3,990 matches
-
Rădoi Gheorghe- președinte Huruiala Gheorghiță -contabil Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații 313 ha în perioada 2005-2015 Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Izv.Rece 2006 3,5 0,06 3,38 0,06 • Produse forestiere (cantități - volume) Obștea Izvoru Rece zmeura ; afine există posibilități 2-5 mii puieți forestieri (posibilități) An infintare: 1910; an reînființare
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
adresa, telefon, reprezentant legal, administrator Președinte Giurca Ion, țel. 0752 3007457 Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
da roade. În subsol există indici de existență de lignit superior în bazinul Valea Lungă. Tipurile de stațiune de productivitate inferioară sunt determinate de particularitățile solului, suprafața lor redusă nu influențează productivitatea arboretelor. Vegetația cuprinde păduri de foioase în special de fag, păduri de conifere, pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue formațiunea dominantă și anume de 80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
760 km². Pluviometria slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu debit mic. Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
necultivate pe lângă drumuri și garduri lătratul este adesea rezervat pentru intrușii nedoriți este zona cea mai intima si ai nevoie de timp pentru a fi pregatita ea se combate prin gazarea stupilor cu acaricide precum salicilatul de metil pădurile de fag au fost defrișate masiv deja în perioada evului mediu aceste ziduri au confirmat decizia de a supraviețui singuri dacă ghidul de angajare nu a fost respectat un angajator se poate confrunta urmăririi penale păianjenii se aseamănă cu furnicile au anumite
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
la atac mai târziu el a devenit zeul muzicii al poeziei și al artelor frumoase alte piețe cu aceeași denumire celor mai multi baieti le place sa le mangai penisul cu toata mana în zonele cu precipitații abundente predomină pădurile subpolare de fag ratele de supraviețuire sunt diferite în funcție de tipul de leucemie demonstrația propusă de el ar putea să fi avut legătură cu observațiile fenomenului mareelor unele structuri se pot vizita în cadrul turismului modern o varietate de metode sunt desfășurate pentru a intra
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
mișcător și totodată aceea a unui egoism înverșunat a unei avariții sentimentale prin sarmatism erau păstrate cu sfințenie tradițiile vieții rurale pacea și pacifismul munții care ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiunii sunt acoperiți de păduri de stejar fag și molid în ciuda scurtei sale vieți el este privit ca una dintre figurile remarcabile din perioada clasică latină de atunci datează cea mai mare parte a fabulelor sale cea mai mare parte a cultelor protestante resping această practică este foarte
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
lang="en-GB"> a bit puzzled, wondering how could anyone </spân><spân lang="en-GB">feel entitled</spân><spân lang="en-GB"> to approach an unknown person în the bus and ask her/him: “What the hell are you? Boy or girl? Or fag?”</spân></p> Later în the evening, we discuss<spân lang="en-GB">ed</spân><spân lang="en-GB"> what to do about the anti-abortion march. Going there </spân><spân lang="en-GB">and holding</spân><spân lang="en-GB"> banners </spân><spân lang="en-GB
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
Bucovina (în = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru "fag" („buk”), astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul "bucovina", în sensul de "pădure de fagi", apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru "fag" („buk”), astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul "bucovina", în sensul de "pădure de fagi", apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până la
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
din Ucraina. Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru "fag" („buk”), astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul "bucovina", în sensul de "pădure de fagi", apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până la "bucovina cea mare", pe unde se arată drumul
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Ebu-Karis, de aici Bukris - București. În 1781 istoricul elvețian Franz Josef Sulzer considera că numele vine de la "bucuria, bucuros, a bucura”. Trei decenii mai tarziu, într-o carte tipărită la Viena, se consemna că denumirea se trage de la pădurile de fag ce se numesc "Bukovie". Istoricul Adrian Majuru amintește că în limba albaneză „bukureshti” înseamnă „frumos este”. Prima mențiune scrisă despre Bucur ca întemeietor, figurează în însemnările consulului Angliei la București, Wilkinson, publicate în 1820 la Londra. Prin etimologie populară domnitorii
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
nu se bate. Clopotul și clopotnița au fost introduse în primul mileniu al creștinismului. Dar, mai întâi, a apărut toaca și numai apoi clopotul. Simbolistică lemnului este legată de lemnul crucii. Toaca este confecționata cel mai des din lemn de fag, dar și din alte feluri de lemn, în funcție de rezonanță dorită, mai rar din fier. În general, toaca se folosește pentru a chema credincioșii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi între Joia Mare și Paste, nu se trage clopotul
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion" pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid ("Picea") din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion" pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid ("Picea") din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri de "Pinus mugo" și
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
din "Cephalanthero-Fagion" pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid ("Picea") din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri de "Pinus mugo" și "Rhododendron hirsutum", Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de "Salix spp.", Pajiști de "Nardus" bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
bătrânii abandonați de societate, la Cluj. În Mănăstirea de la Sighet se desfășoară și un intens apostolat cu copii și tineri. Pe 8 septembrie 2003 arhiepiscopul Lucian Mureșan a sfințit pentru congregație "Mănăstirea Maicii Domnului" în zona Borhanci din Cluj (str. Fagului, f.n.). Este prima mănăstire a Congregației Surorilor Maicii Domnului reînființată după căderea comunismului, lăcașul de cult fiind redeschis după o perioadă de 55 de ani. Mănăstirea funcționează acum într-un sediu nou, vechile proprietăți ale congregației fiind retrocedate anevoios. În
Congregația Surorilor Maicii Domnului () [Corola-website/Science/306885_a_308214]
-
colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
și mixte (în special mesteacăn și pin), precum și stepe. În sud-vestul și vestul Caucazului sunt întâlnite păduri de conifere. Zona de vegetație continua până la 2000 m altitudine. Există elemente tipice, endemisme și specii relicte, păduri de stejar comestibil, stejar, tisa, fag oriental, stejar caucazian, laur. Fauna este la fel de variată, precum vegetația. Zona de tundra este populată doar cu câteva rozătoare mici și câteva păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă și hrănindu-se cu mușchi și licheni - plante specifice tundrei
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
1900 mm precipitații pe an. Temperatura medie anuală nu urcă mai mult de 5 C. Iernile sunt reci, cu multe precipitații sub formă de ninsoare. Verile sunt răcoroase, cu precipitații moderate. Sunt prezente în special păduri de foioase, dominate de fagi. Mai pot fi însă prezente în Apeninii centrali și păduri mixte, cu numeroase specii de conifere, dintre care cel mai frecvent întâlnit este pinul. Fauna munților Apenini este una specifică pădurilor de foioase, incluzând așa specii, precum ursul brun, pisica
Munții Apenini () [Corola-website/Science/307390_a_308719]
-
februarie, martie, aprilie și mai. Vegetația naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]