6,495 matches
-
și gospodarii de la sate, cei tineri către persoanele mai distinse dintre dânșii sau către bătrâni. La 20 aprilie 1658, George Ghica, succesorul la Domnie lui Georgie Ștefan, reînnoiește scutirea de dări și angării a doi preoți și un diacon de la Episcopie: „m-am milostivit și am iertat pe... de dajdea împărătească și de dajdie vlădicească și de colaci și de desiatină, de stupi și de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de desiatină de vin și de alte angării de toate câte sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658 Domnul Ghica dă ordin șoltuzului și pârgarilor și tuturor târgoveților de Huși de a nu „amesteca satele Episcopiei la angăriele târgului". Oprirea era măsura arbitrară a strângătorilor de biruri față de preoți, cărora, pentru a-i sili să plătească mai lesne angăriile, debilarii le luau molitvenicul, „cartea cea sfântă", fără de care nu mai puteau „să săvârșească datoriile lor religioase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și o mare rușine pentru preoții puși la... oprire. Poclonul vlădicesc era o dare anuală, încă din vechime, pe care toți preoții din Eparhie trebuiau să o plătească fiind una din „resursele pentru ținerea Episcopilor". Darea aceasta se aduna la Episcopie prin trimiși ai episcopului și nu prea convenea preoților. Uneori, ea putea fi scoasă doar cu „cărți și amenințări domnești". Iată un document în acest sens: „Noi Duca Voievod datam cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru, sfinției sale lui Calistru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
postav subțire tij"; „o solniță de argint și un brâu de ibrișin datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea „dreptatea cam umbla cu capul spart" era obicei la toate nivelele justiției, după tărăgăneli, redeschideri de procese și mari cheltuieli, deși, atunci, „poclonul sau darul atingea punga logofătului, fără să-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venea răspunderea morală a judecătorului care, adesea, și din motive politice ori de „înrâurire executivă", magistratul - ca judecător unic, era împiedecat „de a împărți nepărtinitor dreptatea". Cartea de ajutor dată de Mihai Racoviță la 1709 Episcopului Sava care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am milostivit Domnia mea și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de țară să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de țară să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și judecător, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
galbeni pe ani la visteria țării. În a treia domnie a sa, Ghica reduce darea preoților la un galben pe an, iar Constantin Mavrocordat, prin hrisovul din 30 mai 1734 îi scutește de acea dare și măsură pe care Mitropolitul, Episcopii și boierii - „toți o aprobă și se bucură de ea". Sarcina funcționărimii școlilor rămânea, de acum, în seama funcționarilor. În a treia domnie Grigore Ghica, văzând că boierii erau supărați „de acea dare", iar școlile „se paralizau din lipsă de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la sate", Mitropolitul și Episcopii, în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă" care să învețe copiii „întâiași dată ruga și credința", dar să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din arhiva istorică centrală a statului", vol. I, 1387 - 1620, nr. 473, pagina 131). La 23 ianuarie 1742 Theofil obține de la Domnul Constantin Mavrocordat hrisov care dădea dreptul Episcopilor să pună vornici prin satele lor, „oameni care să asculte de Episcopie care din ce treaptă sau breaslă ar fi cel ce locuiește pe acele moșii". Episcopul avea dreptul să ia „dejma din toate", după vechiul obicei, iar oamenii pe care i-a apucat „banii steagului" pe acele moșii, nu aveau voie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnia, după ce „legiuiește pentru școlile din Iași", zice despre ținuturile mai îndepărtate: pentru că nu toți locuitorii pot ajunge cu copiii lor la Iași, mai ales cei săraci, și pentru a-i cuprinde și pe ei, „s-au socotit la trei Episcopii a tării să se mai așeze trei școli... la Roman, Rădăuți și Huși, pentru care să aibă purtare de grijă sfințiile sale Episcopii". Se stabilea ca celor trei școli să li se găsească dascăli, leafa lor fiind rânduită la câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai ales cei săraci, și pentru a-i cuprinde și pe ei, „s-au socotit la trei Episcopii a tării să se mai așeze trei școli... la Roman, Rădăuți și Huși, pentru care să aibă purtare de grijă sfințiile sale Episcopii". Se stabilea ca celor trei școli să li se găsească dascăli, leafa lor fiind rânduită la câte 80 lei de dascăl pe an, care „bani să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se procopsească cu învățătura". Pentru întreținerea școlilor hrisovul impunea preoților și diaconilor ca dare „câte un galben pe an, care bani adunându-se la Mitropolie, de acolo să se dea pe la școli, atât la cele din capitală, cât și de la Episcopii". Școlile deschise după 7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și în timpurile mai vechi, „chiar și pe la sate". Altfel nu puteau fi înzestrate localitățile „cu preoți buni și cu cântăreți". Chiar sfinția sa a apucat astfel de școli, făcute și întreținute „cu cheltuiala boierilor proprietari". „Eu însumi, după ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de cărți, foarte bețiv și care bătea rău", completează Melchisedec. Cu învățarea copiilor, pe la sate și orașe, se ocupau servitorii bisericești inferiori: ponomarii, ceteții, cântăreții. De aici denumirea profesiei: dascăl, adică învățător. Chiar la Huși, din planul cadastral al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
într-o epocă în care, ca și în timpul lui Ludovic al XIV-lea în Franța, fiecare Domn zicea: „Statul sunt eu!", și căuta procedee să nu se dezică. La 1782, la moartea Episcopului Inochentie, domnul fanariot, Constantin Mavrocordat, a despoiat Episcopia de „toată averea ei mișcătoare și nemișcătoare, atât proprie a Episcopiei cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]