3,590 matches
-
diferențele dintre grupuri justifică o parte semnificativă a variației sau, altfel spus, factorii și interacțiunea dintre aceștia influențează semnificativ variația variabilei. Prezentarea sintetică a metodei Unitățile observate se separă în grupe în funcție de variația factorului de influență și apoi se analizează dispersia în interiorul grupelor și între grupe. Pentru a determina gradul de semnificație a factorilor de grupare, se compară coeficientul Fisher calculat cu cel tabelat. Dacă F calc > F tab , corespunzător unui grad de semnificație dat și numărului gradelor de libertate a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
calc > F tab , corespunzător unui grad de semnificație dat și numărului gradelor de libertate a varianțelor comparate, legătura este semnificativă, factorul de grupare este determinant pentru variația caracteristicii rezultative. Cu cât factorul ales influențează mai mult variația grupelor, cu atât dispersia din interiorul grupelor este mai mică și dispersia dintre grupe este mai mare. Cu alte cuvinte, cu cât factorul acționează mai puternic, cu atât variația caracteristicii rezultative este mai mare de la o grupă la alta, deci se confirmă dependența statistică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dat și numărului gradelor de libertate a varianțelor comparate, legătura este semnificativă, factorul de grupare este determinant pentru variația caracteristicii rezultative. Cu cât factorul ales influențează mai mult variația grupelor, cu atât dispersia din interiorul grupelor este mai mică și dispersia dintre grupe este mai mare. Cu alte cuvinte, cu cât factorul acționează mai puternic, cu atât variația caracteristicii rezultative este mai mare de la o grupă la alta, deci se confirmă dependența statistică. Prezentarea sintetică a metodei se prezintă în Tabelul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cumpărare și rata de schimb pentru fiecare țară, în relație cu media UE27 = 100); - Investiții în afaceri (formarea brută de capital fix privat ca procent din PIB); 5. Coeziune socială: - Rata sărăciei după transferurile sociale (%); - Rata șomajului pe termen lung (%); - Dispersia regională a ratei de ocupare (calculată la nielul regional NUTS 2); 6. Mediul înconjurător: - Indicele emisiilor de gaze cu efect de seră (prezentat față de baza anuală = 100); Intensitatea energetică în economie (consumul brut regional de energie raportat la PIB pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
primitivii și ce tribut mai plătește încă ignoranța. De la autoîngrijire s-a evoluat la îngrijirea altuia, prin disponibilitățile manifestate de unii membri ai grupurilor, prin acumularea de experiență și rezultatele pozitive înregistrate. Este faza în care actul curativ iese din dispersia anonimă și se concentrează în mâna practicienilor empirici. Cum factorul psihic își are rolul său în optimizarea asistenței medicale, vindecătorul ajuns în centrul grupului a dublat administrarea leacului propriu-zis, cu proceduri expresive șoptite, clamate, gesticulate, invocând forțe văzute și nevăzute
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de îmbogățire. în adevăr, unii evrei ajung bogați, uită pe semenii săraci, alergă după relații mari în cetățile grecești ca Alexandria Egiptului, care pretindea drept de stăpânire a Iudeei petrecărețe. Aceasta cade însă în mâna sirienilor. Intrându-le în obișnuință dispersia, diferitele grupuri de evrei se extind în orașe pline de cultură și civilizație precum Pergam, Efes, și în alte orașe de unde trimiteau daruri Templului din Ierusalim. în acest timp elenismul se extinde, grecizarea se accentuează, evreii bogați își modifică numele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui Galilei, de la telescopul italianului Zucchi (1616) și de la luneta astronomică a lui Kepler, se ajunge la edificarea Observatorului din Paris (1667) și, după aproape zece ani, a celui din Greenwich. Mentalitatea epocii se schimbă alert. în 1661 Newton descoperă dispersia luminii, spectrul optic. Plecând de la legile astronomului german Kepler (1571 - 1630), privind mișcarea planetelor, ținând seamă și de teoria heliocentrică a lui Galilei, ca și de legile acestuia privind căderea corpurilor, Newton descoperă legea atracției universale și în 1682 stabilește
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai poate modifica, Newton formulează principiul invariabilității culorilor simple. Pentru a explica deviația diferită a radiațiilor monocromatice la trecerea prin prismă Newton admite că răspunzător este fenomenul de refracție a luminii: indicele de refracție al sticlei diferă funcție de culoarea luminii (dispersia luminii). Lumina - amprenta atomilor Newton nu a încercat să afle dacă lumina produsă de alte corpuri incandescente are același spectru cu cel solar. De această problemă s-a ocupat cu două secole mai târziu chimistul german Robert Wilhelm Bunsen (1811
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de interpretat, dar prin analiza de corespondență avem posibilitatea să reducem spațiul la unul cu 2 sau maxim 3 dimensiuni, mult mai ușor de explorat și interpretat. Din analiza sumară prezentată mai jos rezultă că varianța din model (gradul de dispersie), indicată prin ,,inerția" (variabilitatea) modelului poate fi explicată în proporție de 85,1% de primele două dimensiuni, respectiv 59,1% pe prima dimensiune și 26,1% pe a doua dimensiune (Tabelul 124). Dimensiuni Valori singulare Inerția Chi pătrat Semnificația Proporția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este maximă - sedimentul - și un
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este maximă - sedimentul - și un strat ce conține doar mediul de dispersie. Pentru determinarea dimensiunii particulelor se consideră ca model că acestea sunt sferice. Chiar dacă forma moleculelor este neregulată, dimensiunea lor poate fi aproximată cu cea a unei sfere. Diametrul sferei poartă denumirea de diametru echivalent sau diametru Stockes, iar raza sferei
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și ustensile 1. Cilindri gradați 2. Cronometru 3. Balanță analitică 4. Baghetă de sticlă 5. Apă distilată 6. Alcool etilic 7. Ulei vegetal 8. Pulbere de sulf, cărbune și lignină (în principiu, orice pulbere insolubilă în fază continuă - mediu de dispersie și cu densitatea mai mare decât cea a mediului de dispersie). Diverse surse de proveniență a ligninei *Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Baghetă de sticlă 5. Apă distilată 6. Alcool etilic 7. Ulei vegetal 8. Pulbere de sulf, cărbune și lignină (în principiu, orice pulbere insolubilă în fază continuă - mediu de dispersie și cu densitatea mai mare decât cea a mediului de dispersie). Diverse surse de proveniență a ligninei *Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20-40
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
gradați de 100 ml, se introduc 0,3-0,4 g de pulbere de sulf, cărbune și lignină, după care se adaugă apă distilată, ulei vegetal și alcool etilic, conform tabelului de mai jos. Cilindrii gradați se umplu cu mediu de dispersie aproximativ 3⁄4 din capacitatea lor. Se măsoară înălțimea lichidului (h). Atenție, pentru a calcula raza Stockes, înălțimea trebuie transformată în metri. După omogenizarea sistemului, acesta se lasă 10 minute în repaus pentru a se produce umectarea particulelor. Ulterior urmează
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus și un vas cu solventul pur - separate de o membrană semipermeabilă care permite trecerea exclusiv a moleculelor de solvent, nu și a celor de solut, solventul va trece prin membrană de-o parte sau de alta
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
În continuare se citesc valorile presiunii osmotice la fiecare concentrație (atenție la meniscul lichidului). Se reprezintă grafic pe hârtia milimetrică, variația π /c, în funcție de concentrație (pe abscisă concentrația, iar pe ordonată π / c). STUDIUL STABILITĂȚII UNEI SUSPENSII ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
solurile) Un sistem dispers coloidal reprezintă un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din particule coloidale, numite „unități cinetice”, de dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din particule coloidale, numite „unități cinetice”, de dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cel aflat în cantitate mai mare, se numește mediu de dispersie. Dispersoidul este alcătuit din particule coloidale, numite „unități cinetice”, de dimenisuni mult mai mari decât cele ale mediului de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin divizare a substanței macroscopice. Concluzie: Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin divizare a substanței macroscopice. Concluzie: Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr un sistem
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului a) Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ 2 % de parafină în alcool etilic; 10 ml din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]