3,508 matches
-
În limba ebraică numele său este ḥag šăbû’ôt; o singură dată se întâlnește cu sufixul pronominal masculin plural šăbû’ôtêkem (Num 28,26; Otto 1993); în iudaismul mijlociu (Boccacini 1993) va apărea și denumirea de ’ăšéret [šel pésaḥ], literal, „festivitate [pentru Paște]”, „adunare festivă” și, în cazul nostru, „încheierea Paștelui”. Pentru unii savanți termenul šăbû’ôt ar fi relativ recent (mai vechi oricum decât expresia precedentă) deoarece încearcă să adapteze cronologic Paștele cu sărbătoarea săptămânilor care ar fi încheierea sa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dt 26,5b-10a are loc în contextul ofertei primițiilor. Putem așadar urmări procesul care a dus la această integrare până spre începutul perioadei postexilice. f) Sărbătoarea săptămânilor a fost dintotdeauna o celebrare ce dura o singură zi, diferită de alte festivități ce se întindeau pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Doar în „diaspora”, din cauza dificultății de a calcula exact calendarul lunar, se obișnuia să se mai adauge la prima zi o a doua festivitate. Oricum, s-a păstrat caracterul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
singură zi, diferită de alte festivități ce se întindeau pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Doar în „diaspora”, din cauza dificultății de a calcula exact calendarul lunar, se obișnuia să se mai adauge la prima zi o a doua festivitate. Oricum, s-a păstrat caracterul eminamente agricol al sărbătorii: în timpul celebrării sale se citea Cartea lui Rut ce are ca obiect secerișul și culesul; în plus, în Mișna, în tratatul Biqqûrîm („primițiile”) II,3-6 găsim o descriere detaliată a procesiunii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
regularitate a riturilor sale, înseamnă că această descriere ar trebui să fie anterioară distrugerii templului din anul 70 d.C. g) După cum o arată tendința pelerinilor din „diasporă” de a se limita să celebreze doar cele două sărbători ale Paștelui și festivitățile toamnei (cf. capitolul următor), exista înclinația de a considera Rusaliile o sărbătoare mai puțin importantă decât altele. În realitate, cei doi termeni folosiți pentru desemnarea acestei sărbători, ‘ășéret în ebraică și Pentēkostḗ în greacă, ne dovedesc mai degrabă că Rusaliile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
caz avem un alt exemplu de adaptare a unei celebrări antice, în care substratul agricol e deja uitat cu totul. 12 Sărbători și solemnități: Sărbătorile de toamnă 12.1. O succesiune de sărbători Sărbătorile de toamnă reunesc o serie de festivități pe care le vom analiza în continuare. În Biblia Ebraică, în iudaismul mediu, dar și în unele părți din Noul Testament, acestui timp i se dădea o însemnătate deosebită, după cum o dovedește chiar și numai durata sa. Din izvoarele biblice și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prea puține lucruri; nu suntem siguri nici dacă s-au celebrat cu adevărat sau dacă nu cumva sunt doar o presupunere a certătorilor. 12.2. Trăsăturile sărbătorilor În calendarele liturgice antice care au la bază un ciclu predominant agricol al festivităților principale ale anului (cf. textele citate Ex 23,16; 34,22), după cum am observat deja (cf. 11.1.a), mai apare o festivitate legată de un pelerinaj la sanctuarul local: sărbătoarea recoltei, în ebraică ḥag hă’ăsîf (rădăcina ’ăsaf, „a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
12.2. Trăsăturile sărbătorilor În calendarele liturgice antice care au la bază un ciclu predominant agricol al festivităților principale ale anului (cf. textele citate Ex 23,16; 34,22), după cum am observat deja (cf. 11.1.a), mai apare o festivitate legată de un pelerinaj la sanctuarul local: sărbătoarea recoltei, în ebraică ḥag hă’ăsîf (rădăcina ’ăsaf, „a aduna”). Se deosebește de sărbătoarea secerișului deoarece aceasta se referă la strângerea cerealelor (cf. 11.1.a pentru „calendarul agricol de la Ghezer”); „recolta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o săptămână (Dt 16,15; Lev 23,14). Dar în ceea ce privește datarea exactă ne confruntăm, ca și în alte cazuri deja examinate (cf. 10.2.c), cu importante și uneori insurmontabile dificultăți. Dacă plecăm de la premisa că, din rațiuni evidente, o festivitate agricolă nu poate avea o dată fixă datorită caracterului său mai mult sau mai puțin aleatoriu, depinzând de cursul anotimpurilor, nu e greu de explicat acest lucru: inițial, sărbătoarea începea pur și simplu odată cu sfârșitul culegerii recoltelor și a viei, adică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
formă care, restrânsă în qēș, are semnificația de „sfârșit” (cf. jocul de cuvinte din Am 8,1 ș.u.!) Astfel, israelitul se întreba: „Va fi un an de har sau de judecată?”. Tocmai din acest motiv un mare număr de festivități fără legătură între ele este concentrat în sărbătorile de toamnă: nu doar anul, ci toate aveau nevoie de un nou început; greșelile săvârșite în trecut trebuiau ispășite și iertate. Există cel puțin un text din care se vede limpede această
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
8,2 povestește cum în prima zi a lunii a șaptea este citită poporului Torah; însă, după cum au observat unii savanți, în acest caz s-ar putea să fie vorba de un eveniment extraordinar, fără nicio legătură cu vreuna dintre festivitățile care cădeau de obicei în această perioadă. Trebuie să ne reamintim însă că în mare parte cultul are la bază elemente tradiționale și uzanțe antice; de aceea e necesar să fim prudenți când catalogăm o acțiune ca extraordinară (cf. 9
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Anul Nou va fi celebrat autonom, separat de sărbătoarea „corturilor”, abia într-o perioadă tardivă și, probabil, este adevărată ipoteza celor care afirmă că rolul primei zile a lunii a șaptea ar fi fost doar de a introduce săptămâna de festivități ce începea cu ziua de 15 a lunii a șaptea, data primei luni noi, conform cu Ps 81,4 în care cuvântul ḥṓdeš („lună”) este pus în paralel cu „lună plină”, concluzia fiind că ḥṓdeš trebuie înțeles ca „lună nouă”. e
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
katharismós, „purificare”. a) Mult mai bine documentate decât la celelalte sărbători, originile celebrării sunt povestite în 1Mac 4,36-59 (cf. 2Mac 10,1-8). Dar și în acest caz e vorba de o încercare nereușită de a insera o sărbătoare între festivitățile de toamnă de la care a preluat multe elemente liturgice, astfel încât se credea că ritualul ar proveni în întregime din acestea (nu întâmplător, conform 1Reg 8,1 ș.u., templul lui Solomon a fost inaugurat la începutul toamnei; cf. 6.2
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
artificii, domeniu al simulacrului, orașul apare ca simbol al teatrului 175. Parisul este conceput de Balzac drept "le théâtre de grandes choses" și considerat capitala șarlatanismului, capitala hazardului și a vanității: spectacole se joacă zilnic la Paris. În ansamblul Franței, festivitățile joacă un rol important în viața cotidiană și, în special, in viata de noapte a parizienilor. Pe parcursul secolului al XIX-lea Parisul se transformă în spectacol permanent al modernității 176. El are vocația revoluțiilor permanente (1789, 1830, 1848, 1871), dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
controversate sau chiar greșite ale lui Bloom țin de dificultatea lui de a se raporta fără elitism la cultura populară, poate un indiciu că inteligența sa critică avea limite, era așadar inteligența unui om. Astfel, Bloom a putut compara Nürnbergul (festivitățile naziste) cu Woodstockul (festivalul pop, moment simbolic al contraculturii americane), crezând că ele ar avea „același principiu”. 11. Pe lângă „Ravelstein” și „Felix Davarr”, mai există și alte personaje inspirate din viața reală. Dintre ele, cel mai notoriu este „Rakhmiel Kogon
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
România”, apărut în două părți în revista 22 (XV, nr. 755, 24-30 august 2004, pp. 10-12 și nr. 756, 31 august - 3 septembrie 2004, pp. 8-10). Saul Bellow a avut relații apropiate cu soacra sa, care a și ajuns la festivitatea decernării premiilor Nobel, pentru a-și aplauda ginerele. Atât în roman, cât și în viață, „Vela”/Alexandra era prietenă de familie cu „Grielescu”/Eliade. Unii prieteni comuni au comentat diatriba lui Bellow împotriva lui Eliade ca pe o răzbunare împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul de grație 1982. Care se încheie într-un mod absolut tulburător și atunci, și, mai ales, astăzi : pe fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților la croazieră, se aud, pe coloana sonoră, huiduieli, fluierături, aplauze, glasuri tinerești care cântă „Și-altădată, și-altădată/ O s-o facem și mai, și mai lată...”. Presimțirea Revoluției din ’89 țâșnește din ecran. De ce nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
periplul ei sinuos, o realizează profesorul Ionescu Tîrgoviște prin această splendidă monografie. Cu toate acestea cruciada Paulescu nu s-a încheiat. Este suficient să amintim vara anului 2003 când, spre stupefacția participanților la Congresul Federației Internaționale de Diabet, se anulează festivitatea dezvelirii a două plăci comemorative montate pe fațada celebrului spital parizian Hotel Dieu, în memoria celor doi titani ai medicinii mondiale cu ocazia comemorării a 100 de ani de la apariția monumentalului “Traite du Medecine par Lancereaux-Paulesco”, ocazie cu care se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pretindă că este o formă elaborată de democrație socialistă în care conducerea aparținea în chip esențial "clasei muncitoare". Or, acum, asemeni muncitorilor de la Gdansk și sindicatului lor, Solidarnosc la începutul anilor '80, tocmai clasa muncitoare se dezicea vehement, în plină festivitate oficială a (pseudo) alegerilor locale, de politica Partidului Comunist. Chiar dacă atunci n-a fost nevoie de mai mult de două zile pentru ca organele represive să restabilească "ordinea socialistă", mișcarea de la Brașov a provocat o intensificare a gesturilor protestatare, mai ales
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji comitetul de opera lui Eminescu, spre a nu fi falsificată, și se va înființa un muzeu „Eminescu”. Festivitatea s-a sfârșit la ora 12. Trebuie repetat că acest pelerinaj n-avea cum să fie determinat de amintirile lui Dumitru Cosmănescu publicate cu două zile în urmă. Este efectul unei campanii de presă insistente, susținută de toate ziarele centrale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceremoniei, tinerii au urmat un traseu prin nordul țării, unde noii regine i au fost arătate frumusețile țării. A urmat intrarea triumfală în Paris, umbrită doar de starea de sănătate a cardinalului Mazarin, mult prea bolnav ca să poată participa la festivități. La scurt timp după căsătoria finului său, la data de 8 martie 1661, Mazarin încetează din viață, lăsându-l pe Ludovic singur la conducerea statului, dar cardinalul îl inițiase deja pe Ludovic în politică. Regele a fost invitat la ședințele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a secolului, până la acel moment, a determinat gelozia regelui. Ludovic a fost informat de Colbert că banii pentru cheltuielile de organizare au fost luați din visteria regală și, întrun acces de furie, a dorit să l aresteze pe ministru în timpul festivităților. Regina-mamă a intervenit, reușind să îl calmeze și să-i amintească monarhului că trebuie să respecte invitația făcută. Regele s-a conformat sfaturilor mamei sale, însă trei săptămâni mai târziu a ordonat arestarea lui Fouquet, urmată de un proces nedrept
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
putem spune așa, centrul de greutate al acesteia. Piața Caruselului a fost distrusă în totalitate în timpul revoluției franceze, însă Napoleon a construit mai apoi - deloc întâmplător-Arcul de Triumf al Caruselului. Piața este importantă în istoria Franței deoarece acolo, cu ocazia festivităților organizate de Ludovic al XIV lea în onoarea nașterii fiului său, și-a proclamat noul nume-simbol: Le Roi Soleil. Revenind la Ludovic al XIV-lea, privind forma Pieții Caruselului, reprezentată în pictogramele vremii, observăm ca are exact o formă circulară
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
istorică. De asemenea, istoria oficială consemnează numele unui oraș pornind de la un trib obscur care a locuit la un moment dat în Luteția. Serbarea oferită de Ludovic cu ocazia nașterii fiului său nu este cu nimic mai prejos de nenumăratele festivități care vor colora întreaga sa domnie. De asemenea, una dintre operele compozitorului preferat al lui Ludovic, Lully, se intitulează Isis. Istoria ocultă, apocrifă, consideră însă aceste evenimente ca fiind de o importanță majoră în evoluția societăților secrete. Din punctul de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu parfumul florilor și savoarea fructelor. Din acest motiv, puteau fi văzuți peste tot la Versailles: de-a lungul aleilor din grădina. În Galeria de Ghiață portocalii erau plantați în ghivece de argint și erau un decor nelipsit cu ocazia festivităților. Grădinarii săi descoperiseră o modalitate de a stimula înflorirea pomilor pe întreaga perioadă a anului. La un interval de cincisprezece zile, pomii a căror flori se ofileau erau înlocuiți cu alții noi. Prin urmare, regele beneficia în apartamentele sale de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
n localitate, de sub președinția doamnei Lucia P. Nechifor, s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]