4,974 matches
-
de asociații în care s-au organizat americanii, după cum se părea, pentru fiecare obiectiv. Și dominante printre aceste asociații erau două partide politice de importanță majoră. Lui Tocqueville i s-a părut că în Statele Unite democrația era aproape atît de desăvîrșită pe cît ne-am imagina că ar putea deveni vreodată. În secolele următoare, toate cele cinci instituții democratice fundamentale pe care le-a remarcat Tocqueville în timpul vizitei sale în America au fost consolidate în mai mult de douăsprezece alte țări
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru democrație. Un sistem politic cu aceste instituții va îndeplini criteriile democratice prezentate în Capitolul 4, într-un mod mai mult sau mai puțin satisfăcător. Dar nu este posibil ca alte instituții, poate adiționale, să îngăduie unei țări îndeplinirea mai desăvîrșită a unuia sau a mai multora dintre aceste criterii? DEMOCRAȚIA GREACĂ VS. DEMOCRAȚIA MODERNĂ Dacă instituțiile politice obligatorii pentru democrație cuprind reprezentanți aleși, ce putem spune despre greci, care au folosit pentru prima dată termenul democrație pentru guvernările din orașele-state
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Petre Ispirescu, Ion Creangă (care este văzut ca un exponent al psihologiei poporului român), însă stilul lui Odobescu este desăvîrșit, motiv pentru care a fost foarte greu să găsească un fragment din opera acestuia pentru exemplificare, deoarece toate erau la fel de desăvârșite. Eminescu are bogăția și Odobescu desăvârșirea, cele două mari personalități ale literaturii române constituind tipuri indiferente din cele mai bine înzestrate. Nu are nici pe departe convingerea că a epuizat analiza psihologică a celor doi artiști; pe Eminescu l-a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în țară și de multe excursiuni în bucătăria franceză, bucatele grecești și turcești: nenumărate feluri cu untdelemn, cataifurile, baclavalele și caplamalele [capamalele, n.n.] care mai trăiesc și astăzi, precum și altele, de care îmi aduc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plastică și esofago- plastie. Neculae Hortolomei (1885 - 1961), elev al lui Ernest Juvara, Amza Jianu și Ion Tănăsescu reprezintă strălucit chirurgia românească între cele două războaie mondiale. El introduce concepția modernă potrivit căreia în centrul pregătirii chirurgului trebuie să fie desăvârșita cunoaștere a anatomiei topografice, cunoașterea fiziopatogeniei și însușirea tehnicilor chirurgicale, adaptate cazului de operat. Din școala creată de Nicolae Hortolomei s-au format mari chirurgi dintre care se disting Vladimir Buțureanu ce excelează în chirurgia digestivă și Alex Cosăcescu, care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a contradicției structurate pe o schemă ascendentă, descendentă sau nerezolvată 22, a cărei sesizare bruscă declanșează, ulterior surprizei, râsul comic. Discrepanța descoperită instantaneu și generatoare de comic poate fi între idei și fapte, cum considera Cicero și apoi Quintilian, între desăvârșit și nedesăvârșit, în viziunea lui Moses Mendelssohn, între idee și realitatea fenomenală, în opinia lui K.W. F. Solger, între libertate și necesitate, după F.W. Schelling, între cunoașterea intuitivă și cea abstractă, în teoria lui Schopenhauer, între aparență și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în nădejdea că, de pe un promontoriu al depozitului, din înălțimea unui turn al cetății scufundate, va putea privi într-o zi fericită întregul și fiecare detaliu, obținând în sfârșit articularea universală, un înțeles final al rostului, și, oh, Doamne, liniile desăvârșite, nezdruncinate ale Frumosului etern. Setea aceasta de inventar ne împinge spre confesiune și de aceea romanul nu moare. Romanul reface mereu inventarul, nimeni nu-i reproșează că repetă o operațiune pe care au făcut-o până acum mii de scufundători
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Gheorghe Iancu. De asemenea, le mulțumesc domnilor Dodo Niță și Virgil Tomuleț pentru solicitudine și dispoziția de a-mi oferi consultanță și asistență în procesul de documentare. Le sunt profund îndatorat domnilor profesori Grigore Ilea și regretatului Valeriu Bota, pedagogi desăvârșiți. Ideea acestei lucrări nu s-ar fi concretizat fără sprijinul moral și logistic al ilustrului istoric Charles-Olivier Carbonell, un colos intelectual si un spirit generos, primul care m-a încurajat în acest proiect. Cele mai calde mulțumiri le adresez însă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
emergente, capabile să formeze simultan mai multe povești diferite (precum poveștile despre OZN-uri ori despre Războiul din Golf), chiar dacă ulterior devin un singur mit amplu, cu o temă principală, căci miturile reale sunt departe de a fi construcții formale desăvârșite, constituind o categorie de sens din partea receptorilor, și nu prin ele însele (poziție evident contrară esențialiștilor mitului): "mitul viu ne spune unde ne aflăm din punct de vedere cultural, dar nu ne spune unde să mergem, nici ce e bine
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Shakespeare, și Wagner)493, iar pe de alta, nimic nu elimină posibilitatea ca și în creațiile "populare" cu Superman să existe calități estetice (de exemplu, seria de desene animate Superman, din 1941, reprezintă un clasic al animației, cu o realizare desăvârșită, care concurează chiar și cu produsele actuale ajutate de grafica computerizată, și care a oferit și teme pentru dezvoltări ulterioare, ca roboții care se transformă în avioane preluată în seria Transformers ori dinozaurul dezghețat parașutat în orașul suprapopulat preludiu la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și fără să vrea își încleștă mâna pe patul armei. - Sunt în haită! murmură stăpân pe sine pădurarul. Deodată, mai mulți urlară în cor, ăuitul apropiindu-se vălurit, semn că urlau în fugă. Pădurarul aștepta în liniște, cu un calm desăvârșit. Boierul miji ochii, privind în zare, spre creasta Ciomaga... simțind în suflet galopări de fiare flămânde. De după creastă, din inima codrului, urletul lupilor, venea ca un zvon în surdină, din ce în ce tot mai înfricoșător. Lupii se apropiau ăuind
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
afla în floarea vieții, în plinătatea puterii, strălucind de vigoare și vioiciune. Fiecare părticică a minții și trupului său, fiecare celulă nervoasă și fiecare fibră musculară reprezenta o culme a perfecțiunii. Și între toate acestea exista un echilibru, o coordonare desăvârșită. Când vedea, ori auzea ceva... reacționa cu o iuțeală fulgerătoare. Se transformase pe loc, într-o sălbăticiune perfectă... înainta tiptil, ca o pisică, ca o umbră trecătoare, care apărea și dispărea printre alte umbre. După o vreme, din nou îl
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și aștepta... Doar, cu ochii, în neclintirea lui, le urmărea mișcările, le cântărea intențiile. Privirea și-o fixă în ochii fetei, fără să ia în seamă mârâielile câinelui, ori sforăitul lui Sultan. În ochii lui fosforescenți se vedea o liniște desăvârșită. „Ce mare și frumos e !“, gândi Anuca, copleșită de admirație pentru frumosul animal. „Cât de puternic îi este capul, pieptul îndesat, spinarea lungă, părul lung... Cât îi de frumos!“, se minuna fata, uitând primejdia care o pândea. Ochii verzui îi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
n-o iubea pentru talentul ei în a mânui tigaia. Darcey se întreba adesea cum de era fiica unei femei care știa să gătească lucruri incredibile precum coq au vin sau cel mai fraged filet mignon garnisit cu cele mai desăvârșite legume și cartofi Rösti, fără să dea cea mai mică impresie de efort. Darcey, în schimb, ardea până și pâinea prăjită. În orice caz, dat fiind că atât Aidan, cât și Connor și Pat erau catastrofali în bucătărie, știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Darcey, în schimb, ardea până și pâinea prăjită. În orice caz, dat fiind că atât Aidan, cât și Connor și Pat erau catastrofali în bucătărie, știa că așteptările nu erau mari și că putea spera ca Aidan să o considere desăvârșită. Planul era să gătească pentru el și să-i dea ocazia s-o ceară de nevastă într-un ambient intim unde, după ce accepta, putea să facă dragoste cu el fără grija constantă că ar putea fi întrerupți de Connor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
strângerea grânelor și a tuturor bogățiilor dăruite de pământul roditor. De asemenea, creșteau numeroase animale, datorită pășunilor mănoase și izvoarelor de apă cristalină, care se iveau tainic din întunecata pădure, întinsă de-a lungul așezării. Oamenii trăiau într-o liniște desăvârșită, întinată de larma copiilor, care se întorceau, în fiecare după amiază, de la învățătura dascălului Ioan, de la mănăstirea aflată nu departe de marginea cătunului. Satul se anima la trecerea carelor spre iarmarocul de Sf. Ilie, de la Lespezi, când toată suflarea aștepta
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dragul meu Theo, așa i se-adresează părintele Varava, mănăstirea noastră este un loc binecuvântat de Dumnezeu cu alese daruri, dar omul e dator nu numai să le păstreze în bună orânduială, ci uneori să ajute lucrarea dumnezeiască să vină desăvârșită în întâmpinarea credincioșilor, scrie părintele, și el nemișcat în fotoliu, a adormit oare? Nu-ți ascund, Theo, ție, care cunoști atât de bine mănăstirea, ca unul de-al nostru, că am unele planuri de modernizare și lărgire a acestui sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
arhitectură, din când în când face doar apropieri îndrăznețe de catedralele Moldovei, și iarăși refrenul lui favorit, Occidentul construia din piatră când rușii ridicau din carne vie ziduri înaintea hoardelor asiatice, puterea de a aștepta paisprezece ani ca să-ți vezi desăvârșită munca, Giotto nici măcar n-a apucat să-și vadă Campanila gata, Domul, porțile paradisului, mulțime de aparate de fotografiat, apoi orașul cu casele îngrămădite, străzi înguste, Palazzo del Podesta, fostă închisoare, în mijlocul curții cândva eșafodul, astăzi soarele și obiectivele aparatelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu mânuirea pensulei pe perete, ca și cum meșterul ar deține o artă tainică, asemănătoare tehnicilor yoginice, totul se armonizează într-un tempo fericit, respirația plămânilor săi, bătăile inimii, rapiditatea mâinii, totul susținut sub linia critică a uscării peretelui într-o artă desăvârșită pe care n-o poți stăpâni, sunt convins acum, decât după un îndelungat exercițiu, o artă căreia trufia și graba tinereții nu fac decât să-i dăuneze, istovit în seara asta meșterul după cină s-a retras repede, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
poate fi ca atunci! A înțeles Aida, a înțeles de ce am urmat-o până aici și mi-o spune direct, fără menajamente, de ce m-ar cruța?! o aduc iarăși la buzele mele, o iubesc stăpânit, fără grabă, într-un ritual desăvârșit al simțurilor și-o liniște teribilă mi se lasă în suflet pentru că știu că Aida n-a fost niciodată la Paris, 7 decembrie, e aproape de miezul nopții, am desenat până acum, pregătesc o mapă cu ciclul Patimilor într-o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ce fac, fascinată de redescoperirea unor semnificații noi a fiecărei clipe trăite de ea în obișnuința unei zile, semnificații dobândite prin povestire, dar mai ales prin dorința ascunsă a mea, dorință pe care ea o intuiește cu o finețe feminină desăvârșită, de a participa tainic la momente din viața ei pe care eu, la rândul meu, cu agerimea minții, le bănuiesc ignorate de ceilalți din jurul ei și jocul acesta ne prinde subtil în propriile noastre mreje, eu desenez, ea vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mărșăluiau către o seară în oraș, Lisa fuma și scutura rochii și fuste și jachete pentru a le așeza pe umerașe, împăturea hanorace și bluze pentru a le pune în sertare, aranja pantofi și ghete ca la o paradă militară desăvârșită, atârna poșete... Sunetul telefonului o făcu să tresară din ritmul ei calm. —Alo? Și în următoarea secundă a regretat că a răspuns. —Oliver! Rahat! —... de unde... cum ai făcut rost de numărul ăsta? — De la mama ta. Vacă bătrână și băgăcioasă. —Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
puteau înghiți caravane întregi: Poarta lui Canopus, orientată spre răsărit, spre delta verde, fertilă a fluviului, și Poarta Lunii, îndreptată spre apus, spre depresiunile arse, roșietice ale deșertului Lybicus. Zaleucos, care trăia practic printre cărțile lui, spuse: — Potrivit lui Aristoteles, orașul-stat desăvârșit nu trebuia să aibă mai mult de zece mii de locuitori. Nici Ahtenae n-a numărat vreodată peste o sută de mii. Dar lui Alexandros, marele Macedonean, i s-a arătat în vis Homerus, bătrân, cu părul alb, și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
prefectul și ofițerii din Classis Praetoria Misenatis, care luau de mult parte la planurile lui, își adunară rapid echipajele. Sertorius Macro anunță scurt: — După o domnie căreia toți îi cunosc durata, a murit Tiberius. Oamenii primiră vestea într-o liniște desăvârșită și rămaseră în așteptare. Prefectul luă cuvântul și, inaugurând o procedură urgentă - care avea să se repete de multe ori în timpul alegerilor viitorilor împărați -, brutal și fără vreo comemorare a celui mort, se declară sigur de ceea ce simțeau marinarii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
rămăsese nici un bibelou, nici o cupă, nici o farfurie, nimic. La capătul scărilor care coborau spre mare putrezea o veche barieră de lemn, ce împiedicase trecerea prizonierei. Alte bariere interziceau accesul în grădină, spre porticuri, spre terase. El mergea într-o liniște desăvârșită; pașii i se întipăreau în praf. Cât suferise, la ce se gândise, cât plânsese, unde-și căutase o ascunzătoare, unde încercase să-și găsească somnul? Ce colțișor își alesese ca să moară? Nu avea nici un indiciu, cu excepția faptului că majoritatea încăperilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]