13,637 matches
-
că mediul rural susținea Întreaga creștere, cu o pondere de 93,8% din „surplusul natural”60. Statistici de acest fel Îi Îngrijorau pe adepții eugeniei, care vedeau În ratele diferențiale ale fertilității dovada existenței fenomenului de „sinucidere a rasei” printre elitele sociale 61. Din acest motiv, mișcarea eugenistă din România Împărtășea opinia mișcărilor similare din țările Europei Occidentale și din Statele Unite, ce interpretau scăderea ratei nașterilor În mediul urban ca pe un rezultat al modului abuziv În care femeile din clasa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiind „tirania maselor”. În opinia eugeniștilor, regimul democratic le permitea indivizilor mediocri să Își impună voința asupra celor superiori și să submineze, astfel, principiul evoluției prin selecție dirijată. În locul democrației, eugeniștii susțineau guvernarea responsabilă a unui grup selectat din rândurile elitei ereditare. O astfel de conducere ar fi fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor despre influența eredității asupra scopurilor și conținutului profesiei medicale și promovând tot mai mult modelul sovietic 11. Utopia eugenistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dărăpănat, care creștea mai degrabă prin adăugarea ad-hoc a unor construcții decât conform unui plan sau unei strategii urbane. 43. Rabinow, French Modern, pp. 234-240. 44. Pentru o perspectivă diferită asupra principiilor tayloriste, vezi Grigore Cristescu, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313; și Ioan Saizu, „Dezbateri interbelice privind «raționalizarea» culturii românești”, În Vasile Pușcaș și Vasile Vesa (eds.), Dezvoltare și modernizare În România interbelică: 1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990. Brăileanu, Traian, Fundamentarea biologică a sociologiei și importanța ei pentru teoria și practica pedagogică, Cernăuți, 1934. Brăileanu, Traian, Elemente de sociologie pentru clasa VIII secundară. Editura Națională-Ciornei, București ș1935ț. Brăileanu, Traian, „Desăvârșirea structurii elitei legionare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brăileanu, Traian, „Feminizare și efeminare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brătianu, Ion I.C., Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 299-318. Cupcea, Salvator, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944. Cuza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ed.), Calendarul Asociațiunii pe anul comun 1927 (pp.36-38), Editura Asociațiunii, Sibiu, 1926. Hațiegan, Iuliu și Voina, Aurel, „Astra medicală și biopolitică. Planul de activitate”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 46-47, 15-22 noiembrie 1925, pp. 813-814. Herseni, Traian, „Selecționarea elitelor”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 40, 22 noiembrie 1940, pp. 1-2. Herseni, Traian, „Rasă și destin național”, Cuvântul, vol. 18, serie nouă, nr. 91, 16 ianuarie 1941, pp. 1, 7. Herseni, Traian, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
SOCIOLOGIA ELITELOR INTRODUCERE Dacă am consulta un dicționar al limbii franceze larg utilizat, cum ar fi Le Petit Robert, ne vom da seama imediat că uzul curent atribuie două semnificații distincte termenului elită. Este vorba despre persoane considerate ca fiind cele mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
SOCIOLOGIA ELITELOR INTRODUCERE Dacă am consulta un dicționar al limbii franceze larg utilizat, cum ar fi Le Petit Robert, ne vom da seama imediat că uzul curent atribuie două semnificații distincte termenului elită. Este vorba despre persoane considerate ca fiind cele mai bune sau cele mai remarcabile în cutare ori cutare grup, după cum e cazul. Dar mai este vorba și despre cei sau despre cele care, întro privință sau alta, ocupă primul loc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
privință sau alta, ocupă primul loc într-un ansamblu dat. Așadar, în ambele cazuri, avem de-a face cu o categorie relativ restrânsă de indivizi, care se disting într-un anume fel de toți cei care nu fac parte din elită și care, în raport cu ei, constituie „masa”. Cele două accepții astfel propuse ale elitei se pot juxtapune sau se pot opune. Într-adevăr, putem considera implicit ca fiind admis faptul că, sub orice raport, ceea ce permite ocuparea primului loc este excelența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cazuri, avem de-a face cu o categorie relativ restrânsă de indivizi, care se disting într-un anume fel de toți cei care nu fac parte din elită și care, în raport cu ei, constituie „masa”. Cele două accepții astfel propuse ale elitei se pot juxtapune sau se pot opune. Într-adevăr, putem considera implicit ca fiind admis faptul că, sub orice raport, ceea ce permite ocuparea primului loc este excelența. Dar putem fi și sceptici în această privință și putem considera că preeminența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar fi aptitudinea cuiva de a se face simpatic, abilitatea, duplicitatea sau chiar conformismul: toate însușirile în care efectiv se poate da dovadă de superioritate. Și, dacă vom continua consultarea dicționarului, informându-ne și asupra derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem confruntați cu o serie de noțiuni frecvent încărcate cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem confruntați cu o serie de noțiuni frecvent încărcate cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată ca exemplu face referire la un învățământ care suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau să ascultăm conversațiile din jurul nostru pentru a ne convinge de acest lucru. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, și derivații săi elitist, elitism sunt întrebuințați cel mai adesea cu scopul de a dezaproba sau de a respinge. Giovanni Busino (1992, p. 4) afirmă: „sunt tot atâtea cuvinte încărcate cu conotații negative, depreciative
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se recurge la un termen considerat puțin măgulitor, care scutește de orice argumentație ulterioară. Este ceea ce-l determină pe sociologul și publicistul belgian Claude Javeau (2002, pp. 82-83) să revendice ironic, într-un pamflet recent, statutul de minoritate protejată pentru elită, „specie pe cale de dispariție”. Însă nu e suficient să constatăm această aversiune foarte răspândită față de noțiunea de elită, ci trebuie să încercăm s-o înțelegem. În epoca noastră, în societățile care se vor democratice, egalitatea a devenit o valoare dominantă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe sociologul și publicistul belgian Claude Javeau (2002, pp. 82-83) să revendice ironic, într-un pamflet recent, statutul de minoritate protejată pentru elită, „specie pe cale de dispariție”. Însă nu e suficient să constatăm această aversiune foarte răspândită față de noțiunea de elită, ci trebuie să încercăm s-o înțelegem. În epoca noastră, în societățile care se vor democratice, egalitatea a devenit o valoare dominantă. Egalitarismul este atât de adânc ancorat în spirite, încât, de fiecare dată, egalitatea este presupusă a fi justă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-o în pericol. Principiul satisfacerii generalizate a nevoilor considerate ca fiind „normale” și cel al prezervării prioritare a legăturii sociale impun niște criterii de apreciere izvorâte dintr-o logică a nivelării sociale. Ele nu agreează câtuși de puțin ideea unei elite care să se detașeze de masă. Principiul retribuirii echitabile a meritului ține de o logică opusă. Pe el se fondează ideea de meritocrație ce corespunde întru totul noțiunilor de excelență și de preeminență a celor mai buni. Pentru a rămâne
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în privința necesității de a institui niște proceduri care să vizeze eliminarea decalajului dintre egalitatea proclamată și inegalitățile constatate. Ideea selecției pe baza performanțelor sau a meritelor a fost serios discreditată, în măsura în care performanța se diferenția de merit. Astfel, însăși noțiunea de elită a devenit suspectă. A vorbi despre elite nu mai este deloc la modă. Așa cum remarca Alain Minc (2002, p. 262) într-o notă polemică, „cuvântul însuși a ajuns dubios, dacă ținem cont de atmosfera populistă și recriminatorie din jurul său”. Desigur
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care să vizeze eliminarea decalajului dintre egalitatea proclamată și inegalitățile constatate. Ideea selecției pe baza performanțelor sau a meritelor a fost serios discreditată, în măsura în care performanța se diferenția de merit. Astfel, însăși noțiunea de elită a devenit suspectă. A vorbi despre elite nu mai este deloc la modă. Așa cum remarca Alain Minc (2002, p. 262) într-o notă polemică, „cuvântul însuși a ajuns dubios, dacă ținem cont de atmosfera populistă și recriminatorie din jurul său”. Desigur, o sociologie a elitelor nu trebuie neapărat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
A vorbi despre elite nu mai este deloc la modă. Așa cum remarca Alain Minc (2002, p. 262) într-o notă polemică, „cuvântul însuși a ajuns dubios, dacă ținem cont de atmosfera populistă și recriminatorie din jurul său”. Desigur, o sociologie a elitelor nu trebuie neapărat calificată ca fiind elitistă. Totuși, termenul elită trebuie să aibă pentru ea un sens și să-i sugereze un obiect de investigație teoretic și metodologic acceptabil. Dar nu va fi de mirare dacă vom percepe ecoul unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Așa cum remarca Alain Minc (2002, p. 262) într-o notă polemică, „cuvântul însuși a ajuns dubios, dacă ținem cont de atmosfera populistă și recriminatorie din jurul său”. Desigur, o sociologie a elitelor nu trebuie neapărat calificată ca fiind elitistă. Totuși, termenul elită trebuie să aibă pentru ea un sens și să-i sugereze un obiect de investigație teoretic și metodologic acceptabil. Dar nu va fi de mirare dacă vom percepe ecoul unor incertitudini în privința felului obișnuit de a raționa. Aici, noțiunile de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dacă vom percepe ecoul unor incertitudini în privința felului obișnuit de a raționa. Aici, noțiunile de excelență și de preeminență, de notorietate și de autoritate, de prestigiu și de putere își confundă sensurile, atunci când nu sunt de-a dreptul opuse. Termenul elită va fi tratat când ca o simplă categorie a stratificării sociale, când ca o minoritate conștientă de valorile și de interesele sale, când, în sfârșit, ca un sinonim eufemistic pentru noțiunea de clasă dominantă. O teorie a elitelor va fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
opuse. Termenul elită va fi tratat când ca o simplă categorie a stratificării sociale, când ca o minoritate conștientă de valorile și de interesele sale, când, în sfârșit, ca un sinonim eufemistic pentru noțiunea de clasă dominantă. O teorie a elitelor va fi prezentată fie ca un substitut al teoriei luptei de clasă, fie ca o complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi prezentată fie ca un substitut al teoriei luptei de clasă, fie ca o complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect studierea elitei - sau a elitelor - s-au crezut îndreptățiți să constate că orice societate empiric observabilă comportă una sau mai multe categorii de persoane care se consideră ori s-au considerat ca aparținând unei elite, fie la nivelul societății luate în ansamblu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca un substitut al teoriei luptei de clasă, fie ca o complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect studierea elitei - sau a elitelor - s-au crezut îndreptățiți să constate că orice societate empiric observabilă comportă una sau mai multe categorii de persoane care se consideră ori s-au considerat ca aparținând unei elite, fie la nivelul societății luate în ansamblu, fie, dimpotrivă, într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]