5,649 matches
-
Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din Sfatul Domnesc, iar la 8 septembrie 1457 era pârcălab de Suceava, dată după care apare mereu în Sfatul Domnesc, până la 28 august 1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din Sfatul Domnesc, iar la 8 septembrie 1457 era pârcălab de Suceava, dată după care apare mereu în Sfatul Domnesc, până la 28 august 1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dată, Zbearea cumpăra de la urmașii boierului Rotâmpan, care avea uric de la Alexandru cel Bun, patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru părți: o parte o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
crește, însă, numărul privilegiilor acordate moșiilor mai mici de un sat. Pentru această perioadă s-a susținut că domnul a dus o politică de sprijinire a acelor forțe social-economice pe care se bizuia domnia, și, recuperând sate din fostul domeniu domnesc, le-a dăruit acum micilor boiernași și bisericii. Confruntând numărul documentelor care ni s-au păstrat, reiese că domnul a sprijinit în mod egal pe marii proprietari din perioada 1457-1472 cu proprietarii din perioada 1484-1503: avem 9 privilegii în legătură cu două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
neavuți o mică moșie ? Ce spun documentele ? În 64 de cazuri, domnul nu face altceva decât să întărească o mică proprietate cumpărată acum. În 15 cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În aceeași zi, primea jumătate din satul Piscul, partea de sus și jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea Eremia postelnic, tot un mare dregător din Sfatul Domnesc. A doua zi, 12 ianuarie 1495, Eremia postelnic (va fi și pârcălab de Neamț) primea jumătatea cealaltă din satul Piscul. În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la gura Gerului. În aceeași zi, partea de jos din același sat este dăruită lui Frunteș stolnic, alt dregător din Sfatul Domnesc, căruia i se va da încă un privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt dregător din Sfatul Domnesc, căruia i se va da încă un privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-ar putea spune că e vorba de “curteni”- oșteni, dar nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din domeniul domnesc, deși nu se specifică nimic în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-ar putea spune că e vorba de “curteni”- oșteni, dar nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din domeniul domnesc, deși nu se specifică nimic în acest sens. Dar, sunt cazuri în care nu mai poate fi vorba de niște săraci. La 18 februarie 1490 domnul dă un sat Negritei, fiicei popii Oanii. La 24 iulie 1492, sunt dăruiți cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său Ivan. Un sat primea, la 15 martie 1493, și Petru comis, un boier, deci, sat pe care îl pierduse Avram vistier, care fugise în Polonia. Pe lângă aceste sate, pe care le putem socoti că au făcut parte din domeniul domnesc (sau de a căror soartă, domnul putea să dispună după bunul său plac), Ștefan cel Mare cumpără sate și le dă unor boieri. La 30 martie 1492, domnul cumpără un sat de la Neacșa, nepoata lui Mihai Popșa, cel care pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât de mare era domeniul domnesc o demonstrează aceste ultime danii, pe care le face Ștefan cel Mare. Ca să-i miluiască pe unii boieri, care îl slujiseră cu credință și se evidențiaseră în timpul războaielor din a doua jumătate a secolului al XV-lea, domnul cumpără și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1516 se împarte între fiicele sale, Felina și Drăghina, soția dregătorului Cozma Șarpe. Este menționată și întărirea de către Ștefan cel Mare a unei moșii alcătuită din opt sate, moșia boierului Mihul medelnicer. Din listele alcătuite pentru documentele emise de cancelaria domnească, între 1457 și 1504, și din menționările de după 1504, reiese că numărul cel mai mare de privilegii s-a dat pentru moșii de o jumătate de sat, 64 de privilegii, pentru moșii de un sat, 302 privilegii și pentru moșii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Alexandru cel Bun. La 7 iulie 1430, Ion Jumătate împarte domeniul între cei trei fii ai săi: Giurgiul, Șteful și N. Mândrea. Interesant este destinul domeniului lui Giurgiu de la Frătăuți, unul dintre marii boieri ai Moldovei, prezent în Sfatul Domnesc din 1404 până în 22 octombrie 1440. Giurgiu era fiul cel mai mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18 noiembrie 1393. Giurgiu a avut patru fii, Ivașcu, Stețco, Danco și Mihul Starostici (Stărostescul, după dregătoria de staroste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt domeniu, care se desface, este și acela al familiei Rotompan (Rotâmpan, Rotimpan), care se înrudea cu familia lui Dragoș Viteazul, unul dintre vitejii care au stat alături de primii domni ai Moldovei. La 20 aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și fraților lui, Ion și Toader, fiii Ilcăi și de asemenea, vărului lor, Giurgiu Vulpe, lor și copiilor lor și nepoților lor”. O altă moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a făcut parte din Sfatul Domnesc, deținând dregătoria de postelnic. Va figura în Sfatul Domnesc până la 25 ianuarie 1446. Dintr-un document din 24 noiembrie 1492, stăpâni peste satul Știubeiul, care făcuse parte din domeniul lui Hodco Costici, erau 34 de nepoți ai lui Hodco și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de asemenea, vărului lor, Giurgiu Vulpe, lor și copiilor lor și nepoților lor”. O altă moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a făcut parte din Sfatul Domnesc, deținând dregătoria de postelnic. Va figura în Sfatul Domnesc până la 25 ianuarie 1446. Dintr-un document din 24 noiembrie 1492, stăpâni peste satul Știubeiul, care făcuse parte din domeniul lui Hodco Costici, erau 34 de nepoți ai lui Hodco și ai fratelui său, Leu. Printre nepoți s-au numărat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierești, către sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului următor, în timp ce unii boieri își consolidează domeniul prin cumpărarea unor sate, așa cum face Clănău spătar sau Luca Arbure. Domeniile bisericești S-a afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie, fie orice fel de faptă, sau mare sau mică, dregătorii domnești nu aveau voie să judece pe oamenii din satele mânăstirii, ci numai egumenul și oamenii săi. Oamenii din satele mânăstirii erau obligați să meargă la oaste “când domnia mea va merge cu viața sa”. Când în Apus se acorda imunitate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiile anterioare: Pâșco și Petrică, Dumbrăvița, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți și Hlapești ca și obligația locuitorilor satelor mânăstirii de a merge la oaste. Așadar nu este o imunitate completă, ci una parțială. Mânăstirea Neamț nu s-a sustras în întregime autorității domnești, așa cum se întâmpla în Apus. Domnul-suzeran este cel care acordă privilegiul și tot el este cel de a cărui mărinimie depinde în continuare creșterea domeniului mânăstirii Neamț. La 3 septembrie 1448, erau dăruite mânăstirii patru sălașe de țigani. Înainte de 10
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]