8,806 matches
-
fără a ține seama de cronologia lor. MODEL ORIENTATIV Curriculum vitae ARTENIE MARICEL Str. Dacia nr. 12 Iași, România Telefon 222310, 07465571657 Obiectiv: Manager în domeniul marketingului Studii: Diplomă de inginer mecanic, Facultatea de Mecanică, I.P. Iași, 1980. Diplomă de economist, Facultatea de Studii Economice, Iași, 1994, Liceul Economic nr. 2, Iași, 1975 Experiența: Funcționar la compartimentul de marketing (19891994); șef al compartimentului desfacere, Întreprinderea Mecanică Roman (1985 1989); inginer mecanic, Întreprinderea Mecanică Roman (1980-1985). Aprecieri deosebite: Premiat, în anul 1995
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
acoperă decât o parte nesemnificativă din cheltuieli. În aceste condiții, cooperativele sau alte entități publice sau private afiliate la partid vor acoperi o parte din aceste cheltuieli. 1. 6. 3. Concepția liberală privind cooperația Problemele cooperației a preocupat deopotrivă pe economiști, sociologi, istorici și politicieni, care, fiind de orientări diferite, au încercat să subordoneze cooperația grupării sociale pe a cărei poziții se situa. Și în țara noastră în focul unor aprigi dispute, înfruntări și confruntări de idei, opiniile despre rolul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida mica gospodărie țărănească familială și de a menține economia românească drept o economie necapitalistă. Astfel, V. Madgearu și Gromoslav Mladenatz considerau că o definiție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și agronomul Ion Ionescu de la Brad, în lucrările "Agricultura română din județul Dorohoi" și "Agricultura română din județul Mehedinți". Un factor important care a condus la extinderea ideii de asociere în cooperative a fost modul cum era distribuită proprietatea funciară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Brad într-o serie de monografii și anchete efectuate în câteva județe ale țării, încă din 1865. Pentru remedierea acestei situații el va iniția o serie de proiecte de instituții de credit agricol, organizate pe baze cooperatiste. Cu toate că marele nostru economist agrarian era un bun cunoscător al principiilor cooperației din apusul Europei, el renunță la principiul ajutorului propriu (deoarece nu se operase încă evoluția necesară) și consideră pentru înființarea acestor instituții de credit era necesară inițiativa statului. Cu toate că el depusese un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
legii din 1903 și asupra provinciilor alipite la vechiul regat. Dintr-o prezentare a legislației privind cooperația agricolă din România nu poate lipsi Legea de la 1928, cunoscută sub denumirea de Codul Cooperației, la elaborarea căreia și-au adus contribuția doi economiști de marcă ai vremii: Gromoslav Maldenatz și Virgil Madgearu. În expunerea de motive autorul legii justifică reforma pe care vrea să o aducă în domeniul cooperației prin următoarele cuvinte: "Codul cooperației ce înfățișăm astăzi deliberărilor D-voastre, răspunde nu numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
probleme care au condus la ample dezbateri în cadrul cercurilor politice și economice din țara noastră privind înlăturarea neajunsurilor generate de o astfel de distribuție a proprietății agrare prin organizarea mai eficientă a ctivităților agricole cu ajutorul asocierii și cooperației. Politicieni și economiști agrarieni cu orientări politice diferite au fost de acord că unele activități agricole și unele probleme ale agriculturii românești pot fi rezolvate mai eficient prin utilizarea unor forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o serie de principii privind administrarea economică a întreprinderilor și folosirea rațională a factorilor de producție. Problema organizării științifice a producției și a muncii, care s-a pus inițial în industrie, s-a manifestat și în agricultură prin peocuparea unor economiști germani care au efectuat cercetări în scopul raționalizării muncii în agricultură. A luat naștere astfel "Știința Muncii Agricole"82 (Landarbeitslehre) propusă de prof. Stieger. Prin apariția conceptului de raționalizare s-au pus probleme noi pentru diferite state care au luat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care arsese. Întotdeauna parca acolo, ori ca să-mi amintească mie de flăcări, ori din vreun soi pervertit de-a-și demonstra solidaritatea. În dimineața aceea testasem și-n Încuietorile Porsche-ului cheile găsite În livadă. Privind În jos la numerele vechi din Economist, la cartușul de țigări turcești și la ochelarii cu lentile de culoarea ambrei și rame subțiri de metal de pe torpedou, am avut un acut sentiment de ușurare cînd mi-am dat seama că nu se potrivesc cheile. În așteptarea Paulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
adevărat. Exista și Înainte să veniți tu și Betty Shand. — Și Residencia Costasol e adevărată. Prea adevărată. Crawford Își recită Încăpățînat credoul dubios, o argumentație pe care bănuiam că o exersase de multe ori, amalgam de bestselleruri alarmiste, editoriale din Economist și propriile lui revelații obsesive, pe care le pusese cap la cap pe balconul bătut de vînturi al apartamentului său. — Peisajul orașelor se schimbă. Orașul spațiilor deschise e de domeniul trecutului - gata cu bulevardele interconectate, gata cu zonele pietonale, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care fiecare uzină, fiecare administrator minte instanțele situate sub sau deasupra ei în ierarhie, privitor la performanțele proprii. Și cum (...) calitatea rezultatului final depinde de calitatea datelor de plecare, (...) planificarea centralizată a fost un fiasco.” Acest diagnostic era cunoscut de către economiștii blocului sovietic de multă vreme. Dar cele câteva propuneri de reformă orientate către piață - până la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov - au eșuat în fața inerției și rezistenței sistemului. De la începutul anilor 70, țările E.C.E. au cunoscut o decelerație a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
numărul 3 din acest an al săptămânalului bucureștean am citit, sub semnătura Caterinei Preda, un articol despre Uruguay, una din cele mai mici țări din America de Sud, cu o populație cu puțin peste 3 milioane de locuitori, declarată, de către revista The Economist, țara anului 2013. Între motivele care au făcut ca Uruguayul să se remarce și să iasă din pluton este și prezența în fruntea țării a atipicului președinte José Mujica: „Fost luptător în Tupamaros (gherilă urbană fondată în anii ’60), închis
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
un avantaj); specialiștii în domeniul gastronomiei (fast food) care au desfășurat cel puțin 3 ani activitate ca lucrător sezonier într-o întreprindere din Germania sau care au calificarea necesară și o experiență de cel puțin 3 ani în domeniul gastronomic, economist/(economistă, agent comercial, vânzător/(vânzătoare produse alimentare, absolvent/ă al Academiei de Studii Economice. Dosarul va include: copie buletin de identitate/carte de identitate, copie pașaport (valabil minim 6 luni), fișa personală (tipizat O. M.F. M), C.V. redactat în limba
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
regimului comunist i-au adus sprijin popular: "Mulți ruși ar putea spune parafrazînd cuvintele lui Winston Churchill despre democrație că sistemul sovietic este cel mai prost din lume, cu excepția tuturor celorlalte". Mulți specialiști în științele sociale, fie ei marxiști sau economiști liberali, sînt de acord cu Adam Przeworski (1991) că ipoteza lui Churchill este doar în parte adevărată: sprijinul popular va fi obținut doar dacă regimul produce beneficii economice, un lucru greu de obținut într-o economie în transformare. Democratizarea este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
însă, privatizarea a implicat uneori transferul corupt de active în beneficiul privat, inclusiv în mîinile membrilor fostei nomenklaturi. Astfel s-a întărit cinismul, iar la locul de muncă au fost încurajate obiceiuri specifice vechii economii de comandă. Așa cum afirma un economist polonez, fost director al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, aceasta a încurajat "transformarea către piață la un preț ridicat, adeseori cu mari întîrzieri și nu fără semne de întrebare" (Winiecki, 1997). Ipoteza lui Churchill implică faptul că un regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și pentru comparații, pentru că acum există mult mai multe state rezultate din această divizare. Din nou, majoritatea oamenilor de știință s-au concentrat asupra Federației Ruse, moștenitoarea rolului mondial al Uniunii Sovietice. Aceasta are destule probleme pentru a ține politologii, economiștii și sociologii ocupați timp de o viață. Oricît de bine documentate sînt studiile de caz, fără comparație nu se poate ști cît de tipic sau atipic este un caz luat singular (Rose, 1991a). Că o țară diferă de cealaltă în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mult de patruzeci de ani, sînt înclinați în mod special să creadă acest lucru. Introducerea instituțiilor economiei de piață a fost considerată suficientă pentru a schimba comportamentul tuturor celor care au crescut într-un sistem economic de tip non-piață. Un economist rus a descris această abordare drept "bolșevism de piață" (cf. Murell, 1993), iar un critic din Vest, David Stark (1995: 67) a numit-o "mitul capitalismului proiectanților". Teoria alegerii raționale afirmă că o nouă democrație va fi evaluată în funcție de performanță
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
orașul... hm! Petrini, murmură el, vin vremuri grele, pentru noi, filozofii... Am citit Das Kapital demult și niciodată nu mi-a trecut prin cap că într-o zi va trebui să-l tratez pe Marx altfel decât ca pe un economist și doctrinar genial al comunismului (filozofia sa e mai mult intrinsecă analizei pe care o face societății capitaliste decât extrinsecă, pornind de la un concept, existența, după el, determină conștiința, ceea ce, dacă ne gândim că societatea, în timpurile moderne, tinde să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să nu cadă vreun fir de păr în mâncare), tablourile din sufragerie (într-unul, o țigancă își dezvelea umărul), carnetul de contabil al bunicului Vitalian (mă amenința mereu cu el, când refuzam să dorm după-masa: „Te dau eu pe mâna Economiștilor!“), florile din vaza cu zimți de cristal (vara, gălbenele și margarete; toamna, trandafiri), adâncimea moale a covoarelor, deplasarea aerului sub ușa de la intrare, mișcând ciucurii de sfoară. Am luat-o pe Maria de mână și ne-am oprit lângă fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca economia noastră: într-o perpetuă stare de tranziție. Iar tranzițiile, o știm din tratate, nu sunt nici fenomene-ntâmplătoare, nici incontrolabile.“ „Stai să văd dacă te-am înțeles bine. Undeva, în exterior, există o competiție pentru gândurile noastre? Conspirația Economiștilor Minții? Cineva se străduiește să ne preia amintirile? De ce și-n ce scop?“ „Să le facă mai rentabile. Ai zis-o bine cu economia minții. Noi suntem leneși: gândim puțin și ne-amintim și mai puțin. Capitalismul post-industrial se bazează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și irevocabil: „Zece lei de căciulă!“ În dimineața aia, pentru cei dintre noi care încă mai păstram vreo urmă de îndoială, s-a dovedit că Doru nu era numai un bun fotbalist și-un mare cotonogar, dar și un fin economist. Revista ne dădea cu tifla: ascunsă, inaccesibilă, ținută cu un pumn ferm la spate. Ne-am scotocit cu toții prin buzunare și-am plătit pe rând: care cu monede, care-n bancnote, cât șterpelise cu-o seară înainte de la părinți. Mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
adunau copiii neascultători, care întârziau la masa de prânz sau rămâneau seara la joacă după ora șapte. După alte variante, ei s-ar fi înrudit cu niște căpcăuni îngrozitori, invizibili, ce pătrundeau pe furiș în cartier și-ți furau amintirile: Economiștii. Noaptea, Riveranii și Economiștii adulmecau împreună scările blocurilor, în căutarea nefericiților rătăciți sau a ferestrelor uitate deschise. Prin Pajura mai trecea și mașina-fantomă: autobuzul 110, al cărui traseu nu îl știa nimeni și care venea la intervale ciudate, niciodată aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întârziau la masa de prânz sau rămâneau seara la joacă după ora șapte. După alte variante, ei s-ar fi înrudit cu niște căpcăuni îngrozitori, invizibili, ce pătrundeau pe furiș în cartier și-ți furau amintirile: Economiștii. Noaptea, Riveranii și Economiștii adulmecau împreună scările blocurilor, în căutarea nefericiților rătăciți sau a ferestrelor uitate deschise. Prin Pajura mai trecea și mașina-fantomă: autobuzul 110, al cărui traseu nu îl știa nimeni și care venea la intervale ciudate, niciodată aceleași. Era un „Ikarus“ roșu-spălăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dantele negre sau vișinii. În rest, Bucureștiul nostru jalnic și-obositor avea grijă să treacă neobservat. Cineva ar fi trebuit să-l dea la schimb. Dar ce-ai fi putut exporta cu adevărat din el? Când venea vremea tranzacțiilor, și Economiștii Minții se întâlneau să negocieze spațiile rămase libere și să redeseneze topografia locurilor scoase la licitație pe piața cerebrală, Bucureștiul n-avea nimic de oferit. Un cumpărător dorea să achiziționeze cupola Galeriilor Lafayette și discuțiile tuturor vizitatorilor din ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Iar dalele și luneta telescopică din fața Cercului Militar s-ar fi împachetat mai ușor decât asfaltul moale și catargele cu tricolorul și steagul Uniunii Europene. Cu puțină minte și-un dram de șansă, toate ar fi putut sfârși în colecțiile Economiștilor; Bucureștiul n-avusese parte nici de una, nici de cealaltă. Bănuiam de ce Economiștii Minții ocoliseră dintotdeauna locurile și oamenii noștri. Câțiva scriitori mai răsăriți încercaseră să-și vândă amintirile, forțând piața acțiunilor cerebrale: Radu Popescu scosese Istoriile Domnilor Țării Românești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]