3,808 matches
-
(în dialectul săsesc "Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf", în , ) este un oraș în județul Bistrița-, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința). Năsăudul are o populație de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
limbii standard, prin activitatea cărturarilor numită de „înnoire a limbii”, care tinde să elimine influențele latine și germane, și a Societății Științifice Maghiare, prin lucrările sale normative. Mai întâi în perioada 1844-1849, apoi definitiv în 1867, maghiara devine limbă oficială. Dialectele limbii maghiare sunt grupate în zece regiuni dialectale, fiecare cuprinzând două sau mai multe grupuri de dialecte: Sistemul fonologic al limbii maghiare standard este format din șapte perechi de vocale, una scurtă și una lungă per pereche, și din 25
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
germane, și a Societății Științifice Maghiare, prin lucrările sale normative. Mai întâi în perioada 1844-1849, apoi definitiv în 1867, maghiara devine limbă oficială. Dialectele limbii maghiare sunt grupate în zece regiuni dialectale, fiecare cuprinzând două sau mai multe grupuri de dialecte: Sistemul fonologic al limbii maghiare standard este format din șapte perechi de vocale, una scurtă și una lungă per pereche, și din 25 de consoane, fiecare din acestea având o variantă scurtă și una lungă. Opoziția scurtă - lungă are valoare
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
(în dialectul săsesc "Talmesch", , ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Colonia Tălmaciu și Tălmăcel. Orașul, cu o populație de 6.905 locuitori, se află la o distanță de 18 kilometri de municipiul
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
, mai demult "Ibașfalău", oficial "Elisabetopol", (în dialectul săsesc "Eppeschdorf", în , în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Ernea și Saros pe Târnave. Orașul se află pe malul râului Târnava Mare, la distanță de Mediaș, 20 km de Sighișoara și la
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
mai vândută operă literară din lume este Micul prinț, un roman al scriitorului francez Antoine de Saint-Exupéry, apărut în 1943. De-a lungul a 70 de ani, „Micul Prinț” a fost tradusă în mai mult de 270 de limbi și dialecte, în peste 145 de milioane de exemplare, din care 12 milioane în Franța. Cea mai scumpă carte din lume a fost vândută în 2010 pentru suma de 10 milioane de dolari. Este vorba de o copie a cărții „Birds of
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
persoane care trăiesc în deșertul din sud, majoritatea în oaze. Populația mixtă arabă și berberă este în majoritate islamică(99%); alte religii sunt restricționate la grupuri extrem de mici, majoritatea ale străinilor. Limba oficială este limba arabă, vorbită de nativi în dialectul ("Darja") de aproximativ 80% din populație; cealaltă parte de 20% vorbește limba berberă, limbă națională oficială. Limba franceză este cunoscută din școală, dar este rar întâlnită ca limbă nativă. Vezi de asemenea: Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
i sau sașii transilvăneni (în , colocvial "Sachsen", în dialectul săsesc "Soxen") sunt o populație de origine etnică germană, stabilită în sudul și în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de regele Géza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea Renania, este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor. Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul dialectului săsesc, se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de "sași" a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
a încetățenit denumirea de "sas", germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași. La începuturile colonizării, denumirea de "sași" era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din Saxonia. Limba vorbită de sași a fost numită de sași, în dialectul săsesc "saksesch" (în ) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca "detsch" (în ), adică germană, în timp ce germana literară (în ) era denumită în dialectul săsesc "muëseresch", adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini. Karl
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
din Saxonia. Limba vorbită de sași a fost numită de sași, în dialectul săsesc "saksesch" (în ) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca "detsch" (în ), adică germană, în timp ce germana literară (în ) era denumită în dialectul săsesc "muëseresch", adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini. Karl Kurt Klein a avansat ideea că sașii nefiind „"Saxones"”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
ideea că sașii nefiind „"Saxones"”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „"deutsch"” (exemplu: Deutsch-Kreuz - Criț). Aceste nume au fost comparate cu „"Sachsenhausen"” (Săsăuși), în dialect „"Sessenhousn"”. Cum termenul de „"Sassen"” este folosit în Saxonia Inferioară și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „"Sassen"”, în dialectul săsesc
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
în dialect „"Sessenhousn"”. Cum termenul de „"Sassen"” este folosit în Saxonia Inferioară și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „"Sassen"”, în dialectul săsesc „"Sessen"”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „"Untergesäss"” și „"Obergesäss"” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „"Sachsen"”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „"Sasse"” dar de fapt era pronunțat „"Sachse"”. Alte ipoteze ar fi că: Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din Spiss
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
Republica Autonomă a/Oseția (denumirea "Oseția" este oficială, alături de "Alania"), de pe versantul nordic al muntelui Caucazul Mare, între Republica Autonomă Ingușeția, regiunea Stavropol, Republica Autonomă Kabardino-Balkară și Republica Georgia (la sud.) Limba osetă (osetină) face parte din grupul nord-estic al dialectelor iranice (împreună cu avestana, bactriana, sogdiana și horezmiana; vezi și listă de limbi dispărute). Alanii sunt atestați în izvoarele istorice începând cu secolul I în zona de stepă dintre Don și Volga, la de nord Caucaz. Din aceste regiuni, alanii faceau
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
și pe teritoriul apropiat din vest, al actualei Republici Autonome Karaciai-Cerchezia, teritorii locuite pe atunci de etnii din grupul Caucazian, in principal de cerchezi. Unii alani au fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit să se mențină cu limba proprie
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
limba neerlandeză fiind cele două limbi oficiale. Numele oficial al orașului este Bruxelles în franceză și Brussel în neerlandeză. Franceza este limba majorității populației precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Până în perioada ocupației franceze din timpul perioadei napoleoniene dialectele flamande erau cele mai utilizate limbi, atât de către administrație cât și de către majoritatea populației, cu toate că franceza era limba aristocrației locale încă din perioada dominației burgunde
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
cele două limbi oficiale. Numele oficial al orașului este Bruxelles în franceză și Brussel în neerlandeză. Franceza este limba majorității populației precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Până în perioada ocupației franceze din timpul perioadei napoleoniene dialectele flamande erau cele mai utilizate limbi, atât de către administrație cât și de către majoritatea populației, cu toate că franceza era limba aristocrației locale încă din perioada dominației burgunde. În secolul al
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
și Brussel în neerlandeză. Franceza este limba majorității populației precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Până în perioada ocupației franceze din timpul perioadei napoleoniene dialectele flamande erau cele mai utilizate limbi, atât de către administrație cât și de către majoritatea populației, cu toate că franceza era limba aristocrației locale încă din perioada dominației burgunde. În secolul al XIX-lea odată cu formarea statului Belgian și cu facilitarea accesului la educație
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
mai utilizate limbi, atât de către administrație cât și de către majoritatea populației, cu toate că franceza era limba aristocrației locale încă din perioada dominației burgunde. În secolul al XIX-lea odată cu formarea statului Belgian și cu facilitarea accesului la educație, numeroși vorbitori de dialecte locale au adoptat franceza în detrimentul neerandezei ca limbă principală. Printre principalele motive se numără prestigiul mai important al francezei la momentul respectiv - marea majoritate a aristocrației flamande era vorbitoare de franceză iar flamanda era considerată limba claselor inferioare și a
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
în cadrul maghiarimii din perioada descălecării poate fi estimată la 4 - 5%. Proporția secuilor maghiari care trăiesc în Ținutul Secuiesc poate fi astăzi la fel, deși o parte a rămas pe teritoriile locuite înainte, ceea ce dovedește și toponimia (denumiri geografice) și dialectul secuiesc. Proporția secuimii de aceea nu s-a schimbat în cadrul maghiarimii, deoarece în Ținutul Secuiesc a trăit o populație numeroasă care vorbea în limba maghiară și care după câteva generații a devenit secui. Dacă luăm în considerare numărul mediu al
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
unii cercetători pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-a crezut că era o populație fino-ugrică mordvină (numită și "bercelek"), dar mai recent experții consideră că era un grup al populației alane (populație scito-sarmată, vorbitoare de dialect iranic). "Barsilii" care au ajuns în Transilvania au fost asimilați de secuii din zona Sovatei. În secolul al VIII-lea, cronicarul armean Moise Chorenați (Movses Khorenatsi/Moses of Chorene) scria că barsilii se aflau într-o zonă a Volgăi numită
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
rezultatele cercetărilor antropologice și genetice a ieșit la iveală că nu există diferențe semnificative între populația secuiască și cea maghiară”". Etimologia cuvântului "székely" este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale: 1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele "lir") "*s*k*l" (pronunțat probabil [eskel, iskil] sau [eski]; în limba ). 2) din numele tribului turcic oğuz (dialectele "șaz") "džikil", "dzekil", "cigil" sau "cikil" din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare ca auxiliari ai
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
maghiară”". Etimologia cuvântului "székely" este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale: 1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele "lir") "*s*k*l" (pronunțat probabil [eskel, iskil] sau [eski]; în limba ). 2) din numele tribului turcic oğuz (dialectele "șaz") "džikil", "dzekil", "cigil" sau "cikil" din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare ca auxiliari ai forței militare a kavarilor . 3) din cuvântul "szék" („scaun”), cu sensul de “scaun de organizare judecătorească” și, prin extensie
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]