12,155 matches
-
candidații care au obținut minimum două treimi din numărul voturilor exprimate. În cazul în care candidații nu întrunesc această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, la care sunt declarați aleși cei care au întrunit majoritatea simplă a voturilor exprimate. 16. Modul de depunere a candidaturilor, de desfășurare a votării și de stabilire a celor aleși este prezentat în anexa nr. 1 la prezentul regulament. 17. Consiliul superior se convoacă cel puțin o dată pe semestru de către președintele său și ori de câte ori
REGULAMENT din 23 octombrie 1995 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111670_a_112999]
-
vot imprimate; ... g) numărul buletinelor rămase nefolosite și anulate. ... Un exemplar al acestuia se transmite președintelui Consiliului superior. 23. La primul tur de scrutin sunt declarați aleși candidații care au obținut minimum două treimi din numărul total al voturilor valabil exprimate. La cel de-al doilea tur de scrutin sunt aleși candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi. Candidații care au obținut numărul de voturi prev��zut la paragraful 1 vor ocupa locurile vacante în limita numărului acestora
REGULAMENT din 23 octombrie 1995 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111670_a_112999]
-
au domiciliul alegătorii a fost de 17.218.654; - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 13.088.388; - numărul total al voturilor nule a fost de 426.545; - numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 12.652.900, din care: a) pentru domnul Ion Iliescu: 4.081.093 voturi; ... b) pentru domnul Emil Constantinescu: 3.569.941 voturi; ... c) pentru domnul Petre Român: 2.598.545 voturi; ... d) pentru domnul Gheorghe Frunda
HOTĂRÎRE Nr. 74 din 8 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114464_a_115793]
-
localităților unde își au domiciliul alegătorii este de 17.218.654; - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 13.088.388; - numărul total al voturilor nule este de 426.545; - numărul total al voturilor valabil exprimate este de 12.652.900, din care: a) pentru domnul Ion Iliescu: 4.081.093 voturi; ... b) pentru domnul Emil Constantinescu: 3.569.941 voturi; ... c) pentru domnul Petre Român: 2.598.545 voturi; ... d) pentru domnul Gheorghe Frunda: 761
HOTĂRÎRE Nr. 74 din 8 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114464_a_115793]
-
autoritatea Ministerului Agriculturii și Alimentației, prevăzute în anexele nr. 1-4. Articolul 2 Se aprobă utilizarea indicatorului "Creșterea profitului aferent activității de exploatare la 1.000 lei fond de salarii" prevăzut în anexa nr. 5 și a indicatorului "Creșterea productivității muncii exprimată în unități fizice raportate la numărul de salariați" prevăzut în anexa nr. 6. Articolul 3 Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre și se transmit Ministerului Agriculturii și Alimentației. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- p. Ministrul agriculturii
HOTĂRÎRE Nr. 74 din 14 februarie 1996 cu privire la rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1995 ale regiilor autonome de interes naţional de sub autoritatea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114463_a_115792]
-
au domiciliul alegătorii, a fost de 17.230.654; - numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 13.078.883; - numărul total al voturilor nule a fost de 102.579; - numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 12.972.485, din care: a) pentru domnul Emil Constantinescu 7.057.906 voturi; ... b) pentru domnul Ion Iliescu 5.914.579 voturi. ... Rezultă din cele arătate că domnul Emil Constantinescu a întrunit cel mai mare număr
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
12.972.485, din care: a) pentru domnul Emil Constantinescu 7.057.906 voturi; ... b) pentru domnul Ion Iliescu 5.914.579 voturi. ... Rezultă din cele arătate că domnul Emil Constantinescu a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate și deci este îndeplinită condiția prevăzută la art. 81 alin. (3) din Constituție pentru a se putea trece la validarea să în funcția de Președinte al României. Pentru considerentele expuse, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, În numele legii HOTĂRĂȘTE: 1
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
localităților unde își au domiciliul alegătorii este de 17.230.654; - numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne fost de 13.078.883; - numărul total al voturilor nule este de 102.579; - numărul total al voturilor valabil exprimate este de 12.972.485, din care: a) pentru domnul Emil Constantinescu 7.057.906 voturi; ... b) pentru domnul Ion Iliescu 5.914.579 voturi. ... 2. Constată că domnul Emil Constantinescu este ales în funcția de Președinte al României, întrunind
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
a) pentru domnul Emil Constantinescu 7.057.906 voturi; ... b) pentru domnul Ion Iliescu 5.914.579 voturi. ... 2. Constată că domnul Emil Constantinescu este ales în funcția de Președinte al României, întrunind cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. 3. Stabilește validarea alegerii domnului Emil Constantinescu în funcția de Președinte al României pentru data de 22 noiembrie 1996, ora 13,00. 4. Prezenta hotărâre este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar președintele Curții
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
servicii informatice, al Institutului de Management și Informatică, pentru efectuarea alocării. ... Art. 36.^6 - (1) Opțiunile formulate, în temeiul art. 5 din Legea nr. 55/1995, pentru societățile comerciale rezultate din divizarea unor societăți comerciale înscrise în lista, rămân valabil exprimate și se cumulează cu opțiunile formulate de ceilalți cetățeni, potrivit procedurii stabilite în prezentul capitol. (2) Alocarea acțiunilor la societățile comerciale supuse divizării, înscrise în lista, precum și la cele rezultate în urmă divizării acestora, se va efectua conform prevederilor prezentelor
HOTĂRÎRE Nr. 473 din 17 iunie 1996 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind procedura schimbului carnetelor cu certificate de proprietate şi/sau al cupoanelor nominative de privatizare contra acţiuni la societăţile comerciale cu capital de stat care se privatizează în baza Legii nr. 55/1995, precum şi la Fondurile Proprietăţii Private, procedura de alocare a acţiunilor acestor societăţi comerciale şi de certificare a calităţii de acţionar ca urmare a schimbului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115448_a_116777]
-
social, capitalul social și codul fiscal) Societatea comercială înscrisă în lista, din divizarea căreia au rezultat societățile comerciale sus-menționate, a fost arondata la Fondul Proprietății Private .....................................................................| | Semnătură, ............................ Dacă doriți să optați pentru una dintre acestea, aveți posibilitatea să reformulați opțiunea exprimată inițial, marcind căsuța din dreptul societății comerciale la care doriți să deveniți acționar. Vă rugăm să transmiteți nouă opțiune în plicul în care ați primit această scrisoare. Formularea noii opțiuni nu va costa nimic, răspunsul fiind plătit. Precizam că noua
HOTĂRÎRE Nr. 473 din 17 iunie 1996 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind procedura schimbului carnetelor cu certificate de proprietate şi/sau al cupoanelor nominative de privatizare contra acţiuni la societăţile comerciale cu capital de stat care se privatizează în baza Legii nr. 55/1995, precum şi la Fondurile Proprietăţii Private, procedura de alocare a acţiunilor acestor societăţi comerciale şi de certificare a calităţii de acţionar ca urmare a schimbului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115448_a_116777]
-
că o anumită solicitare prezentată devine o pretenție și că nu avem nici un cuvânt de spus în legătură cu acceptarea ei, fapt ce conduce la stress; a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când dacă acțiunea întreprinsă este rezultatul unei opțiuni exprimate, ea poate genera chiar satisfacție; impune a se face distincție între fapte, pe de o parte și deducții, presupuneri și dorințe, pe de alta. Managerii pot coordona în mod optim munca subordonaților, fără a genera un climat de muncă stresant
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Se manifestă o gamă largă de factori ce pot cauza presiunile nedorite și starea de stress astfel indusă. Health and Safety Executive, de care am mai amintit, a identificat șapte categorii majore de factori de risc: a. cultura b. cererile exprimate c. controlul exercitat d. relațiile ce se stabilesc e. schimbările ce se produc f. rolurile îndeplinite și acordurile date g. training-ul efectuat și factori de ordin personal. Mergând în detaliu, vizând acei factori ce pot avea un impact asupra
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
numele de burnout , de ardere totală, deci la efecte „dezastruoase”, pentru altă persoană aceeași situație poate conduce la efecte minore. Richard Lazarus și Susan Folkman au sugerat, în anul 1984 , că stress-ul putea fi perceput ca fiind dezechilibrul dintre cererile exprimate și resaursele existente, sau când presiunile exced posibilitățile (abilitățile) cuiva de a le face față. Pentru dezvoltarea cu adevărat a unui management al stress-ului se impune realizarea unui model tranzacțional de genul celui întocmit de cei doi autori menționați, gândit
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de încredere; lărgirea și folosirea tuturor căilor de comunicare posibile, de orice natură ar fi și la orice nivel s-ar manifesta, chiar dacă, în actuala situație, informațiile vehiculate nu sunt dintre cele favorabile. Ca apreciere finală, sintetică, reluând un credo exprimat și în alte proiecte de promovare întâlnite, considerăm că totul depinde de fiecare dintre noi, de fiecare individ în parte, ce trebuie să pună pe primul plan patru cuvinte, expresii ale unei gândiri pozitive și a unui puternic flux volitiv
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
a părinților pe probleme ce satisfac nevoile specifice (de regulă, exprimate de părinți), Îmbinându-se aspectele Îngrijirii fizice, medicale, cu aspectele psihosociale și psihopedagogice. Programul trebuie să țină seama de rețeaua instituțiilor ce pot corela oferta cu cererea de educație exprimată - ceea ce impune Întemeierea lui pe cercetări sistematice. Literatura de specialitate găsește mai multe argumente care să sprijine existența programelor de educație a părinților. Aceștia sunt primii profesori ai copiilor pentru că educația Începe În mediul 54 familial, ei au rol esențial
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
un cerc mai restrâns de acțiuni. Motivația nu e condiționată de factori educativi externi, ci de imbolduri proprii izvorâte din conștiința defectului. În opțiunea profesională, cât și în alegerea modelului de viață se observă originalitatea subiecților și sinceritatea opiniei lor, exprimate mai ales în jurnalele lor intime. Din acestea se constată adeziunea pentru onestitate și adevăr. În trăirile lor afective se observă constanța stării lor de bucurie, tristețe, timiditate și mai rar cutezanță. Primesc critica justă cu o deosebită înțelegere și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce gândește, ce dorește, copilul creează confuzii, nu este înțeles de cei din jur și devine complexat. Limbajul sărac și greu exprimat creează confuzii în a fi înțeles, dar și în conturarea corectă a gândirii sale creatoare. Dimpotrivă, limbajul corect exprimat, prin vocabularul precis, bogat, aduce un plus de precizie în contextul comunicării. Folosirea imaginilor pe jetoane, cărți, diafilm va depăși comunicarea pur informativă trecând către reflexivitate și trăire afectivă în sens pozitiv sau negativ, în funcție de scopul urmărit de educator sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau poate fi substituit de morfemul al, variabil după gen și număr. Aceste morfeme reliefează perspectiva din care se realizează procesul cunoașterii „obiectului” denumit de substantivul-centru al unei sintagme nominale. Morfemul cel intensifică sensul de determinare din perspectiva unei caracteristici, exprimată adjectival: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) sau substantival: „Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri/ Trecea cu barba albă - pe fruntea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistică, fiind implicit în grade și moduri diferite în planul semantic al unui substantiv introdus mai târziu în linearitatea textului: „Acesta este fratele meu.”, sau poate funcționa anaforic, reluând, cel mai adesea prin pronominalizare, substantive, sintagme nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Descrise în gramatica tradițională ca două categorii autonome, persoana și numărul sunt, în limba română - ca și în celelate limbi flexionare - solidare; sensurile de ‘persoană’ și ‘număr’ sunt „amalgamate”, fiecare dintre protagoniștii actului lingvistic, ca și fiecare din protagoniștii acțiunii exprimată verbal, sunt înscriși în desfășurarea opoziției singularitate (unicitate)-pluralitate (multiplicitate), iar desfășurarea raportului semantic dintre cele două planuri: lingvistic și extralingvistic, în care își are originea sensul gramatical de ‘persoană’ se face din perspectiva situării în această corelație gramaticală: singular-plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântat. Tu ai cântat = șEu spun căț tu ai cântat. El(ea) a cântat = șEu spun căț el (ea) a cântat. Locutorul stabilește identitățile care dezvoltă conținutul categorial: • pers. I: protagonistul locutor este protagonistul (interpretat lingvistic ca subiect gramatical) acțiunii (exprimată lingvistic prin verbul-predicat): Eu spun că Eu (locutorul) am cântat. Eu = Eu • pers. a II-a: interlocutorul este relevat de către subiectul vorbitor ca protagonist (subiectul pronominal) al acțiunii verbale (predicat): Eu spun că Tu (interlocutorul) ai cântat. Tu = Tu • pers
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
teamă, dor, frig/ Ți-e teamă, dor, frig/ I-i(e) teamă, dor, frig. Sunt tot unipersonale, defective adică de persoanele I și a II-a, și verbele al căror conținut semantic nu poate fi raportat la ființe umane; acțiunea exprimată de aceste verbe este raportată la un subiect, chiar agent-protagonist al acțiunii verbale, dar acest subiect nu-și poate asuma condiția dialogului, nu poate trece în locutor sau interlocutor: a lătra, a mieuna etc. Aceste verbe se pot conjuga și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indicativul și conjunctivul verbului a veni, din frazele: „Nu cred că vine.” și „Nu cred să vină.”, deosebirea nu mai este doar de ordin formal, ci și de ordin semantic. Prin construcția cu verbul la conjunctiv, vorbitorul își accentuează îndoiala exprimată deja prin verbul a crede, întrebuințat la forma negativă. • când verbul la conjunctiv este predicat al unei propoziții nondependente și, mai ales, independente: „Să fie chiar acesta motivul?!” Valori ale conjunctivuluitc "Valori ale conjunctivului" Valorile conjunctivului se manifestă în funcție de libertatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiul și supinul sunt interpretate în ultima ediție a Gramaticii limbii române , elaborată de Academie într-un subcapitol distinct, intitulat Forme verbale nepersonale. (vol.I, pp.483-543) Neutre din punctul de vedere al atitudinii subiectului vorbitor față de acțiunea (starea etc.) exprimată verbal, infinitivul, gerunziul, participiul și supinul reprezintă, în dinamica funcționării limbii ca sistem de sisteme, un spațiu special al raportului dintre sistemul lexical și sistemul gramatical. Opoziția adjectiv vs adverb, de exemplu, se desfășoară în perspectiva categoriilor gramaticale de nivel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]