5,030 matches
-
care degradează atât obiectul cât și subiectul cunoașterii. Principiul suprem al comportamentului uman trebuie să fie iubirea: „Șterge-ți ochii, nu mai plânge!... A fost crudă-nvinuirea, a fost crudă și nedreaptă, fără razim, fără fond. Suflete! De ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond” (1870). Întreaga istorie a omului, în măsura în care ea înseamnă progres, este o sporire a cunoașterii prin cuvânt, care sublimează cunoașterea senzorială, făcând din demon o
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al comportamentului uman trebuie să fie iubirea: „Șterge-ți ochii, nu mai plânge!... A fost crudă-nvinuirea, a fost crudă și nedreaptă, fără razim, fără fond. Suflete! De ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond” (1870). Întreaga istorie a omului, în măsura în care ea înseamnă progres, este o sporire a cunoașterii prin cuvânt, care sublimează cunoașterea senzorială, făcând din demon o sfântă, „dintr un chiot simfonie”, „din ochirile murdare, ochiu-aurorei matinal
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond” (1870). Întreaga istorie a omului, în măsura în care ea înseamnă progres, este o sporire a cunoașterii prin cuvânt, care sublimează cunoașterea senzorială, făcând din demon o sfântă, „dintr un chiot simfonie”, „din ochirile murdare, ochiu-aurorei matinal”. La fel a fost primită și nuvela Sărmanul Dionis, pe care E. a citit-o la ședința „Junimii” din 1 septembrie 1872. Slavici o cunoștea încă de la Viena, cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Noel cu jumătate de gură și se făcuse mic în fotoliu, parcă surprins dezarmat de adevărul revelat din ceea ce spunea Ion Mihai. Așa-i că este atât de grea și de anevoioasă încât dorești să nu te mai lupți cu demonii din tine? Justificând că așa ești de la mama natură, că așa sunt oamenii construiți, sau că nu vrei să te schimbi, deși știi că nu e în regulă. Și atunci putem numi cel mai puternic pe cel ce câștigă lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
natură, că așa sunt oamenii construiți, sau că nu vrei să te schimbi, deși știi că nu e în regulă. Și atunci putem numi cel mai puternic pe cel ce câștigă lupta cea mai grea? Dusă cu propria persoană? Câți demoni și adversari ai vieții și evoluției tale din tine ai învins, cu atât vei fi mai puternic. Reține aspectul: nu să ți-i reprimi ci să-i scoți complet din tine, continuă el după o scurtă pauză. Noel nu răspunse
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
atenție deosebită fiind acordată sângelui purtător de viață și reparator în măsura calității circulației și prezenței sale în zona afectată. În ceea ce privește etiologia, medicina egipteană pe lângă numeroșii agenți fizici: frigul, căldura, agresiunile, paraziții, alimentația eronată, admitea și cauze psihice, identificate unor demoni, blesteme, represalii divine, situații în care se făcea apel la practici vrăjitorești, droguri, licori specifice, amulete, formule impresive etc. Pe lista bolilor mai frecvente, se află afecțiunile abdominale, oftalmice, renale, febra tifoidă, erizipelul. Medicii, considerați trimiși ai zeilor de care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dedicat lui Venus și Bachus, teatrul este periculos, căci el nu oferă decât spectacole lascive. "Teatrul este întocmai ca templul lui Venus (...) Teatrul nu este consacrat numai zeiței dragostei, el îi mai este dedicat și zeului vinului. Căci acești doi demoni ai libertinajului și bețivănelii sunt atât de strâns uniți, încât par să fi uneltit împreună împotriva virtuții: astfel, palatul lui Venus este și casa lui Bachus." Teatrul este nociv, în însăși esența sa, după părerea lui Tertulian, căci emoția suscitată
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pasiunii dragostei, se arată rezervat cu privire la orgoliu, neexplicându-se practic niciodată asupra atitudinii morale ce ar trebui urmată față de reprezentarea comportamentelor eroice. Nicole, în schimb, ca și alți doi janseniști iluștri, Pascal și La Rochefoucauld, condamnă fără drept de apel demonul "gloriei". Reducând la zero mitul eroului, el distruge idealurile cavalerești care îmbogățesc literatura primei jumătăți a Marelui Secol. De aceea își împrumută el exemplele exclusiv din teatrul lui Corneille, unde eroii, îndrăgostiți de sublim, sacrifică totul "gloriei" lor62. Citând Horațiu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
așezate ca și cum ar ține frâiele a doi cai năvalnici, îi îndeamnă cu biciul și cu vocea, și visează că încă îi mână. Aceste situații sunt inspirate de verva specifică lui Molière și Aristofan. Terențiu nu este posedat de un asemenea demon. El poartă în sinea lui o muză mai calmă și mai blândă. Îi lipsește fără îndoială un dar prețios; este vorba de adevăratul caracter pe care natura l-a gravat pe fruntea celor pe care i-a însemnat ca fiind
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deformare preferată în care să se transforme cât de curând natura. Arta caricaturistului este de a sesiza aceasta mișcare ușor imperceptibilă și de a o face rizibilă tuturor ochilor, mărind-o [...] Arta sa, care are în ea ceva diabolic, relevă demonul care a doborât îngerul"67. În artele plastice, în teatru, în literatură, caricatura a cunoscut diverse forme de manifestare, de la cele vesele, amabile, bonome, la exagerările monstruoase, la reducerea la absurd a umanului, caracteristică epocii noastre. Deși a fost caracterizat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
134. 195 Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care îl patronează, nu devine important de reținut o divinizare a oamenilor și nici cultul suveranilor, ci determină un efort de definire și de categorisire a diverselor forțe supranaturale (Hesiod instituise cu succes patru categorii de ființe divine: zeii, eroii, demonii și morții, față de care cei vii au diverse obligații).42 În ritualul sacrificial al grecilor, care plasează și instituie umanitatea la mijlocul distanței dintre animale și zei, actorii nu se confundă, iar omul nu participă la un eveniment ancestral, precum în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nivel colectiv (generând psihoze în masă), cât și individual, orice boală somatică fiind dublată de dimensiunea ei psihică, care de multe ori înlocuiește boala reală.342 Atitudinea ambiguă față de tehnologie are ca efecte și "modernizarea tehnologizată a îngerilor și a demonilor" sub chipul extratereștrilor, un mit care a luat amploare incredibilă în a doua jumătate a secolului XX. Extraterestrul este un nou chip al Celuilalt, mult mai evoluat, punând în scenă și o metaforă a decolonizării (cu sentimentul de vinovăție al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare, alte planete ca destinații pentru misionariat, extratereștri misionari, extratereștri divinizați de către pământeni (zeii umanității ar fi astfel de extratereștri pe care oamenii trecutului îi adorau), extratereștrii ca zei și ca demoni ("theogonie-fiction"), Dumnezeu nu e bun (soluție eretică la problema Răului), societăți teocratice, origini non-religioase ale religiei, inteligențe artificiale și religii, călătorii în timp și realitățile istorice ale fondatorilor de religii, valorizări ale gândirii magico-religioase și ale vrăjitoriei, omul-zeu.372 Să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Verne și De la Pământ la Lună (1863), generând în scurt timp, încă din anii '20 ai secolului al XX-lea, prin periodice ca Amazing Stories, genul îndeobște denumit Space-opera.500 Dacă Evul Mediu și-a avut spiritele sale, îngerii și demonii, care coexistau cu oamenii, iar știința iluminismului le-a eliminat, "lăsându-i pe oameni singurii locuitori ai universului", genurile fantasy și SF le aduc înapoi, "într-o deghizare științifică aparent corectă" (dacă autorii SF au fost majoritar bărbați, iar Tolkien
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trad. I. Pecher, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Myth and Meaning, Routledge, London, 2001. Lévi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, trad. I. Pecher, Editura Științifică, București, 1970. Lovinescu, Vasile, Mitul sfâșiat, Institutul European, Iași, 1993. Lurker, Manfred, Lexicon de zei și demoni, trad. Adela Motoc, Editura Enciclopedică, București, 1999. Mahé, Nathalie, Mitul lui Bachus, trad. Mihai-Gruia Novac, Artemis, București, 2006. Maxwell, J., Magia, trad. Maria Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 1995. Morretta, Angelo, Daimon și supraom, trad. Bogdan Zotta, Editura Tehnică, București, 1994
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
avea să fie totuși o axă a vieții mele, așa cum viermele cu antene și piciorușe este axa fluturelui. Și care (acum îmi trece prin cap ideea asta bizară, când vizualizez fața lui având ceva demonic, dar și ceva inofensiv, un demon rizibil, un Abbaddon măscărici) s-ar putea să fie de fapt o amintire-paravan pentru ceva și mai adânc, și mai îndepărtat, pentru o cameră și mai secretă din sinea mea, mai apăsată de interdicție. Mă gândesc că prea ușor revăd
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cuvintele părintelui Varava, suprapus peste imaginea știută a părintelui Ioan care nu mai este, Dumnezeu să-l ierte, Și au ieșit să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Iisus și au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, îmbrăcat și întreg la minte, șezând jos, la picioarele lui Iisus, și s-au înfricoșat, lumina de afară răzbate greu în biserica veche înnegrită de fumul lumânărilor, când va fi gata cea nouă, Theo! atunci, mă furișez afară din biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu m-ar fi privit în felul ei anume, salutându-mă din mers cu un surâs, măcar de i-aș fi promis Anei că trec pe la ea și n-aș fi putut să nu mă țin de cuvânt cu toți demonii care-mi stăteauân cale, Trebuie să închid, noapte bună! De ce trebuia?! Ca s-o pot ajunge din urmă pe Aida, m-am luat după parfumul ei ca un câine hămesit ce-și adulmecă vânatul, De ce ești atât de aspru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ceea ce el văzuse la mine de la bun început, când am înțeles de unde vine această siguranță a părintelui se însera peste curtea mănăstirii și frunzele de viță-de-vie întinse pe sub streașina casei și pe la ferestre își alungeau umbrele întunecate prin încăpere, iar demonul din mine, retras pentru moment din arenă, se-nvăluia tăcut în negurile tulburi ale ființei mele, Seara la meșterul Luca și Janos, meșterul Luca povestește, o mai veche poveste, pentru mine o spune, e povestea lui Vasile din Fălticeni, zugrav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai sunt eu și viața mea s-a desprins de mine ca o corabie, o scrisoare dezlânată i-am scris, fără nicio ortografie, fără să-mi pese de aspectul estetic al scrisorii, o rugam să mă ierte pentru tot, despre demonul din mine i-am scris, el va fi întotdeauna între noi și ne va împiedica să fim fericiți, de altfel Ana știa de mult că pentru mine fericirea nu înseamnă împlinirea într-o viață tihnită, casnică, și cu bruma de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să se dezlege de ea cât mai cu putere, să nu-i rămână pe chip sau în oase ceva din răutatea ei, flăcăul acela n-a mai avut timp s-o facă, grăbindu-se acasă la căpătâiul maică-sii și demonii au rămas în el, nu s-a vindecat de ei decât după câțiva ani, când i-a descântat o femeie și l-a pus din nou s-o poarte și l-a învățat cum s-o dezlege, Astăzi nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
care închis de viu am deșartă speranță că îl voi prinde în culori pe Dumnezeu, trec și prin biserică, strania senzație că pictura de pe perete nu-mi aparține, vine parcă de altundeva, eu nu sunt decât executantul ei, îngerul sau demonul dictează, sentimente contradictorii m-au încercat, cine sunt eu?! într-un fel sau altul pictura asta mă deposedează de Dumnezeu, Doamne, fie-ți milă, cui mă rog?! și ies precipitat din biserică, 3 aprilie, lucrez în biserică ca un apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să mănânce, i-am făcut fiecăruia portretul în creion și i-am câștigat definitiv, cu Radu și ceilalți abia de mă mai văd, toată ziua stau la scutere și la sfârșitul zilei primesc recompensa, minutele de viteză pe deasupra mării, când demonul meu triumfă, strădaniile lui Radu de a mă reintegra în grup eșuează, nu mă mai interesează nici măcar discuțiile despre pictură, ei s-au hotărât să plece cu toții undeva lângă Vama Veche, un loc sălbatic, să picteze acolo și să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ana și sunt incapabil să mă stăpânesc, nu mă pot obișnui cu ideea că aparține altui bărbat și eu n-am făcut nimic ca să împiedic, în orgoliul meu nemărginit am crezut că, mă port ca un dobitoc cu ea, Oare demonul tău are nevoie într-atât de aceste ieșiri iraționale? se hrănește pictura ta din neputința asta oribilă de a te stăpâni?! se-ngrașă desenul tău din sucul amar al îndoielilor tale, al izbucnirilor turbate de gelozie, tot noroiul ăsta uman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]