9,167 matches
-
criterii derivate din DSM-III-R. Ei aplică această listă subiecților, părinților și profesorilor. În funcție de certitudinea diagnosticului (scor foarte ridicat = certitudine puternică; scor mediu = certitudine medie; scor slab = certitudine slabă), rezultatele pentru categoria de vârstă 12-16 ani sunt următoarele: - certitudine puternică privind depresia: 1,8%; - certitudine medie: 7,8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani sunt următoarele: - certitudine puternică privind depresia: 1,8%; - certitudine medie: 7,8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte cazuri, nu există diferență de prevalență între băieți și fete. În sfârșit, adolescenții recunosc mai ușor că sunt deprimați decât părinții lor. Bailly și colab. (1992) realizează o anchetă pe un lot de 744
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
epidemiologică în rândul a 465 adolescenți între 12 și 20 de ani, elevi la colegiu sau de liceu, folosind un auto-chestionar ce include CES-D și criteriile DSM-III-R pentru episodul depresiv major. Această modalitate de lucru permitea scoaterea în evidență a depresiei majore, dar și a altor stări depresive printre care distingem proasta dispoziție (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de liceu, folosind un auto-chestionar ce include CES-D și criteriile DSM-III-R pentru episodul depresiv major. Această modalitate de lucru permitea scoaterea în evidență a depresiei majore, dar și a altor stări depresive printre care distingem proasta dispoziție (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate permanentă ce nu aparține nici depresiei majore, nici proastei dispoziții), și depresivitate (scor semnificativ pentru depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major. Această modalitate de lucru permitea scoaterea în evidență a depresiei majore, dar și a altor stări depresive printre care distingem proasta dispoziție (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate permanentă ce nu aparține nici depresiei majore, nici proastei dispoziții), și depresivitate (scor semnificativ pentru depresie după CES-D ce nu intră în categoriile precedente). Aceste forme ar putea fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scoaterea în evidență a depresiei majore, dar și a altor stări depresive printre care distingem proasta dispoziție (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate permanentă ce nu aparține nici depresiei majore, nici proastei dispoziții), și depresivitate (scor semnificativ pentru depresie după CES-D ce nu intră în categoriile precedente). Aceste forme ar putea fi regrupate în prezent sub termenul Subsyndromal Symptomatic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stări depresive printre care distingem proasta dispoziție (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate permanentă ce nu aparține nici depresiei majore, nici proastei dispoziții), și depresivitate (scor semnificativ pentru depresie după CES-D ce nu intră în categoriile precedente). Aceste forme ar putea fi regrupate în prezent sub termenul Subsyndromal Symptomatic Depression folosit de autorii anglo-saxoni. În total, în acest studiu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie după CES-D cu tristețe permanentă, dar fără a răspunde criteriilor DSM-III-R privind depresia majoră), criza anxio-depresivă (scor semnificativ pentru depresie după CES-D cu anxietate permanentă ce nu aparține nici depresiei majore, nici proastei dispoziții), și depresivitate (scor semnificativ pentru depresie după CES-D ce nu intră în categoriile precedente). Aceste forme ar putea fi regrupate în prezent sub termenul Subsyndromal Symptomatic Depression folosit de autorii anglo-saxoni. În total, în acest studiu, 37% dintre adolescenți prezintă o problematică depresivă, dintre care 7
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
22% proastă dispoziție, 2% criză anxio-depresivă și 6% depresivitate). Luând în considerare doar episodul depresiv major, constatăm o preponderență feminină semnificativă (79% fete față de 21% băieți). Episodul depresiv major pare să predomine la vârste între 17-18 ani, dar la băieți depresia se instalează mai precoce: 15-16 ani la băieți față de 17-18 ani la fete. Simptomele discriminatorii pentru depresia majoră sunt, pentru ambele sexe, acuzele privind oboseala, tulburări de somn și idei suicidare. Problemele somatice sunt descriminatorii pentru depresia gravă, dar acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o preponderență feminină semnificativă (79% fete față de 21% băieți). Episodul depresiv major pare să predomine la vârste între 17-18 ani, dar la băieți depresia se instalează mai precoce: 15-16 ani la băieți față de 17-18 ani la fete. Simptomele discriminatorii pentru depresia majoră sunt, pentru ambele sexe, acuzele privind oboseala, tulburări de somn și idei suicidare. Problemele somatice sunt descriminatorii pentru depresia gravă, dar acest lucru este valabil doar pentru băieți. Apar și alte variabile asociate statistic depresiei: dificultăți școlare, consumul unor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dar la băieți depresia se instalează mai precoce: 15-16 ani la băieți față de 17-18 ani la fete. Simptomele discriminatorii pentru depresia majoră sunt, pentru ambele sexe, acuzele privind oboseala, tulburări de somn și idei suicidare. Problemele somatice sunt descriminatorii pentru depresia gravă, dar acest lucru este valabil doar pentru băieți. Apar și alte variabile asociate statistic depresiei: dificultăți școlare, consumul unor substanțe (tutun și hașiș, dar nesemnificativ pentru alcool), dificultăți de relaționare cu părinții și probleme de sănătate ale părinților. În ceea ce privește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fete. Simptomele discriminatorii pentru depresia majoră sunt, pentru ambele sexe, acuzele privind oboseala, tulburări de somn și idei suicidare. Problemele somatice sunt descriminatorii pentru depresia gravă, dar acest lucru este valabil doar pentru băieți. Apar și alte variabile asociate statistic depresiei: dificultăți școlare, consumul unor substanțe (tutun și hașiș, dar nesemnificativ pentru alcool), dificultăți de relaționare cu părinții și probleme de sănătate ale părinților. În ceea ce privește separarea parentală, nu există, în schimb, o diferență semnificativă între populația depresivă și cea generală școlarizată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4,7% la fete și de 2,3% la băieți. Vom reveni, în unul din capitolele următoare, asupra concluziilor acestora din perspectiva evoluției. Conform acestor studii epidemiologice asupra populației generale, putem afirma că depresia, în forma sa majoră, se întâlnește la un procent de 3-7% cu o medie de aproximativ 5%. În schimb, „problemele depresive” într-un sens mai larg au o prevalență de 30-45% în această categorie de vârstă. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIILOR CLINICE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diagnosticul este doar prezumptiv. Christ (1981) studiază retrospectiv 10412 dosare ale unor copii și adolescenți spitalizați la psihiatrie pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unor copii și adolescenți spitalizați la psihiatrie pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15 subiecți (23,4%); Rosenstock (1985): 900 de pacienți spitalizați cu vârste între 14-19 ani, depresie: 29,5%; depresie și/sau comportament suicidar: 41%. Quemada și colab. (1985) evaluează frecvența manifestărilor depresive într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15 subiecți (23,4%); Rosenstock (1985): 900 de pacienți spitalizați cu vârste între 14-19 ani, depresie: 29,5%; depresie și/sau comportament suicidar: 41%. Quemada și colab. (1985) evaluează frecvența manifestărilor depresive într-o populație de adolescenți și tineri adulți studenți care au venit la consultație într-un centru medico-psihologic universitar. Din 504 subiecți cu vârste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15 subiecți (23,4%); Rosenstock (1985): 900 de pacienți spitalizați cu vârste între 14-19 ani, depresie: 29,5%; depresie și/sau comportament suicidar: 41%. Quemada și colab. (1985) evaluează frecvența manifestărilor depresive într-o populație de adolescenți și tineri adulți studenți care au venit la consultație într-un centru medico-psihologic universitar. Din 504 subiecți cu vârste între 17-29 de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fie pentru tulburarea distimică (43,5% din cazuri). Prevalența globală este deci de 6,69%. Autorul remarcă totuși că prevalența crește în ultimii ani analizați, situându-se în medie la 10% pentru ultimii 4 ani (1981-1984). Acesta emite ipoteza că depresia adolescentului nu era probabil izolată și recunoscută ca atare în primii ani la care se referă studiul retrospectiv (1973-1977: medie: 4%). Repartiția pe sexe este asemănătoare celorlalte studii: 60% fete, 40% băieți. Vârsta medie este de 15,48 ± 1,49
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
medie: 4%). Repartiția pe sexe este asemănătoare celorlalte studii: 60% fete, 40% băieți. Vârsta medie este de 15,48 ± 1,49, cu o vârstă puțin mai mică la băieți (băieți: 15,13; fete: 15,71). Analizând diverșii itemi care caracterizează depresia (episod major sau tulburări distimice) după DSM-III, Bouvard observă frecvența cu care apar noțiunile de tristețe sau de disforie, de manifestări anxioase, de tulburări de somn sau de alimentație, importanța repercusiunilor școlare. În schimb, sentimentul de culpabilitate pare mai puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
6% fete, 59,4% băieți) și găsește 20 de cazuri (28,99%) cu episod depresiv major după criteriile DSM-III-R cu o puternică preponderență la fete. Autorii notează, de asemenea, frecvența manifestărilor simptomatice (tulburări de comportament alimentar, hipersomnie diurnă) asociate cu depresia. Într-o populație de 279 adolescenți cu vârste între 12-20 de ani (Fahs, 1994) recrutați în cadrul unei consultații specializate pe „psihopatologia adolescentului”, 102 (36,5%) prezintă o simptomatologie depresivă, cu predominanță feminină. Vârsta medie a băieților grav deprimați este în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5%) decât în populația generală a părinților cu copii de aceeași vârstă (19%), dar această diferență nu este semnificativă. În schimb, problemele psihologice ale părinților par foarte puternic corelate de depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5%) decât în populația generală a părinților cu copii de aceeași vârstă (19%), dar această diferență nu este semnificativă. În schimb, problemele psihologice ale părinților par foarte puternic corelate de depresia adolescentului și de gravitatea acesteia, în particular pentru anxio-depresivitatea mamei (prezentă la 50% dintre fetele deprimate). Concluzie La sfârșitul acestei treceri în revistă a cercetărilor epidemiologice, unele date apar în mod regulat, chiar dacă ținem cont de necesarele rezerve legate de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
FRECVENȚĂ Frecvența oscilează cu valori ale procentelor cuprinse între 2 și 8% din populația generală pentru episodul depresiv major după criteriile DSM-IV. Această prevalență crește cu vârsta în adolescență. Ea crește, de asemenea, după vârsta de 30 ani, adică după ce depresia copilului și a adolescentului este în mod oficial recunoscută (cel de al 4-lea Congres al Uniunii Europene a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]