4,870 matches
-
a colii? Lasă-l în pace. Mai bine toarnă și la mine. Dar le usuci, coane... sugativă, nu alta! Ponor este aprins și nu remarcă ce vorbesc confrații. Este puțin derutat de atîta întrerupere, dar reîncepe cu și mai mare elan. Am reușit pînă la șase după-amiaza să termin tot. Eram gol ca o sticlă goală. Eram și flămînd. Am plecat să mănînc și am băut o sticlă de vin. Eram mulțumit, împlinit. Dacă ai fătat capodopera... cred și eu! Cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă fascinau. Mona era mai delicată, mai dulce, mai nobilă decît cea mai fină "porumbiță". Încercam s-o ajut cînd era în necaz și primea ajutorul meu cu demnitate. Am încercat s-o ating, dar reacțiile ei îmi tăiau orice elan. Mă supăram puțin, nu prea tare, și-i strigam cu ciudă: Te-am ofensat, Mademoiselle Nitouche? Se făcea că n-aude, se îndepărta puțin și apoi se reîntorcea vioaie, fără supărare, sporindu-mi tentația s-o mîngîi, s-o alint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că înțelege absolut totul. Deodată mă părăsește și se duce în centrul camerei. Cu o îndemînare pe care nu o bănuiam, sare, se răsucește în aer de două ori și aterizează precis pe lăbuțe. Am înghețat cu toții. Pușa își ia elan și repetă saltul, dar cu un șurub în aer. Aplaudăm frenetic. Se urcă apoi pe canapea și de acolo face un salt peste o măsuță pe care trona o vază cu flori. N-am mai văzut așa ceva, spune mirată Monica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la 5 aprilie 1858. Ei funcționau ca personal slujitor și în 1880, fiind menționați de cercetătorul Costin Clit în Elanul nr. 61/2005, adăugându-l și pe cântărețul I Ghearasim. Anuarul din 1938 ne arată că localitatea Pungești număra 300 de familii sau 1075 suflete, iar biserica „Sf. Alexandru”, construită în 1845, din zid, fusese reparată 1911 și în 1933
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prietenos sau mai răstit: ridicați-vă, măcar pentru o clipă, din mlaștina intereselor voastre imediate. Luați un pic de înălțime! Luați un pic de distanță față de harța zilnică, față de combativitatea partizană și față de voi înșivă! Desprindeți-vă, într-un minim elan igienic, de măruntaie, idiosincrazii, vorbe grele, obsesii și nevroze. Respirați mai amplu, priviți, scurt, spre mijlocul cerului, reînvățați să surâdeți. Încercați să fiți, măcar o oră pe zi, „singuri și inactuali“, cum spunea cândva George Călinescu. Există și alte bucurii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
soarta țării, în rostul lumii. Am un portret tot mai greu digerabil. Patrioții de paradă m-au trecut la trădători, neoliberalii la conservatori, postmoderniștii la elitiști. Bătrânilor le apar frivol, tinerilor - reacționar. Una peste alta, mi-am pierdut buna dispoziție, elanul, jubilația. Nu mai am răgazuri fertile, reverii, autenticități. Mă mișc, de dimineața până seara, într-un univers artificial, agitat, infectat de trivialitate. Apetitul vital a devenit anemic, plăcerea de a fi și-a pierdut amplitudinea și suculența. Respir crispat și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de în dată la ușă. Acum însă, cine știe când ne lasă, în mod perfid, genunchii și când vom rata, la coborâre, o treaptă. Altădată învățam de la vulpi și șoimi; astăzi învățătoarele și învățătorii noștri sunt morsele, broaștele țestoase și elanii înnămoliți în mlaștini. Aventura lentorii.“ ...Ar fi o utopie să așteptăm de la guvernanți o reevaluare a pensiilor pe baza unei reevaluări a bătrâneții din perspectiva lui James Hillman. Ne-am declara mulțumiți dacă și-ar aminti măcar de Beatles: „Will
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
suficient de puternice“ există întotdeauna. „Ceilalți da, ceilalți ar trebui să înțeleagă și să vă cruțe! Dar cazul meu e diferit. Pentru mine merită să faceți o excepție!“ Dacă cei obsedați de problematica eului propriu sunt o pacoste pentru „victimile“ elanului lor autoreferențial, trebuie să spunem că, în adânc și pe termen lung, ei sunt o pacoste și pentru ei înșiși. Inca pacitatea de a-ți lua distanță față de tine, concentrarea maniacală pe interesul tău, pe marotele tale, pe dorin țele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
găsi în curtea interioară a bunicii Floarea, în spatele casei, la magazia de lemne, unde gândeam eu că aș fi în siguranță. Cu Gigi totul era mai mult decât imprevizibil, niciodată ceva în reluare, noroc că timpul a redus simțitor din elanul ei pătimaș și lucrurile s-au așezat cumva de la sine. Țin minte că ieșisem la stradă după o ploaie torențială de vară ce umpluse șanțurile din fața porților cu apă tulbure, mâloasă. Mama, care era un artizan în ale vestimentației, îmi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aproximativ 40 de concurenți. La prima probă chiar țin minte că s-a prezentat în fața noastră din postura de supervizor al examenului de admitere, domnul profesor Hârjoabă, care prin maniera prestației domniei sale, tăioase și radicale ne-a scurtcircuitat un pic elanul, devenind mult mai pragmatici: - Domnilor, vă rog serozitate totală, nici o mișcare care v-ar putea costa anularea examenului; gândiți-vă că din cei prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai înaintată vârstă ești prins în dansul ispitelor. Copilul mic este ispitit de șmecheria funcționării unei jucării, elevul de țigară sau de găsirea soluțiilor unor probleme, adolescentul de frumusețea unei fete sau de aflarea unor răspunsuri care să dea aripi elanului vârstei sale și imaginației atât de înflăcărate, vârstnicul de a realiza pe ultima sută de metri ceea ce n-a reușit într-o viață întreagă. Așa s-a întâmplat și cu mine că doar nu puteam face excepție de la regulă. Mi
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fost vreun accident. Trebuie să aibă mult curaj tinerii care urcă. Uite!cât de abruptă este stânca! Cu efortul lor dat de dragostea pentru ființa iubită, cu tinerețea care le dă forță, reușesc. Așa este și în viață. Cei cu elan, cei puternici reușesc. Cei fricoși, cei slabi pierd în lupta spre mai bine. Ieșisem din serpentinele Mteorei. Șoferul nostru Spiros care de fiecare dată ne ducea în excursii era mai relaxat. Și de data aceasta pentru înveselirea atmosferei s-au
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
trimis voluntar pe frontul cu turcii, ba, mai mult, cere să i se încredințeze comanda formațiunii care va ataca reduta Grivița. Acum, după atâtea decenii, când avem posibilitatea unei priviri mai limpezi și mai detașate, înclinăm a crede în sinceritatea elanului patriotic, fără a neglija procentul de premeditare disperată în miza pe cartea reabilitării față de tron. Sub zidurile Griviței muriseră câteva mii de oșteni ruși, iar Batalionul 2 de vânători, pe care Candiano l-a condus la atac, a pierdut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
alerge zbuciumate... Ce știi de colegii mei de clasă...?" (p. 192). Încât, după emoționante spovedanii epistolare, bădia Eugen își încheie medalionul despre acest fost coleg de școală fălticeneană: "Vremurile vitrege prin care am trecut (inclusiv cei din exil) au frânt elanuri benefice pentru țară. O jumătate de veac au lipsit orice contacte. Acum, la început de mileniu, cei care am văzut lumina zilei în alt veac, ne apropiem de plecarea în eternitate. Cu suflete rănite, cunoscând din plin umilința, am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dorința cu aceeași intensitate; virilitatea mea e cu siguranță slabită. Poate că metamorfoza asta corporală m-a făcut să-mi schimb ideile. În acele rare momente de dragoste cu Aia, mă abandonez complet, mă las târât de plăcere cu un elan tineresc, chiar ca un novice la primele lui experiențe. Trupul meu și cel al Aiei sunt foarte timide, de parcă am fi doi adolescenți. Mărturie Și totuși nu se poate trăi în singurătate absolută. Acum am nevoie permanentă de prezența Aiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
proaspăt care mi-a dăruit o clipă de îmbătare. Am crezut că am ieșit din limitele trupului meu și că mă aflu în trupul unui alt ins, cu mult mai tânăr. Simțeam în mine o forță uriașă. Eram cuprins de elanuri supraomenești și mi se părea că totul îmi este permis. Am avut senzația netă că am fost lovit brusc de puterea unei creaturi divine. Mi se părea că sunt protagonistul uneia dintre poveștile acestei culturi și se petrecea ceva nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
al papei Pius al II-lea, să-și tragă în țeapă propriile memorii pe filele zdrențuite ale unui biet caiețel, în loc de hoiturile turcilor pe străzile de la Budapesta. Exilul poate și să convertească un bon viveur rafinat și un virtuoz al elanului erotic la viața izolată de chiostru sau, să spunem, pe jumătate de diacon zelos, pe jumătate de democrat-creștin degasperian în retragere spirituală. Exilul - de data aceasta voit și degustat cu înghițituri mici - poate și să împingă un riguros intelectual român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
viguroși, complianți, care, evident, au un prognostic relativ bun chiar și rămânând pe tratament insulinic. Supuși transplantului cu insule pancreatice, acest grup bine selectat poate avea șanse bune de succes. Autorii „celor mai bune rezultate” (cei din Edmonton) însă, în elanul lor optimist, omit să insiste asupra unor realități care ar trebui cunoscute, pe care suntem obligați să le avem în vedere: destul de des, un singur transplant nu este suficient, nici chiar două și uneori nici chiar trei. Întrucât costul fiecărei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
britanic nu a crezut necesar să intervină pentru a interzice demonstrațiile și protestele împotriva războiului, crezînd că amploarea lor redusă nu reprezenta nici un pericol pentru efortul de război susținut de majoritatea irlandezilor. De asemenea, nu s-a încercat deloc temperarea elanului belicos al unioniștilor ulsterieni, care văzîndu-și liderul în guvernul britanic, au simțit că se îndreaptă cu pași mari către o rezolvare favorabilă excluderii unui număr de comitate ulsteriene de sub incidența legii autonomiei. În ciuda faptului că politicienii englezi sperau la începutul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de a fi sau de a face în funcție de dorințele persoanei iubite, fără a sesiza alunecarea de identitate pe care o suferim. Din fericire poate, iubirea constituie cel mai adesea doar o scurtă punere în paranteză a ego-ului propriu, într-un elan ce izvorăște chiar din modul lui de a fi. * Boala aduce cu sine un element important: o mai acută conștiință de sine (chiar dacă una predominant negativă). Trebuie să zărim o bună parte din "conținutul" sine-lui profilat pe fondul durerii. Conturarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vin de dincolo de noi; haine cu care îmbrăcăm presiuni ce ne macină pe nevăzute încercând să-și găsească împlinirea. Ar trebui scrisă o "Metafizică a shopping-ului", care să aibă drept scop o hermeneutică a lui homo consumatoris. * Într-un elan evoluționist toate țelurile umane pot fi înțelese din perspectiva reproducerii speciei; chiar și obiectivele ce ne par mai îndepărtate de un asemenea scop resimțit ca vulgar vizează același lucru, doar că pe căi mai complicate. * Ustensilitatea lui Heidegger este coerentă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-mi caracterizată de o cruntă naivitate dublată de continui încercări de trasare a caracterului. Însă asta nu constituie o garanție că și pentru ei va fi la fel. În rest, aș risca să le răpesc iluzia eternității care le hrănește elanurile. * Apropierea morții odată cu vârsta aduce cu sine pasiunea pentru contabilizarea celor care mor ori doar se îmbolnăvesc din comunitate. Atenția este cu atât mai mare cu cât cel atins de adierea Doamnei în negru este mai tânăr decât cel ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sincere nu vor fi ascultate de ceilalți deoarece asta ar însemna ca ei să-și distrugă buna imagine de sine (asumată ori care doar îi bântuie), conducând la disoluția proiectului de sine ce-i caracterizează. Nu ei se opun, ci elanul vital care le asigură supraviețuirea. Descoperirea acestui mecanism de apărare ne va ajuta pe fiecare să înțelegem de ce ne înarmăm cu indiferență, uneori chiar cu ostilitate, împotriva povețelor pe care ni le dau ceilalți. Binele pe care acestea ar putea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a scrisului este transa; a scrie, în sens tare, înseamnă a da frâu liber ideilor care te stăpânesc, deseori fără să ți-o arate. Este forma bună a unui "impersonal se individual", autorul contemplând cumva rândurile care se scriu în elanul dezvăluirii de sine. * Personalitatea se conturează în jurul a ceva ce este propriu, a unui lucru util, frumos, necesar, deosebit pe care individul reușește să-l facă bine, fiind printre puținii oameni pricepuți în a realiza acel ceva. Ea nu se
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
față de propria existență, în finitudinea raportării la Istorie, este dezvăluită de valorile pe care le vehiculează, toate modulate după forma umanului: Raționalitate, Egalitate, Fraternitate, Libertate. Omul modern, cu mintea formată pe căutarea Lui Dumnezeu, sufletul său căpătându-și forma în elanul acestei tinderi către Divinitate, se trezește aruncat în anonimatul impersonalului se (care este chiar modul de-a fi al societății) și nevoit să-și fie propriul fundament. Pentru a-i lăsa o rază de speranță ideologiile modernității dezvoltă un surogat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]