5,147 matches
-
scopul și metodele învățământului românesc. Erau străini de problemele pedagogice, uimiți de cele relatate cu privire la misiunea pe care o au, la datoria de conștiință pentru generațiile de copii pe care va trebui nu numai să-i instruiască, ci să-i educe în spiritul valorilor nestricăcioase și neschimbabile: sinceritate, cinste, bunătate, milă, dragoste, în deprinderea de a raporta permanent actele vieții la idealul suprem, dumnezeiesc, fără de care, orice instruire realizează doar o brânză bună în burduf de câine. Unora, chiar de la început
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nevinovați. Dacă printre ei se află și unii care suferă fiind vinovați, ei suferă din cauza rasei căreia îi aparțin și nu din cauza vinei lor. Antisemitismul demoralizează națiunea pe care o persecută. Dacă (cum este cazul României!) o generație tînără este educată de profesorii ei și de poliție că a-l bate pe un bătrîn sau pe o studentă reprezintă un act de cavalerism și de eroism, acest lucru va avea urmări grave asupra eticii națiunii. Apoi, folosirea evreilor ca țapi ispășitori
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
într-o manieră romantică. Și o singurătate tot mai accentuată 25. Primul-ministru, Bătrînul Ion Brătianu (căruia Iorga îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit la realitate pe cei care (ca Iorga) erau educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui 1888, la vîrsta de 17 ani și jumătate, Iorga a intrat ca bursier la Facultatea de Litere a Universității din Iași, la secția Istorie și Literatură 44. A intrat în relații strînse cu Ștefan Vârgolici, profesor de literatură romanică. Educat la Madrid, Vârgolici a fost primul traducător al lui Don Quijote în limba română. Dar și mai important era profesorul de istorie a României: A. D. Xenopol. Cele cinci volume de istorie a românilor ale lui constituiau pînă atunci unica lucrare definitivă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
el a fost descoperirea literară și protejatul personal al lui Titu Maiorescu. A publicat permanent în "Convorbiri literare", participînd la multe dintre ședințele Societății "Junimea" de la Iași. Scurta lui viață a trăit 39 de ani a fost plină de suferințe. Educat la Cernăuți, Viena și Berlin, era un bun cunoscător al literaturii universale, al celei a Antichității și a Orientului, mai ales al literaturii și al lucrărilor de filosofie germană. Literatura germană însemna pentru el mai cu seamă romanticii tîrzii (Heine
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al XIX-lea, mulți dintre ei vorbeau grecește. Acum o dăduseră pe franțuzește. Cultura lor era franceză: au fondat un teatru franțuzesc la București; își trimiteau mesajele diplomatice în franțuzește; și se adresau adesea Adunării Naționale a României în franțuzește. Educați de guvernante franțuzoaice, urmau cursurile universităților de peste hotare 13. În ceea ce privește literatura română, manifestau față de ea tot atîta interes ca și francezii față de literatura algeriană sau ca englezii față de cea indiană. Mulți intelectuali români întrebau, pe drept cuvînt, cu ce se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
școli" în anii '3044, interpretările sale asupra istoriei românilor nu au fost contestate. Dar chiar și după aceea, Iorga a rămas istoricul român prin excelență. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins că istoria îl poate educa și "reintegra" pe studios în umanitate. Dar era o sarcină extraordinară: un istoric trebuie să aibă cunoștințe enciclopedice. Iorga era înzestrat cu capacitățile necesare cercetării și gîndirii istorice; avea intuiție și capacitatea de a analiza faptele și documentele. După părerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bucureșteană era indignată. O mare doamnă, un fel de "văduvă de duce", nu-și putea stăpîni indignarea, amintindu-i lui Iorga că pînă și Frederic cel Mare pusese în scenă piese franțuzești, iar Goethe și Schiller se născuseră și fuseseră educați în timpul domniei lui. Îl făceau răspunzător pe Iorga, spunînd: "Dumneavoastră sînteți apostolul majorității studenților, iar ei vă urmează orbește". Ea considera că " Singura mea crimă este că am fost educată în spiritul culturii franceze". Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
piese franțuzești, iar Goethe și Schiller se născuseră și fuseseră educați în timpul domniei lui. Îl făceau răspunzător pe Iorga, spunînd: "Dumneavoastră sînteți apostolul majorității studenților, iar ei vă urmează orbește". Ea considera că " Singura mea crimă este că am fost educată în spiritul culturii franceze". Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare de dezaprobare prudentă 166. Așa cum era de așteptat, corpul studențesc a salutat evenimentele. Bilețelele și scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase decît cele trimise de boierime
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu aceasta. După acest gest pripit, a fost arestat și, drept pedeapsă, exilat pînă în toamnă la Mănăstirea Bistrița. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol, ci mai curînd felul cum se comporta. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu încercatului cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lucru a fost făcut în 1940, cînd, în urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost împărțită. Era oare Ungaria din perioada interbelică mulțumită de aplicarea principiului autodeterminării, care îi lăsa numai teritoriile cu o majoritate maghiară incontestabilă? Autorul cărții de față, educat în Ungaria, are unele îndoieli. Spiritul general era: "Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodată!) Ungaria nu va accepta niciodată Acordul de la Versailles!" Ideea generală "Dreptate pentru Ungaria!" nu era autodeterminarea, ci, așa cum spunea un cîntec: "Mindent vissza ami a miénk
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și învățămîntului și școlilor minorităților din România. În timpul campaniei electorale la Cluj, el declara: "Voi fi ministru al instrucției publice; voi dispune să fie aprobată orice cerere a școlilor minorităților pentru că sînt convins că orice părinte are dreptul să-și educe copilul așa cum vrea el. Și mai există un motiv: statul va avea de asemenea dreptul să-i aleagă pe cei care urmează să lucreze pentru el"62. Implicațiile sînt cu bătaie lungă și clare. Iorga insista asupra faptului că minoritățile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
naționaliști români înfocați. Astfel, tatăl și-a românizat numele din Zelinski în Zelea și a adăugat cuvîntul Codreanu, profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat în spiritul "Neamului românesc" și al sămănătorismului și în cel al visurilor naționaliste ale lui Iorga. La izbucnirea războiului, tînărul Corneliu, care avea abia 17 ani, s-a înscris ca voluntar și l-a însoțit pe tatăl său, ofițer în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ostil față de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist ca să aibă vreo înțelegere față de orice dictatură. Dar, dacă Iorga era ostil față de Hitler, cum putea el să facă un compromis față de fascismul italian? În primul rînd, deși Iorga fusese (parțial) educat în Germania, și vorbea foarte bine limba germană, el era un latin, cu rădăcini adînci în cultura franceză, de asemenea un prieten al Franței, cu tot ceea ce presupunea această țară din punct de vedere cultural. Iar acțiunile germane din anii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a maimuțărit". "Zvastica nu este Crucea lui Hristos". Cu toate acestea, isteria, trăsătura marcantă a anului 1937, creștea lună după lună. "În cadrul frămîntărilor, a terorii și a căutării "eroului"", oferea Iorga un exemplu, "se află cei care încearcă să-i "educe pe eroi" sau "studenții care le dau lecții profesorilor"". Părerea lui era că universitățile românești, profane și subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui să ia exemplu de la Lincoln. Numai că tineretul român prefera în 1937 să-și caute
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost formați în spiritul unei religii a credinței în om. Națiunile care se deșteptau și sufletele care se îndoiau au fost expuse literaturii învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar atîta timp cît sîntem încă vii", încheia Iorga, "noi, cei educați în vremurile acelea, vom rămîne mîndri că aparținem acelui secol semeț, ale cărui creații sînt în zilele noastre călcate în picioare de către barbari"95. Odată cu declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga și-a reluat ideile referitor la rolul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe Rebreanu în ochii lui Iorga. Rebreanu încălcase regula "realist-naționalistă" a lui Iorga. El zugrăvea într-o manieră realistă (demoralizatoare, după părerea lui Iorga) satele așa cum erau ele, renunțînd la rolul esențial al literaturii (tot conform lui Iorga) de a educa, de a prezenta satul ideal sămănătorist, așa cum trebuia să fie! Lovinescu avea dreptate afirmînd că operele de critică literară ale lui Iorga reprezintă "fie principii estetice vagi, fie considerații etice și naționaliste"112. Pozitivismul nu i se potrivea lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a declarat lui Iorga că intenționează să-și trimită fiii la Potsdam și în Royal Navy. Iorga a replicat că o astfel de educație ar fi potrivită pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prințului moștenitor al României. Aceștia trebuiau educați în România. Op. cit., vol. II, p. 179. În studiul său asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul că Iorga a fost educat în universități străine, îi reproșa că vrea să le refuze altor români acest avantaj (Oldsen, op. cit., p. 96). Oldsen
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
astfel de educație ar fi potrivită pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prințului moștenitor al României. Aceștia trebuiau educați în România. Op. cit., vol. II, p. 179. În studiul său asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul că Iorga a fost educat în universități străine, îi reproșa că vrea să le refuze altor români acest avantaj (Oldsen, op. cit., p. 96). Oldsen nu sesizează întenția lui Iorga. Iorga nu s-a înstrăinat deloc de români primind educație străină, folosind cunoștințele dobîndite pentru revigorarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
totuși erau niște lucruri pe care tinerii le fac și am avut timp să meditez asupra lor, să-mi dau seama dac-am greșit sau nu... Că n-am fost sigur niciodată dacă voi ieși din închisoare. Noi am fost educați din punct de vedere religios foarte bine, pentru că noi la școală am făcut religie în clasele primare... Și cunoșteam toată problematica religioasă: că dac-ai păcătuit Dumnezeu te pedepsește, nu te duci în Rai, te duci în Iad, și-așa
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
intră, să nu-i cunoști. Singurul mobilier în afară de pat era o oală, undeva în apropiere de ușă. Oala emailată, de 5 litri... era W.C.-ul meu. Mi-a folosit pe parcurs, în Securitate, pentru că fiind tânăr și sănătos, biologic te educi, îți educi funcțiunile, și reușeam să-mi rezolv problemele fiziologice dimineața și seara când mă scoteau la baie... iar oala încercam s-o păstrez curată, să n-o folosesc, pentru că neavând voie să dorm sau să mă întind, o întorceam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu-i cunoști. Singurul mobilier în afară de pat era o oală, undeva în apropiere de ușă. Oala emailată, de 5 litri... era W.C.-ul meu. Mi-a folosit pe parcurs, în Securitate, pentru că fiind tânăr și sănătos, biologic te educi, îți educi funcțiunile, și reușeam să-mi rezolv problemele fiziologice dimineața și seara când mă scoteau la baie... iar oala încercam s-o păstrez curată, să n-o folosesc, pentru că neavând voie să dorm sau să mă întind, o întorceam cu fundul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pițigăiat, subțire... Și din ambalaje de-astea de legume, cum era atunci, le făceau câte un mic sicriu așa... Erau gata sicriele, pregătite, că zicea că a doua zi vor muri. Asta a făcut domnul Borcea! El, zice, orfan, crescut, educat de comuniști, toți erau răi, negrii și așa mai departe, și s-a comportat așa cum s-a comportat. După ce-a murit Stalin a venit Procuratura Militară, i-au rupt galoanele și l-au dat afară. Și acum l-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
discuții... Și ăștia mai mari puneau întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși, și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]