4,229 matches
-
II, Editura Ideea Europeană, București, 2007. Iorga, Nicolae, O viață de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984. Ipăteanu, Ion I., Din cele mai vechi amintiri. 1884-1920, vol. I, dactilografiat, 1975. Onicescu, Octav, Pe drumurile vieții, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Pană, Sașa, Născut în '02, Editura Minerva, București, 1973. Rosen, Moses, Primejdii, încercări, miracole, Editura Hasefer, București, 2001. Vesper, Iulian, Memorii, Editura Saeculum I. O., București, 1999. Lucrări de epocă ***, "O anchetă școlară la liceul internat din Iași
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Intellectuals in South-East Europe during the 19th Century. The Romanian Model", Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", XXIII, Iași, 1986. Siupiur, Elena, " Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Sowell, Thomas, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. Suleiman, Ezra, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Thiesse, Anne-Marie, Ecrire la France: le mouvement
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Intellectuals in South-East Europe during the 19th Century. The Romanian Model", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", XXIII, Iași, 1986; Idem, "Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985; Idem, "L'écrivain roumain au XIX-e siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d'etudes littéraires, nr. 2, 1980; Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Enciclopedică, București, 1985; Idem, "L'écrivain roumain au XIX-e siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d'etudes littéraires, nr. 2, 1980; Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Univers, București, 1999, p. 54. 29 Lucian Nastasă, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. 30 Elena Siupiur, "Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 232. 31 Ibidem, p. 235. 32 Ibidem, p. 239. 33 C. Rădulescu-Motru, "Avem noi adevărați intelectuali?", în Noua revistă română, nr. 21, V, 1909, p. 327. 34 Mircea Eliade, "Cultură sau politică?", în Vremea, VIII, nr. 377
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul "A. T. Laurian", dosar citat. 91 I. V. Luca, "Mișcarea culturală din orașul Botoșani după război", în Revista Moldovei, IV, nr. 1-2, 1924, p. 9. 92 Octav Onicescu, Pe drumurile vieții, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 48. 93 Apud I. Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian.., p. 111. 94 Ibidem, pp. 107-112. 95 O. Onicescu, Pe drumurile vieții. 96 Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani, Amintiri din viața de școlari, Botoșani
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
172 Ibidem. 173 C. Kirițescu, "Critica bacalaureatului", în Revista generală a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932, p. 389. 174 Anuarul statistic al României pe anii 1937 și 1938, Imprimeria Națională, București, 1939, pp. 34-35. 175 Sabin Manuilă, Populația României, Editura Enciclopedică Națională, București, 1937, p. 44. 176 Ibidem, p. 34. 177 Nu au fost accesate date pentru Liceul Evreiesc din Suceava și Liceul de fete din Rădăuți. 178 Date oferite de Anuarul...1937 și 1938, pp. 244-245. 179 C. Iancu, Evreii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lor într-un singur cuvânt, în două sau mai multe, precum și sensul fiecăruia. Exemplu: odată - demult, odinioară (adverb); o dată - zi (substantiv). Lucrări de acest fel, pe care elevii le pot consulta, sunt: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme, Editura ALL, București, 2007; Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme, Editura ALL, București, 2007; Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura Meteor Press, București, 2005; Dicționar de omonime, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; Dicționar de paronime, Editura Steaua Nordului, București, 2004; Dicționar de sinonime, antonime și
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
Papahagi și Aurel Sasu (Dicționarul Scriitorilor Români, vol. IV, R-Z, Editura Albatros, București, ", p."-"Ă, Dumitru Micu (Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, București, ", p."-"Ă, Alexandru Săndulescu (în Dicționarul General al Literaturii Române, S T, Editura Univers Enciclopedic, București, ", p."-"Ă și desigur controversata Istorie critică a literaturii române. " secole de literatură de Nicolae Manolescu (Editura Paralela ", Pitești, ", p."-"Ă. Sunt doar câteva mențiuni bibliografice dintr-o serie mai lungă ce probează interesul pentru un critic eminent, a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
publica un articol în care observa deschis că „la 28 iunie 1940, urmare a cererii ultimative a guvernului sovietic, acceptată de guvernul român, Basarabia și Bucovina de Nord au devenit parte a teritoriului sovietic”. În al patrulea volum al Dicționarului enciclopedic român, publicat în 1966, se spunea doar că, în 1918, „Basarabia a intrat în componența României”, fără a mai face referire la vreo acțiune de formă, cotropire sau act nedrept. După 1967 a debutat o campanie susținută de cercetare, noi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
locuind în cea mai mare parte în Basarabia”. Și, la fel, „locuitorii părții acesteia superioare a Basarabiei sunt aceiași români ca și cei de dincolo de Prut; ei vorbesc aceeași limbă și aparțin, ca și aceștia, aceleiași biserici ortodoxe grecești”. Dicționarul enciclopedic din 1899 al lui F. A. Brockhaus și I. A. Efron, care descrie grupurile naționale din Imperiul Rus, pomenește pe românii din Basarabia și pe românii din Transnistria, care cuprindeau peste un milion de membri. În 1918, după unirea din acel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Pricop În pregătire: Nihilismul, Franco Volpi 1 v. Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, antologie de Cezar Paul Bădescu, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. 2 v. Jacqueline Russ (coord.), Istoria filosofiei, vol. I, Gîndirile fondatoare, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 7-18. 3 Pentru o abordare mai nuanțată a acestei metamorfoze, v. Jacques Le Goff, Histoire et mémoire, Gallimard, Paris, 1988. 4 v. Constantin Noica, Simple introduceri la bunătatea timpului nostru, Editura Humanitas, București, 1992, p. 162. 5
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Istros, Brăila, 2001, pp. 70-71. 14 v. Ion Dur, " Ființa limbajului la Blaga", în Exerciții de recunoaștere, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992, pp. 61-71. 15 F. Diaconu și M. Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 65. 16 Lucian Blaga, "Experimentul și spiritul matematic", în Opere, vol. 8, Editura Minerva, București, 1983, pp. 615-616. 17 Ibidem, p. 652. 18 Ibid., p. 612. 19 Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii, III, Eonul dogmatic, Editura Humanitas, București
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Constantin Noica, Echilibrul spiritual. Studii și eseuri, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 120-123. Pînă la trimiterea bibliografică următoare, citatele folosite sînt din această sursă. 61 Ibidem. 62 v. Platon, Opere, vol. III, Ediție îngrijită de Petru Creția, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 256. 63 Ibidem. 64 vezi Martin Buber, Eu și tu, Editura Humanitas, București, 1992. 65 v. "Omul contemporan și viitorul", 20 ianuarie 1938, în Echilibrul spiritual, ed. cit., pp. 133-137. 66 v. Alexandru Surdu, op. cit., p. 28
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin sintagma "Dumnezeul care a dat greș"80. Bibliografie Anton, Mioara, "Căința "idolilor" în scrisori și memorii. Studii de caz: Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu", în In memoriam Florin Constantiniu. Smerenie, Pasiune, Credință, volum îngrijit de Constantiniu, Laurențiu, Editura Enciclopedică, București, 2013, pp.9-25. Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Documentar, dosar nr. 13414, vol. 91, ff. 1-2. Ceaușescu, Nicolae, "Cuvântare cu privire la rolul femeii în viața politică, economică și socială a țării", în Femeia, iulie 1973, pp. 3-5
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
preț de Uniunea Sovietică și Armata ei cea roșie. Bibliografie Bott Spillius, E., Milton, J., Garvey, P., Couve, C., Steiner, D., The New Dictionary of Kleinian Thought, Routledge, London and New York, 2011. Calafeteanu, I., Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Chemouni, J., Trotsky et la psychanalyse, Editions Inpress, Paris, 2004. Cheschec, R., Toward a Romanian Women's Movement. An Organizational History (1880-1940), în E. Saurer, M. Lanzinger, E. Frysak, Women's Movements. Networks and Debates in post-communiste Coutries
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Ioana Gagea, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 59. 78 Mioara Anton, "Căința "idolilor" în scrisori și memorii. Studii de caz: Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu", în In memoriam Florin Constantiniu. Smerenie, Pasiune, Credință, volum îngrijit de Laurențiu Constantiniu, Editura Enciclopedică, București, 2013, pp. 9-25. 79 Alexandra Kollontai, Familia și statul comunist..., p. 22. 80 Cit. în Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 24
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de Rabinsohn. 42 M. Mircu, Ana Pauker și epoca ei, Bat Yam, Horodnic de Jos, Glob, Ion Prelipceanu, 2001. 43 Ibidem, p. 63. 44 Ibidem, p. 71. 45 Ibidem, p. 157. 46 I. Calafeteanu, Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 11. 47 E. Neagoe-Pleșa, L. Pleșa, "Studiu introductiv", în Consiliul național pentru studierea arhivelor securității, Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Editura Nemira, București, 2006, p. 20. 48 Ibidem. 49 Împreună cu Teohari Georgescu și Vasile Luca. 50 În
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
noțiunilor de biologie și fizică în clasa a III-a, în cadrul disciplinei științe din aria curriculară „Matematică și științe”. Din clasa a IV-a „Geografia” intră în aria curriculară „Om și societate”. Structura academică a geografiei, cu tot caracterul ei enciclopedic, a coborât spre geografia școlară. Noul curriculum și-a asumat o structură coerentă foarte selectivă și ordonată rațional, cum este de dorit pentru un obiect de învățământ. Rigoarea științifică , relevanța culturală, actualitatea informațiilor sunt caracteristici variabile de la un manual la
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
transformărilor ce au loc în mediu, dezvoltând astfel gândirea elevilor. O altă sarcină care trebuie urmărită în procesul instructiv-educativ actual este de a acorda prioritate formativă. Se pune, concomitent, problema depășirii concepției vechi a noțiunii de cultură generală, de formație enciclopedică (cu accent pe date, numiri, etc.) și formarea unei culturi generale de tip operațional (cu accent pe principii, legi, idei fundamentale). O sarcină deosebită a învățământului geografic este de a găsi un limbaj nou, capabil să exprime rapid și fidel
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
se dezvolte interesul elevilor cu privire la istoria altor state europene;- să se introducă sau să se dezvolte studiul despre Însăși procesul construcției europene. În ceea ce privește programele de istorie, cu toate că studiul acestei discipline ar trebui să evite strângerea de informații stric cu caracter enciclopedic, acesta trebuie să cuprindă următoarele aspecte:- cultivarea la elevi, atunci când programele de istorie sunt redactate, a sentimentului de cunoaștere a dimensiunii europene, care este Însă deschisă către restul lumii; - dezvoltarea capacității critice a elevilor, a abilității lor de a gândi
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
dezacord cu ideile în general acceptate despre problemele în discuție. 2. Propunerea unei noi formule sau model cultural devine o necesitate imperioasă. Sunt enunțate un număr de principii de bază și indicate soluții alternative. Lucrările fundamentale, de referință, sinteză și enciclopedice, sunt o necesitate culturală absolută. O nouă orientare, inclusiv ideologică, o nouă structură, noi teme și domenii de activitate își cer dreptul nu numai la existență, dar și la o dezvoltare integrală și dezbatere liberă. Un nou câmp de activitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ovidiu Drîmba (primul volum a apărut în 1984). Ele n-au avut, din nefericire, nici un ecou real, publicistic. Explicația fundamentală este, după mine, următoarea: cultura și publicistica română aparțin fragmentului. Suntem încă o cultură a fragmentului. Sintezele, proiectele personale vaste, enciclopedice, sperie. Nu sunt cultivate. Nu sunt înțelese, nu sunt apreciate, n-au nici un succes. Luați de pildă opera celor mai mulți dintre critici, unii distinși de altfel: cărțile lor sunt doar culegeri de cronici, cel mult de studii, fără legătură între ele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înțeles și receptat, în condițiile canonico-metodologice actuale, dominante? Problema este deosebit de acută și ne propunem să revenim asupra sa pe larg. Precum și asupra altora cum ar fi: de ce un critic român n-ar lucra în continuare și în prelungirea tradiției enciclopedice (câtă este) a culturii române? Va trebui explicat și de ce un anume enciclopedism românesc este încă inevitabil. Și, mai ales, de ce un critic român nu s-ar preocupa și de precizarea sensului conceptelor literare de bază, începând chiar cu ideea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]