10,920 matches
-
pasivă. Exprimă dorința de a se înălța fără efort, vrea rezultate obținute ușor, fără dificultate și să fie susținut de cineva. În plus, spațiu închis, ascensorul simbolizează teama de a fi închis și izolat, ce are o formă de manifestare extremă în claustrofobie. În sens pozitiv, inspiră ideile de schimb, de întoarcere și de reciprocitate a serviciilor, a atențiilor sau a afecțiunii. Așteptare Așteptarea, în vis, ca și în realitate, evocă necesitatea de a avea răbdare, de a nu ceda impulsivității
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a patronului. Catastrofă naturală Cataclismele dezvăluie temerile și angoasele legate de năruire, de prăbușire și de distrugere totală. Ele țin de o viziune apocaliptică (vezi cuvântul respectiv) a viitorului și intervin, în general, în visele unor persoane supuse la presiuni extreme sau la teribile amenințări ce le pot distruge viața (boală, șomaj, divorț). Pot fi și corolarul unei conștiințe pătate, cum ar fi teama că o infidelitate sau o atitudine prefăcută ar putea fi descoperite. Deși catastrofa simbolizează dezordinea, este puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
intră în contradicție cu realitatea. Frecventele schimbări ale cerului, trecând de la o vreme senină la furtună, sunt expresia stărilor sufletești, a îndoielilor, a transformărilor și conflictelor interioare, care fac ființa să treacă de la o stare de liniște la o agitație extremă. Ideea aceasta era ilustrată în mitologia greacă de disputele neîncetate dintre Zeus, stăpânul cerurilor, și Hera, soția sa. Cerul exprimă chintesența și extazul, în general spirituale, dar uneori și senzuale, după cum o confirmă expresia: «a urca în al nouălea cer
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prin clopotul bisericii, gândurile înălțătoare, dorința de a deveni mai bun, de a spune rugăciuni sau de a medita; - marile evenimente ale existenței: naștere, nuntă, deces; - prostia și stupiditatea: pune accentul pe lipsa de discernământ a subiectului, pe naivitatea sa extremă, pe atitudinea nepotrivită sau pe absența reflecției; - pedeapsa: dezvăluie vinovăția fondată sau nu a celui ce visează, care se teme că va fi tras la răspundere ori sancționat de superiorii sau de către cei mai vârstă. Lipici, a lipi Lipiciul permite
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în funcție de scenariu, de potrivire sau de nepotrivire între sus și jos, între dorință și realitate. Astfel, gâtul este revelator pentru buna sau proasta comunicare între lumea exterioară și lumea interioară. Gâtuirea și sufocarea exprimă angoasele (vezi Agresiune), tensiunile și amenințările extreme («a fi luat de gât», «cu cuțitul la beregată»), dar și tentativele de împiedicare subiectul să se exprime. Dinte În abordarea simbolică, dinții, la fel ca părul, conțin energie și asigură forța individului. De aici ideea larg răspândită că un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fel ca părul, conțin energie și asigură forța individului. De aici ideea larg răspândită că un vis în care subiectul își pierde unul sau mai mulți dinți este prevestirea unui deces. Analogia nu este falsă, ci prost exprimată sau prea extremă. Nu este vorba de moarte, ci de o pierdere de vitalitate, de o slăbiciune fizică și mentală care poate conduce la o moarte simbolică. În general, există două circumstanțe în care oamenii își pierd dinții: - în timpul copilăriei, când dinții de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
raportează. Prin urmare, nu ne interesează ceea ce se spune în citat, ci numai ceea ce credem noi despre citatul respectiv. Dacă apropiem strategia pe care o denumim „a mărturisirii” de „efectul de real” observăm că suntem puși în fața a două modalități extreme: efectul de real tinde să șteargă citarea, conferindu-i discursului reprodus statut de fapt, ceea ce presupune că ziarul ia locul emițătorului direct [...] Pe de o parte, locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul,,simț al vitezei", care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. În schiul alpin apar rezistențe minime, mai ales în fazele de degajare. La slalom sau în cazurile extreme (căderi, etc.), viteza de reacție și efectuarea rapidă a mișcărilor capătă o importanță deosebită. Deși este vorba de stereotipuri dinamice complexe și pretențioase nu vorbim aici de viteză în sensul pur al cuvântului, cu toate că sunt dependente atât de forță, cât
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
deosebi două feluri de producere a energiei: aerobă și anaerobă (fără oxigen). În combinațiile anaerobe pot intra hidrații de carbon și fosfații iar în cele aerobe, din nou hidrații de carbon, la care se adaugă acizii grași și, în cazuri extreme, albumina. Cu cât activitatea fizică a corpului este mai intensă, cu atât va fi mai dominantă producerea anaerobă a energiei. Dacă activitatea fizică trebuie menținută la un anumit nivel cel puțin 90 minute, ponderea aerobă devine mai puternică decât cea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în spațiu pentru condițiile mereu schimbătoare și variate ale terenului și pistei, percepția fină și sensibilă a răspunsurilor propriului corp la alunecare, maniera complexă de a reacționa și de a te adapta la condițiile schimbătoare de zăpadă sau în situații extreme, precum și adaptarea propriului ritm de mișcări la ritmul dat sau impus prin stabilirea direcției, respectiv a traiectoriei de deplasare. Schiorul este permanent obligat să realizeze un echilibru dinamic în toate cele trei nivele, respectiv prin mișcări de balansare pe spații
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
cu impact direct asupra piețelor muncii și ocupării acestora. De aceea, angajatorii publici sau privați acordă o importanță deosebită muncii de calitate, care poate satisface cerințele înalte exprimate de un public consumator/beneficiar tot mai exigent, mai bine informat. Dinamica extremă a mediului economic și social global, dar mai ales cea caracteristică așa-numitelor țări în tranziție (cum este și cazul țării noastre încă) generează piețe ale muncii caracterizate, la rândul lor, de dinamism, iar uneori de instabilitate și impredictibilitate. Trebuie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
al locului pe harta științei, dar mai ales al statutului epistemologic au deja o istorie bogată. Educația este sau nu o disciplină/știință? Aceasta e o întrebare provocatoare, ce a născut poziții dintre cele mai diverse, nu de puține ori extreme, venite atât din interiorul discursului pedagogic (specialiștii în domeniu), cât și din afara sa. Nu ne propunem o trecere în revistă a acestor dispute; ne vom limita la o poziție pe care o considerăm interesantă, distinctă și profitabilă în contextul demersului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
atragă atenția în general asupra acelorași probleme. Este vorba despre necesitatea trecerii la o abordare integrată a curriculumului, în măsură să-i ajute pe elevi să stabilească conexiunile și relațiile dintre idei, oameni și diferite aspecte ale „lumii reale”. Dinamica extremă a vieții cotidiene și a evoluției științelor solicită capacitatea de a stabili legături între câmpurile cunoașterii, pentru a permite construirea activă a unor grile adecvate de interpretare a informației și de contextualizare a acesteia în raport cu situațiile de viață. O încercare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Cu toate acestea, s-a pus Întrebarea dacă nu cumva nivelul regional de analiză ar fi totuși unul inutil, din moment ce toate situațiile internaționale ar putea fi potențial reduse la Înțelegerea interesului național al statelor implicate. În prezent, cu excepția unor poziții extreme venind aproape exclusiv din spațiul politic, atât În mediul academic, cât și În cel decizional acest mod de reprezentare a actorilor și relațiilor dintre ei este din ce În ce mai puțin acceptat pentru că nu reflectă În mod satisfăcător realitatea internațională. În primul rând
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fază expresionistă: R. M. Rilke, Richard von Schaukal, A. H. Klabund, Erich Mühsam, Alfons Petzold, Karl Spitteler, Ady Endre. Din Anton Wildgans, autor în a cărui experiență sufletească se regăsea, a dat o transpunere plină de pătrundere, într-o cizelare extremă, o recreație aproape: Poemele către Ead (la care a lucrat zece ani). B. a fost singurul nostru expresionist declarat. În ciuda unității de viziune, mijloacele poetului nu par prea sigure, numeroase fiind reminiscențele din Baudelaire, Arghezi, Blaga, Bacovia, chiar din Topîrceanu
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
revistei „Curierul”. Cu învârtejiri verbale alunecând, printre nebulozități și contorsionări, într-un delir ce mimează ideația febricitantă, B. se avântă în publicistică ținând „sabia”într-o mână și „crucea” în cealaltă. Iluminările și smeririle lui, într-o gestică a trăirilor extreme, exhibă mari tensionări, între exasperare și nădăjduire. După debutul nesemnificativ la „Oltul” (1923), compune proză, în care obscurizarea înțelesurilor, într-o manieră aproape stocastică, este mai mult o chestiune de strategie a unui discurs narcisiac. Tema „drumului”, spre și dinspre
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
ceilalți și cu ceilalți. A fi prezent se realizează prin actul de prezentificare care, după P. Janet, este facultatea mintală de a fi În realitate. Prezentificarea reprezintă „ansamblul operațiilor mintale prin care noi trăim momentul prezent ca pe o formă extremă a capacității noastre de a sesiza realitatea sub aspectul ei maxim”, ca pe o trăire (P. Janetă. Fiind și un act de trăire al conștiinței autoreflexive, prezența este obiectiv-concretă În lume prin trupul carnal, dar, În egală măsură, ea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate, lipsa de educație, deficiențe afective sau intelectuale etc. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sufletesc și moral al remușcării va duce la dezvoltarea unei depresii grave, dureroase și penibile, care invadează sufletul individului. Spre deosebire de căință, remușcarea are un caracter profund afectiv, care poate duce la o dezorganizare importantă a vieții sufletești a individului. Limitele extreme la care pot ajunge remușcările sunt reprezentate prin disperare. Disperarea Închide persoana, Îi răpește libertatea interioară și autonomia. Individul nu-și mai aparține. El se va Întoarce și va rămâne fixat, În trecut. Din acest moment, totul pentru el s-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Scopul JIM este promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în perspectiva îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona. Perioada de implementare este 2005-2010. Domeniile de acțiune ale JIM. JIM va contribui, în principal, la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
romi și finanțate prin programele PHARE și parțial prin sumele de la bugetul de stat, necesită o abordare de lungă durată pe termen lung vor conduce spre o societate coezivă și incluzivă, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și politicilor viitoare ar putea să se concentreze pe aceleași domenii, abordate insuficient
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de altă parte, această definiție a experienței propriei noastre vieți sugerează că „nebunul” este altfel decât omul normal, prin diferențele în capacitatea de a utiliza realitatea în scop propriu, prin mijloacele și atributele a ceea ce numim raționalitate. Or, tocmai forma extremă a propriei noastre raționalități ne împinge deseori spre ipocrizie și lașitate, acceptând oricând soluția „Corabiei nebunilor” și aceasta, pe de o parte, pentru a scăpa de cei care par a fi radical diferiți în raport cu gândirea noastră, iar pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
era exprimată de S. Freud în următorii termeni: „...un eu normal este ca normalitatea în general, o ficțiune în general, o ficțiune ideală” (Fromm, 1978, p. 217). În schimb, O. Rank merge cu definiția sa asupra normalității într-o direcție extremă, considerând că: „Normalitatea este capacitatea de a trăi fără teamă, vinovăție, obsesia păcatului, fără angoase și în deplină responsabilitate a asumării propriilor acte și consecințe” (Fromm, 1978, p. 217). În privința sintagmei de tulburare mentală impusă de către D.S.M.IV TM, redactat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se înfruntă și se atacă mai mult pentru a stârni râsul și a-i înveseli pe copii; violența e plăcută: majoritatea personajelor din scenele de violență trăiesc și găsesc o adevărată plăcere în a se lupta și chiar în acte extreme cum sunt omuciderile. În cercetarea noastră au fost luate în considerare (ca abordare semio-discursivă) mecanismele discursiv-reprezentaționale care amplifică potențialul de impact negativ al conținuturilor violenței televizuale: ● Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței drept cea mai bună, mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
opere, când nu mai rămâne nimic de distrus tocmai datorită popularității cu care distrugerea a fost receptată, a. este silită de propriul ei simț al consecvenței să se sinucidă. Dacă piața românească a operei de a. a atins și formule extreme, vizibile în eclectismul profesat în paginile revistelor, ea va manifesta în egală măsură anumite suspiciuni cu privire la un dadaism recunoscut în general drept cea mai provocatoare dintre orientări. În parte pentru că dadaismul fusese conceput să se plieze pe formulele amplu ierarhizate
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]