4,789 matches
-
sine, de asemenea, modificări ale caracteristicilor gramaticale (și, în unele limbi, implicit ale formei, îndeosebi la finală) în raport fie cu etimonul, fie cu secvența reținută; acest efect alternativ se neutralizează, făcând ca modificările de natură gramaticală să nu fie definitorii pentru condensare. XII. 1. Modificări formal-gramaticale Indiferent de procedeul de formare utilizat, cuvintele nou create pe terenul unei limbi, moștenite sau împrumutate pot comporta anumite schimbări fonetice sau morfosintactice față de etimoanele lor. Acest lucru este evident în domeniile derivării și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vârstei copiilor, metode și mijloace atractive, jocul fiind principala formă de manifestare în descoperirea noțiunilor de bază. 2.1.1. Metodologie Perioada școlară mică sau a treia copilărie (6-10/11 ani) prezintă importante caracteristici, iar procesul învățării are un rol definitoriu fiind conștientizat. Instituția școlară prin programele sale de studiu, oferă cunoștințele necesare formării elevilor la această vârstă, prin organizarea și dezvoltarea unor strategii de învățare. Nu trebuie uitat faptul că în această perioadă copilul își formează deprinderea scris-citit și calcul
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
puteau fi puși în discuție. În așteptările profesorului (pe care le cultiva și elevului) parametrii amintiți erau inatacabili și orice încercare de punere a lor în discuție era înregistrată ca un atac la adresa autorității sale. Ordinea și disciplina constituiau parametri definitorii ai câmpului educativ școlar, iar "fața" concretă a acestora era modelată de către profesor. ▪ Prins în plasa restricțiilor fixate de câmpul educativ școlar, de cele mai multe ori, elevul nu putea conștientiza în mod limpede natura și sensul acestor restricții. De aceea, revolta
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de impus. Câteva reguli bine definite, care să convină atât elevilor, cât și profesorului, se vor dovedi ideale 112. În concluzie: • un număr prea mare de reguli produce frecvent efecte contrare celor scontate; • regulile în sine nu induc o influență definitorie în clasă; de aceea, în administrarea unei situații tensionate, ele trebuie să intre în rezonanță cu alți factori ai situației respective; • numărul măsurilor disciplinare trebuie să fie minim. Regulile care guvernează situația "normală" dintr-o sală de clasă trebuie să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
într-o desfășurare planificată a acțiunii, în ciuda dificultăților și a solicitărilor contrare 206. Deliberarea și perseverența, ca atribute inerente disciplinei (așa cum o descrie John Dewey), sunt susținute fie de interes, fie de efort; dacă disciplina, ca rezultantă a interesului, este definitorie pentru ființa umană ca produs al efortului, aceasta constituie premisa unei interogări de tip disciplinar. În cazul interesului, Dewey discriminează trei elemente: unul propulsiv, unul obiectiv și unul afectiv. În ceea ce privește elementul propulsiv, John Dewey susține că nu există conștiință vidă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ba, dimpotrivă, încurajând - cunoașterea și promovarea limbilor și, implicit, a creaților în limba maternă. În acest spațiu încărcat de istorie, în această parte a Europei Centrale, s-a fundamentat o bună tradiție în cunoașterea altor limbi, în asimilarea unor elemente definitorii de cultură, căci este limpede că dialogul interlingvistic, pluriconfesional este componenta esențială a unei Europe clădite pe încurajarea și promovarea acestui tip de identitate. În cele din urmă, vorbim de o cetățenie europeană, una care derivă tocmai din apartenența noastră
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
unica rezervă din care poți doar să iei, fără să și pui ceva la loc, constată calm împuținarea ei și își reglează consumul în funcție de ce i-a mai rămas. La un asemenea om felul în care consumă ultimele rezerve este definitoriu, dramatic și pentru privilegiații din preajma lui, profund pedagogic. Or eu l-am cunoscut personal tocmai în ultimii ani ai vieții sale. Înainte de a ști dacă îmi doresc, dacă vreau să știu despre el mai mult decât îmi spun spectacolele lui
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
modernité constituie un amplu discurs asupra a ceea ce Apollinaire numește la nevrose de l’art moderne. Construit exhaustiv, el lanseză că termeni cheie avangardismul și postmodernitatea, stratificându-se Într-o suită de microdiscursuri despre avangardă ca fenomen finissant, ca element definitoriu În destinul culturii contemporane, despre post- modernism că moment de vârf al modernismului, ca revivalisme și că depășire a modernismului, despre sfârșitul inovației că declin al occidentului și despre dispariția grandiosului aflat În relație cu sentimentul declinului. În Dialectique de la
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
acestei concepții și angajează în chip avizat persoana în proiecte cognitive și de act. Așadar, interioritatea concretă (cea care cuprinde și contribuția particularului fără a include accidentalul) este esența reflexivității (a conștiinței de sine) care ar deveni în alt context definitoriu o abstracție inoperantă, o noțiune pur convențională. Acest "de sine" implică culoarea locală a subiectului și nu doar efigia logico-lingvistică a acestuia (cea rezervată unor delimitări filosofice aflate la extrema formală a concepțiilor despre lume și viață). Cel mai deosebit
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trăsături caracteristice care alcătuiesc personalitatea, comprimând pe portretul fiecărui om o diversitate cuprinzătoare de principii și concepte ale descripției și forțând realitatea liberă și debordantă a datului său natural să se ordoneze conform acestora (să se adune în jurul unor nuclee definitorii). Ea aduce prin această dublă mișcare o determinare cu totul nouă ecuației individuale, dând o dimensiune de tip creator afirmării de sine, într-un relativ contrast cu o viziune fenomenologică ce are tendința de a încetățeni ideea unei autodezvăluiri (a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ignorării de sine ca insuficiență funciară a propriului sistem judicativ. Dar situația privilegiată a deplinei transparențe de sine nu se dobândește decât în urma unui susținut efort individual de adaptare a dinamicii impetuoase a datului vital la o serie de constante definitorii hărăzite să îl cuprindă comprehensiv. Astfel, autonomia însăși este țintă a educației și te pune în posesia îndemânărilor necesare supraviețuirii și adaptării, dominând mare parte a pachetului condițional care întemeiază comportamentul relațional, adică integrarea în mediu. De aici pornind, omul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
existență a doi termeni diferiți ai transformării). În consecință, în interioritate, schimbarea autentică este precedată întotdeauna de un moment de strângere la sine, de revizuire totalizatoare, de punere în bună ordine a vechiului, de așezare a lui în ultimele cadre definitorii. Apariția noului este precedată de o prealabilă încheiere a socotelilor cu starea anterioară. Toate aceste operații (adunarea la sine, perspectiva întregului, înglobarea, depășirea, trecerea dincolo de acest întreg) umplu universul viu al interiorității, punctând adaptarea inerentă ipostazelor sufletești aflate în zona
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de "acceptare" (și apoi de "asumare"). Într-o viziune de tip fenomenologic, conștiința de sine efectuează o reîntoarcere acaparată, o desprindere care, întregind, generează schimbare prin ieșirea din fluxul continuu, din principiul de persistență, care trebuie întrerupt. Această reîntoarcere este definitoriu contrară extazelor mistice sau structurii tipice a oricărui gen de inspirație, întrucât operațiile ei se realizează în deplină lumină a cunoașterii și prezență exactă și nu presupun un ferment creator a cărui acumulare difuză este hărăzită unei irumperi scânteietoare și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care arată că implicarea unei interiorități conviviale este necesară atât evoluției cât și unui nivel acceptabil al toleranței în cadrul comunității științifice. Spre deosebire de viziunea lui Dragomir, teoria valorilor elaborată de Tudor Vianu subliniază contrastul ireductibil dintre adevăr și subiectivitate, îndepărtând miezul definitoriu al oricărui conținut teoretic de natura caracteristică a noeticului: "suportul valorilor teoretice nu poate fi decât rezultatul cercetării savantului, nu actul acestei cercetări, așa cum acest rezultat este cristalizat în propozițiile științei sub forma unui lucru, adică a unei realități care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
convergent toate intențiile de act care deservesc trunchiul cognitiv principal al personalității. Astfel, până la integrarea unui conținut în lumea a treia, el trece prin laboratorul interior al creatorului, asimilabil unei neostenite anticamere a expresiei, după cum o sugerează și o tentativă definitorie a lui Aristotel (care afirma că "adevărul înseamnă să atingi ceea ce cauți și să exprimi acest lucru"65). Calea până la conținutul manifest este spațiul privilegiat al reflexiei active, ea intervenind măcar ca un controlor al întregului proces, dacă nu ca
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are o psihologie aparte (indicată de o descriere vianescă esențializată: "întocmai ca orice manifestare volitivă a spiritului, atitudinea estetică implică unele inhibiții și unele impulsuri"76). Ea arată că aici implicarea conștiinței de sine ca cenzor sau stimulator eficient este definitorie pentru orientarea cognitiv-aplicată a firii artistice, dezvăluind mecanismul natural de ghidaj interior pe care îl presupune "confruntarea" cu frumosul. Această psihologie implică un control conștient asemănător mânuirii unui instrument muzical, care se cere cu virtuozitate stăpânit și care pretinde o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unui urcuș artistic se realizează oglindind procesul complex de coagulare a factorilor creatori și infinita varietate a mijloacelor expresive (în interacțiune permanentă cu un sistem de așteptări și exigențe care delimitează tipuri de auditoriu). Din această dublă sursă provin circumscrierile definitorii care subîmpart sistemul de trăsături al ipostazelor virtuale pe care le poate îmbrăca parcursul creator și de la ea pornind se construiește o identitate artistică, o concretizare activă și fertilă a firii înclinate către estetic. Invenția și așezarea ei în formă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
umanități împlinite. Capitolul 8 Interioritate și angajament comunitar. Conștiința reflexivă în mediu de alteritate Conștiința de sine mediază, în practica inserării sociale a individului, o dublă reflectare a alterului în sine și invers, făcând cei doi poli reciproc recognoscibili în cadrul definitoriu al unei conformități existențiale. Ea împinge până dincolo de granițele subiectivității dezbaterea raportului comun care se instituie între cei doi și unifică sub cupola categoriilor interiorității experiența lor împărtășită, caracterizând procesul relațional pornind de la datele simțului intern. Apercepția de sine ajunge
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la statutul unui simplu impuls, a unei înclinații cu toate caracteristicile capricioase ale temporarului. Ea contrastează cu vigilența responsabilă a întâlnirii autentice, cu atenta "înconjurare" reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi, detașarea reflexivă (definitorie) de spontaneitatea auto-observatoare și revelează un sistem de răbdătoare acumulare imaginală, de exersare extensivă a focalizării pe parcele subiective semnificative. Se poate practica instantaneul intuitiv și în condițiile răgazului reflexiv care ar presupune tenace insistențe discursive sau lungi desfășurări ale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
privim mintea pur și simplu din punctul de vedere al organismului uman individual; aceasta pentru că, deși își are centrul acolo, ea este în chip esențial un fenomen social; chiar și funcțiile sale biologice sunt în primul rând sociale"91). Nucleul definitoriu al fenomenelor spirituale se desprinde din caracterizarea autorului american cu forța unui postulat de neînlocuit, marcând teritoriul unor evidențe de concepție care au făcut carieră în filosofia secolului XX. Astfel, pornind de la o concepție universalistă a proceselor mentale se poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
liderul de grup a sacrificat propria interioritate pentru succesul acțiunilor comune. Conștiința de sine trează și îndrăzneață poate asuma soarta spirituală a unei întregi comunități. Iar acest fenomen este în genere posibil în măsura în care, structural, funcțiile mentale capătă o patină socială definitorie care devine mediu permisiv al schimburilor informaționale și actante. Capitolul 9 Conștiință de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în viața lăuntrică Conștiința de sine preia, în virtutea unei unități constitutive sau în numele unei viclenii intra-structurale, de la sistemul cognitiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
general, structuri tipice de cunoaștere. Ea rezonează cu alte unități intra-psihice într-o interacțiune paralelă vizării generale care îi este caracteristică, adică mai mult în interes autoconstructiv, "autodidactic". Pe lângă demersul prospectiv și investigator care îi este în asemenea măsură definitoriu, ea întreprinde, deci, și acțiuni de întărire auto-sporitoare a potențialului său intențional, a repertoriului său tehnico-metodologic. Astfel, aceste structuri tipice de cunoaștere o înarmează și îi instrumentează inițiativa, astfel încât pe tărâmul aplicației ei se pot regăsi o parte din intențiile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
confruntări" fecunde cu domeniul teoretic. Și este înscrisă în "legile" acestui model o parte esențială a parcursului posibil în care insul conștient poate îmbrăca structura formală. Caracterul integrării sociale, însă, nu amenință exigențele autonomiei individuale, întrucât funcționează ca un dat definitoriu al necesității condiționale, ca un element substructural determinant și întemeietor de experiență. Dacă la nivelul individual instituim elemente de suprastructură, la nivel colectiv se vor coagula și constante existențiale ce vizează la rândul lor destinul subiectiv. Acesta din urmă își
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
exigența ultimă a unei cunoașteri totale și nepărtinitoare poate degaja "topica" alcătuirii psiho-spirituale omenești de sub presiunea unor pretenții de primordialitate pe care, din perspectivă proprie, fiecare dintre cele trei instanțe și le poate, în fond, aroga. Expresia elaborată a efortului definitoriu care adună rezultatele sintetice extrase din spațiul interiorității face parte dintr-o construcție filosofică mai amplă, care subsumează toate formele cogniției și care este chemată la rândul ei să le rostuiască în numele adevărului. Conștiința de sine cercetează și produce pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
bazată pe acțiune prin care profesorul folosește în scop didactic disponibilitatea elevilor pentru joc. Contribuțiile instructiv - educative ale jocului sunt extrem de importante întrucât în reușita jocului, elevul se antrenează cu toate disponibilitățile fizice, intelectuale și afective pe care le are. Definitoriu pentru copil jocul didactic îi dezvoltă capacitatea de a se adapta la situațiile noi care apar și de a acționa independent pe parcursul jocului. Această metodă presupune construirea din timp a materialelor, învățarea de către profesor a protocolului. Metoda cadranelor este o
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]