasei pe care o reprezintă, este o rasă de tip deschis reproductiv, datorită migrării continue de gene, din cauza
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
oprească plantarea hibridului Delaware care venea din Transilvania. În același an la Iași are loc un Congres viticol, în care s-a pus problema refaceriii viilor și a oportunității menținerii soiurilor autohtone. La acest congres, V. S. Brezeanu, pledează pentru cultivarea numai a soiurilor de calitate, iar în ceea ce privește varietățile locale, recomandă menținerea celor mai valoroase care trebuiesc ameliorate și eliminarea celorlalte, urmând să fie introduse soiuri franțuzești și ungurești de calitate. Tot la Iași în anul 1913, apare "Revista de viticultură
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticultură" din fuziunea revistei "Podgoreanu" din Pitești cu "Progresul viticol din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea viței de vie și de producere a materialului săditor viticol, iar în a doua parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de formare a genului Vitis precum și apartenența soiurilor la anumite grupe ecologice. De asemenea, s-a putut evidenția și influența condițiilor de ecosistem asupra variabilității caracterelor morfologice și însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. În cazul cultivarelor cu origine certă se cunosc unele date cu privire la proveniența acestora, a modului cum au fost obținute, perioada când acestea au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucru implicat în realizarea proiectului GENRES 081"Rețeaua europeană pentru conservarea și caracterizarea resurselor genetice de viță de vie" (Dettweiler ș.a., 2000 citat de Jung A. și colab, 2003) au obținut rezultate remarcabile în caracterizarea și identificarea a 50 de cultivare de viță de vie, în care au fost implicați 10 parteneri internaționali. În acest scop, au fost selectați șase indicatori SSR care posedau cel mai mare potențial informativ - VVS2, VVMD5, VVMD7, VVMD27, VrYAG 62 și VrYAG 79, toți partenerii lucrând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
considerabile de fenotip deși par să aibă unele "amprente" mai mult sau mai puțin identice din punct de vedere morfologic (Franks ș.a., 2002; Riaz ș.a., 2002). Pentru depășirea acestor limite, în ultimul timp, odată cu apariția markerilor moleculari, diferențierea și identificarea cultivarelor de viță de vie s-a realizat atât la nivel de proteine cu ajutorul izoenzimelor, dar mai ales la nivel de ADN utilizând mai multe metode. 3.2.1.1. Amprenta aminoacizilor liberi. Bazele teoretice. Aminoacizii se găsesc în cantități destul de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt suficiente să rezolve aceste probleme, ca urmare a instabilității caracterelor morfologice sub influența factorilor de mediu, precum și a faptului că în identificarea plantelor tinere informațiile nu pot fi utilizate. Deoarece genotipul nu este influențat de condițiile de mediu, identificarea cultivarelor la nivel ADN este extrem de utilă, deoarece rezultatele obținute reflectă direct individul. Polimorfismul ADN, este determinat de numărul de secvențe de nucleotizi și poate fi ușor de relevat din aproape orice țesut de plantă (Rodica Pop, 2004). Dintre tehnicile moleculare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în cadrul mai multor specii de plante (mentă, zorele, măr etc.), în special a celui intraspecific și mai rar a celui intergenic. În ultimul timp, tehnica RAPD a fost aplicată cu succes și în relevarea polimorfismului intraspecific (în interiorul subspeciilor, varietăților și cultivarelor) și chiar a celui intravarietal (bumbac, cartof, zorele). Cauzele care pot determina polimorfismele depistate prin analiza RAPD, teoretic sunt multiple. Dintre acestea amintim: inserția unui element mare de ADN între cele două situsuri de fixare ale primerului poate determina ca
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
taxonomice la plante. Cercetările privind taxonomia se bazează pe un număr mare de caracteristici care definesc taxonii și ajută la studiul relațiilor filogenetice, amprenta ADN completează aceste metode, mai ales în situațiile în care nivelurile taxonomice sunt foarte apropiate; identificarea cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
definesc taxonii și ajută la studiul relațiilor filogenetice, amprenta ADN completează aceste metode, mai ales în situațiile în care nivelurile taxonomice sunt foarte apropiate; identificarea cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă, dar care provin din încrucișări între diferite specii (arbori și arbuști fructiferi). Identificarea corectă a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
relațiilor filogenetice, amprenta ADN completează aceste metode, mai ales în situațiile în care nivelurile taxonomice sunt foarte apropiate; identificarea cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă, dar care provin din încrucișări între diferite specii (arbori și arbuști fructiferi). Identificarea corectă a soiurilor de plante prezintă o importanță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care provin din încrucișări între diferite specii (arbori și arbuști fructiferi). Identificarea corectă a soiurilor de plante prezintă o importanță practică pentru ameliorare și domenii apropiate acesteia, cum ar fi protecția drepturilor de proprietate asupra noilor creații. Dacă în ceea ce privește identificarea cultivarelor, (unde se pune problema stabilirii apartenenței unei probe la un anumit cultivar, sau la stabilirea identității unei probe necunoscute prin compararea ei cu alte varietăți), situația este mai dificilă, atunci când se înregistrează un nou soi și trebuie identificat, descris pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fragmentelor de restricție și mai puțin a diferențelor dintre lungimile acestora. Avantajul acestei metode constă în sensibilitatea cu care poate depista polimorfismele la nivelul ADN. Metoda AFLP și analiza ADN-ului complementar deși sunt metode cu rezoluție mare, deosebirile dintre cultivare sau clone nu sunt bine evidențiate. 5. Metoda SSR (repetarea secvențelor simple - markeri microsateliți) A fost descrisă pentru prima dată de Bowers și colab., 1993. Microsateliții sunt definiți ca fiind secvențe scurte de ADN, întâlnite în numeroase fragmente de ADN
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colab., 1993 și Cipriani și colab., 1994). Este de dorit, conform rezultatelor de până acum, ca această metodă să fie utilizată atunci când se studiază un număr mare de soiuri. Polimorfismul existent la nivelul ADN-ului, este foarte important în identificarea cultivarelor de viță de vie, datorită faptului că rezultatele obținute reflectă direct genotipul care nu este influențat de condițiile de mediu. Numărul mare de secvențe de ADN, indică un polimorfism accentuat, iar ADN-ul poate fi izolat aproape din orice țesut
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se impun: ... „Respectarea în procesul dezvoltării a etosului autohton, ocrotirea monumentelor naturii, istorice, de artă. ... cultivarea valorilor morale și etice într-o societate civilă descătușată re rigori conjucturale, civile”. (vol. XXIX pag. 274-275) La simpozionul din octombrie 1989 este dezvăluit sistemul de mistificare a realităților prin manevrarea datelor statistice: „Felul în care datele din teren ajung
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
bardul de la Vladimirovăț, cu muncă, abnegație, persuasiune dar și cu talent de organizator, a dat localității pe care o reprezintă dimensiuni de Centru Cultural spre care afluează capacități artistice ce trec și de ocean. O notă definitorie este dată de cultivarea tradițiilor religioase pe care le ilustrează prin revista "Familia" susținută cu onoare de Pr. Konstantit Suru (Petrovasâla). Spiritul cooperant și farmecul său îl face atât de așteptat la tabăra de vacanță și simpozioanele organizate la Iași. Aici are zeci de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
numele țării în care trăiesc acum românii ce o întrebuințează ca limbă de comunicare, limbă de cultură, limbă de stat. b. - Fără a urmări în nici un mod anularea aspectelor regionale ale întrebuințării limbii române în diferite provincii, se impune, totodată, cultivarea în școala națională a limbii române literare, întrebuințată oral sau în scris, pe baza alfabetului latin și a ortografiei corespunzătoare. 2. PROBLEMA UNITĂȚII PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT a. Pentru a impulsiona renașterea limbii și culturii naționale și pentru a dezvolta conștiința
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în editarea presei și a cărții și în difuzarea de emisiuni radio și TV în limbile minorităților. Sunt create condiții favorabile întreținerii unor intense legături internaționale. Un succint tablou al posibilităților persoanelor aparținând minorităților naționale din România pentru păstrarea și cultivarea tradițiilor și obiceiurilor și de a participare la viața culturală este prezentat în paginile următoare. ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTICĂ Teatre și ansambluri folclorice a) În limba maghiară Profesioniste Teatre dramatice: - Teatrul de Stat din Oradea - Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca - Teatrul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]