4,462 matches
-
au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor politice. Cercetările care au măsurat efectele cadrajelor strategice, de regulă prin metode experimentale, confirmă ipoteza amplificării cinismului în rândul electoratului (Cappella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2005). Majoritatea studiilor legate de efectele încadrării informației politice s-au derulat însă pe tărâm american; cunoscându-se mai puține lucruri despre contextul european. Cercetătorii de la Amsterdam School of Communication sunt printre puținii care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1. Despre conflictele din știri: pro și contra Studiile mai sus amintite s-au derulat mai ales în context electoral. În Statele Unite, spre exemplu, s-a dedicat o atenție sporită rolului publicității electorale (reclamelor de promovare a candidaților) în mobilizarea electoratului (Ansolabehere et al., 1994; Finkel și Geer, 1998; Geer, 2006). În alte părți ale lumii, unde publicitatea electorală joacă un rol mai puțin important, datorită reglementărilor în vigoare, majoritatea atenției cercetătorilor s-a îndreptat către rolul știrilor. Și în acest
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor asupra sferei politice este nevoie să decodăm, în primul rând, relațiile dintre actorii implicați. Considerăm că aceste relații pot fi surprinse sub forma unei rețele a interacțiunilor, structurate în jurul a trei poli: jurnaliștii care acoperă domeniul politic, politicienii și electoratul/audiențele media. Atenția excesivă acordată de canalele românești elementelor de conflict ne determină să credem că, tot mai mult, publicul pierde controlul asupra procesului democratic. În raportarea noastră la societate se nasc spații vide, în care media ar trebui să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au contribuit la propagarea alienării și furiei printre votanți. Tema centrală care reiese cu precădere din această cercetare este cea a campaniilor care au devenit distante din punctul de vedere al alegătorilor, în care s-a produs o "ruptură" între electorat și liderii săi prospectivi, iar jurnaliștii, în loc să o amelioreze, au contribuit la menținerea și amplificarea ei. Așa cum au argumentat Habermas și alți cercetători, unul dintre principalele momente din istoria democrației a fost dezvoltarea unei sfere publice moderne un spațiu comunicativ
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
par deci să multiplice oportunitățile de participare directă, nemediată la viața politică (idealul dintotdeauna al modernității). Însă marketingul politic orientează acțiunea politică spre publicuri-țintă din ce în ce mai individualizate (cetățenii abordați ca simpli consumatori individuali), iar noile canale media conectează, dar și fragmentează electoratul, generând anomie și izolare. Autoarea americană Lynda Lee Kaid remarcă faptul că "internetul a oferit promisiunea și speranța de a depăși limitările mass-media existente [...], însă se pare că Internetul va fragmenta și polariza societatea, ne va priva de valorile comune
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Perspectivele de tipul celor prezentate anterior tratează Internetul, mai degrabă ca nouă practică socială și mai puțin ca una politică, având puține șanse să conducă la o reconfigurare efectivă a spațiului public, îndeosebi pe planul diversificării și amplificării interacțiunii cu electoratul. Discursul politic mediat de Internet transformă acțiunea politică într-o "activitate solitară", în timp ce identitatea socială este convertită în comunitate virtuală, adică artificială. Nu este însă mai puțin adevărat că noile tehnologii de comunicare stimulează interacțiunile directe. Ca reacție la discursurile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
etichetate ca "administrative" au pornit de la studii empirice folosite în general în sprijinul guvernului și al instituțiilor mass-media. Astfel de cercetări au stabilit că mesajele de campanie nu servesc la schimbarea opiniilor, ci la reactivarea și întărirea opiniilor preexistente ale electoratului și la mobilizarea de a merge la vot. Efectele persuasive "dure" (schimbări de opinie sau de comportamente) sunt rarisime, căci puțini indivizi se comportă în maniera unui votant rațional: manifestând interes puternic pentru politică, dovedind un nivel de informare ridicat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din interiorul știrilor întăresc argumentul că tehnologia mai degrabă va îngusta, în loc să lărgească, orizonturile politice ale audiențelor media. Având acces la surse partizane, consumatorii media vor avea posibilitatea de a evita în totalitate opiniile discordante; rezultatul final va fi un electorat mai puțin informat și cu mult mai polarizat (Iyengar și Kahn, 2009; Iyengar, 2012). Reconfigurarea audiențelor media este, prin urmare, deosebit de importantă pentru cei care studiază efectele media. Cercetătorii care investighează efectele expunerii la știri vor întâmpina tot mai multe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în acord cu grupul lor primordial (clasă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în acord cu grupul lor primordial (clasă, religie, familie). Voturile de schimb, așa cum ne-au confirmat ultimele alegeri prezidențiale, pot fi controlate în mai multe feluri, implicând oferirea unor bunuri sau promisiuni în schimbul votului în favoarea unui anumit candidat. În astfel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
putem spune că, din cauza structurii și dinamicii campaniilor, este dificil din punct de vedere metodologic să se izoleze influențe specifice. În privința impactului asupra votului, este la fel de dificil să se propună explicații cauzale, pornind exclusiv de la mesajele electorale sau mediatice adresate electoratului. Cercetătorii americani (Zaller, 1992) au scos în evidență mai multe efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat prin ralierea la opinia majoritară (mainstream) sau, dimpotrivă, printr-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
explicații cauzale, pornind exclusiv de la mesajele electorale sau mediatice adresate electoratului. Cercetătorii americani (Zaller, 1992) au scos în evidență mai multe efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat prin ralierea la opinia majoritară (mainstream) sau, dimpotrivă, printr-un efect de întărire a opozițiilor (engl. polarization). Mai multe remarci se pot formula la sfârșitul acestui capitol: 1. Campaniile electorale nu se limitează la acoperirea mediatică și la comunicarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se limitează la acoperirea mediatică și la comunicarea politică, contrar a ceea ce susțin unii specialiști. 2. Campaniile electorale se caracterizează prin mobilizarea unor resurse variate și printr-o interdependență tactică între mai multe categorii de actori. 3. Oferta politică propusă electoratului în ziua votului este puternic influențată de interacțiunile dintre jurnaliști, institute de sondare, politicieni și politologi. 4. Maniera în care este tratată competiția politică de către jurnaliști promovează o imagine stereotipă asupra politicii (carierism, interes, demagogie, minciuni etc.). 5. Este imposibilă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
11. Europeni 5. Belgieni 12. Americani 6. Portughezi 13. Chinezi 7. Greci 14. Cetățeni ai țărilor din zona Euro 15. Alții Care? D1.12. Alții Bibliografie Ansolabehere, S. și Iyengar, S., Going Negative: How Political Advertisements Shrink and Polarize the Electorate, The Free Press, New York, 1995. Ansolabehere, S., Iyengar, S., Simon, A., și Valentino, N., "Does attack advertising demobilize the electorate?", în American Political Science Review 88, 1994, pp. 829-838. Ansolabehere, S., Iyengar, S. și Simon, A., "Replicating experiments using aggregate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Alții Care? D1.12. Alții Bibliografie Ansolabehere, S. și Iyengar, S., Going Negative: How Political Advertisements Shrink and Polarize the Electorate, The Free Press, New York, 1995. Ansolabehere, S., Iyengar, S., Simon, A., și Valentino, N., "Does attack advertising demobilize the electorate?", în American Political Science Review 88, 1994, pp. 829-838. Ansolabehere, S., Iyengar, S. și Simon, A., "Replicating experiments using aggregate and survey data: The case of negative advertising and turnout", în American Political Science Review 93, 1999, pp. 901-909. Arendt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Brooks, D. J., "The resilient voter: Moving toward closure in the debate over negative campaigning and turnout", în Journal of Politics 68 (3), 2006, pp. 684-696. Brooks, D. J. și Geer, J., "Beyond negativity: The effects of incivility on the electorate", în American Journal of Political Science 51 (1), 2007, pp. 1-16. Cappella, J. A. și Jamieson, K. H., Spiral of Cynicism: The Press and the Public Good, Oxford University Press, New York, 1997. Castells, M., Communication Power, Oxford University Press, Oxford
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a manifestărilor discursive din domeniul politic. Specificul comunicării politice este generat de statutul interlocutorilor, aflați pe poziții asimetrice: de o parte, politicienii și guvernanții, care recurg la limbaj în scopul legitimării puterii de care dispun, iar de cealaltă parte cetățenii, electoratul, care trebuie convins, sedus, determinat să gândească și să acționeze într-o anumită direcție. În acest sens, comunicarea politică este redusă deseori la comunicarea electorală și la marketingul politic, definindu-se prin strategii de persuasiune particulare, în funcție de finalitățile emitentului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică, un teren al negocierii imaginii publice, conferind transparență actelor politice avantajoase și ocultând aspectele dezavantajoase; b) dramatizarea: ține de asumarea unor roluri în cadrul comunicării politice, în măsura în care politicianul vorbește în numele unei grupări politice, al unei ideologii, iar publicul receptor, potențialul electorat, impune adoptarea și promovarea unor atitudini, valori și credințe specifice; c) reconstrucția referențialului politic: dincolo de transmiterea unor conținuturi, emitentul politic este interesat de modalitatea în care sunt prezentate actele politice. În acest sens, comunicarea politică are un rol eminamente mistificator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea politică a potențialului electorat, suscitându-i adeziunea la valorile și atitudinile politice afirmate. f) Conținut ideologic. Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
neologismelor, Otilia Dragomir clasifică împrumuturile latino-romanice din publicistică, în funcție de aria semantică pe care acestea o circumscriu, în șapte clase semantice 403: a) politică: acredita, admonițiune, amendament, atentat, cameră, coaliza, comunard, conivență, conservatism, constituțiune, convoca, decret, delegat, dinastie, diplomat, edict, electivitate, electorat, facțiune, federalism, for, mandat, mediațiune, membru, ministeriu, mutual, neutralitate, pacific, parlamentarism, partidă, plenipotențiar, prerogative, proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se opun radicalii democrați și iacobini care, în spatele lui Clémenceau, revendică "Republica democratică și socială" și un program îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe venit, separarea Bisericii de Stat. Electoratul radicalilor era încă, în 1879, cel din cartierele muncitorești ale marilor orașe, dar el se implantează din ce în ce mai mult în regiunile rurale, "roșii" de multă vreme, precum nordul Masivului Central, sau provenite din bonapartism, precum sud-vestul și departamentele Charantes. Anii 1881-1885
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își expune ideile. El dorește ca șeful statului, "plasat deasupra partidelor", ales de către un colegiu "mult mai larg" decît Parlamentul, să fie un "arbitru deasupra contingențelor politice". La Epinal, la 22 septembrie, el condamnă proiectul de constituție. O parte a electoratului, în special din sînul MRP, îl ascultă: Constituția (document 1, p.369) este aprobată cu 53,5% din sufragiile exprimate, dar numai de 36,1% din alegătorii înscriși, în timp ce 31,2% votează împotrivă și 31,4% se abțin. Regimul nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din 23 noiembrie 1958 confirmă scăderea Partidului Comunist. Diversele partide care se reclamă de la generalul de Gaulle se mențin, în timp ce Uniunea pentru Noua Republică (UNR), gaullistă, reia scorul RPF din 1951. Al doilea tur antrenează în schimb o polarizare a electoratului în jurul UNR și a dreptei moderate, favorizate de efectele scrutinului majoritar. SFIO nu are decît patruzeci de aleși, Partidul Comunist zece, el este victima izolării sale la cel de-al doilea tur. Mulți dintre foștii parlamentari sînt învinși. La 21
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
limitat, dar el contribuie la plasarea lui de Gaulle în balotaj. Al doilea tur nu îi opune decît pe cei doi candidați din frunte. François Mitterrand, care se prezintă de acum drept candidat al "republicanilor", reunește sufragiile unei părți a electoratului lui Jean Lecanuet și pe cele ale extremei drepte, la chemarea candidatului acesteia, Jean-Louis Tixier-Vignancour, care obținuse puțin mai mult de 5% din voturi la primul tur. François Mitterrand obține 45,49% din sufragiile exprimate; generalul de Gaulle, care cîștigă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]