70,946 matches
-
în mod flagrant și nelegitim drepturile și libertățile fundamentale și dreptul de acces la justiție. Or, reclamantul nu a promovat acțiunea pe baza unor considerente discreționare ori frivole, ci justificate și rezonabile, situație în care menținerea restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale prin măsurile atacate, fără posibilitatea de contestare a acestor măsuri, apare ca fiind cel puțin excesivă și arbitrară. Reclamantul a învederat că la data de 12 aprilie a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea tuturor hotărârilor de Guvern
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
urgență, Guvernul a înțeles să prelungească mereu cu perioade succesive de câte 30 de zile starea de alertă instituită prin H.G. nr. 394 din 18 mai 2020 și a emis acte normative prin care a restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale prin măsuri care nu sunt prevăzute în Legea nr. 55/2020 și care nu intră în atribuțiile sale constituționale, drept care a solicitat admiterea cererii de suspendare și anulare. A subliniat reclamantul că hotărârile Guvernului se emit numai pentru „organizarea executării
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, dispozițiile criticate fiind neconstituționale în măsura în care măsurile și acțiunile specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență produse în perioada stării de alertă vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale. Referitor la admisibilitatea excepției, reclamantul a precizat că prevederile atacate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, excepția a fost ridicată în fața unei instanțe judecătorești din România și are legătură cu rezolvarea cauzei. A
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
devenit Legea nr. 55/2020 se poate constata că, în esență, s-a invocat că necesitatea propunerii acestui proiect de lege a fost generată de contextul internațional determinat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru a putea fi restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în conformitate cu dispozițiile art. 53 din Constituție. Forma adoptată de Parlament și promulgată conține dispoziții care sunt în contradicție cu expunerea de motive și deciziile Curții Constituționale a României nr. 152/2020 și nr. 157/2020 deoarece permite restrângerea exercițiului drepturilor
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cu dispozițiile art. 53 din Constituție. Forma adoptată de Parlament și promulgată conține dispoziții care sunt în contradicție cu expunerea de motive și deciziile Curții Constituționale a României nr. 152/2020 și nr. 157/2020 deoarece permite restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prin hotărâre de Guvern, care nu are putere de lege, ca act formal al Parlamentului. Reclamantul a făcut trimitere la dispozițiile deciziilor Curții Constituționale a României nr. 498/2018, nr. 457/2020, nr. 157/2020, nr. 51/2016, nr. 152/2020. A subliniat reclamantul că
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
ca act formal al Parlamentului. Reclamantul a făcut trimitere la dispozițiile deciziilor Curții Constituționale a României nr. 498/2018, nr. 457/2020, nr. 157/2020, nr. 51/2016, nr. 152/2020. A subliniat reclamantul că legea prin care se restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale trebuie să prevadă, în chiar conținutul său, norme care să permită analiza respectării tuturor principiilor prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, respectiv principiul necesității, proporționalității, nediscriminării și neatingerii existenței dreptului sau libertății, pe care le restrânge. Or, Legea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a impus-o, enumeră numai generic măsurile care pot fi dispuse prin hotărâre de Guvern, fără a conține norme care să permită analiza respectării acelor principii obligatorii care trebuie respectate de legea prin care se restrânge exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale - ceea ce face imposibilă analiza acestor măsuri în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională dacă este învestită în acest sens. Se poate constata astfel că prevederile Legii nr. 55/2020 care abilitează Guvernul să restrângă exercițiul drepturilor
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
face imposibilă analiza acestor măsuri în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională dacă este învestită în acest sens. Se poate constata astfel că prevederile Legii nr. 55/2020 care abilitează Guvernul să restrângă exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, prin hotărâre de Guvern, contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Măsurile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 55/2020 nu cuprind și o listă a drepturilor și libertăților ce vor comporta o restrângere, având un caracter atât de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
din Constituția României și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la art. 20 din Constituția României, ca urmare a faptului că nu i se permite, în mod nelegal, ca fondul plângerii care vizează încălcarea unor drepturi fundamentale prin actul administrativ atacat să fie analizat de către o instanță. A concluzionat că nu există niciun temei de drept pentru admiterea excepției lipsei de interes actual invocată de instanță din oficiu, iar admiterea acestei excepții echivalează cu încălcarea dreptului
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Constituționale nr. 457/25.06.2020 și nr. 157/13.05.2020 rezultate din interpretarea art. 1 alin. (5) și a art. 53 din Constituția României. Referitor la condiția ca ingerința să urmărească un scop legitim, Curtea va observa că măsurile care limitează drepturile și libertățile fundamentale în timpul pandemiei de COVID-19 au drept scop protejarea vieții și a sănătății, condiție îndeplinită în cauză, din moment ce măsurile au fost dispuse în vederea stopării și prevenirii răspândirii la nivel național a virusului. Din analiza documentației depuse la
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
108 dosarul Curții de Apel București) care poartă semnătura ministrului de interne. România nu a notificat Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Reclamantul susține că, deși România a notificat Secretariatul General ONU că va restrânge temporar drepturi și libertăți fundamentale pe perioada stării de urgență, nu a urmat aceeași procedură și pentru instituirea stării de alertă. Curtea reține că, potrivit 15 alin. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „Orice înaltă parte contractantă ce exercită acest
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că va restrânge temporar drepturi și libertăți fundamentale pe perioada stării de urgență, nu a urmat aceeași procedură și pentru instituirea stării de alertă. Curtea reține că, potrivit 15 alin. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „Orice înaltă parte contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe secretarul general al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate și la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze pe secretarul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. “ Curtea reține în continuare că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, „Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor.“ Reținând
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 978 din 3 august 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 781 din 5 august 2022. Anexa nr. 1 (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 433/2022) Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare Cod DFI Domeniul fundamental (DFI) Cod RSI Ramura de știință (RSI) Cod DSU_D/M Domeniul de studii universitare de doctorat/masterat (DSU D/M) Cod DL Domeniul de licență (DL) Cod S Specializarea (S) Număr de credite (ECTS) 10 Matematică și științe ale naturii 10 Matematică 10
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258336]
-
de studii transferabile Număr maxim de studenți care pot fi școlarizați Biologie Chimie biologică A IF 120 10 Matematică Analiză și modelare prin ecuații diferențiale și stocastice A IF 120 10 Logică și specificații formale A IF 120 10 Structuri fundamentale cu aplicații în algebră, geometrie și topologie A IF 120 10 *A - Pentru specializarea/programul de studiu unde nu este menționată, în paranteză, locația, respectiv limba de predare, aceasta se desfășoară în locația instituției de învățământ superior/facultății, în limba română. ... Anexa
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258336]
-
anul 2021 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA). Articolul 2 Suma prevăzută la art. 1 , precum și cheltuielile aferente acestei plăți se asigură din bugetul aprobat pentru anul 2022 al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării - capitolul 53.01 „Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare“, titlul 55 „Alte transferuri“. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu Ministrul finanțelor, Adrian Câciu București, 5 octombrie 2022. Nr. 1.216. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.216 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260251]
-
3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât părțile civile ajung, practic, în situația de a nu mai putea să beneficieze de calea extraordinară de atac a recursului în casație. Consideră că limitarea motivelor de recurs în casație face ineficientă această cale de atac pentru partea civilă
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
Efectele distincte ale motivelor de casare incidente asupra soluției dispuse în latura penală a cauzei, comparativ cu cea dispusă în acțiunea civilă, derivă din particularitățile celor două categorii de acțiuni și din specificul poziției părților, fără a contraveni exigențelor drepturilor fundamentale invocate. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, a căror neconstituționalitate a fost invocată de către părțile civile, instanța arată că în cadrul procedurii verificării admisibilității, în principiu, nu are loc
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție - invocate și în prezenta cauză
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
în principiu a cererii de recurs în casație trebuie să vizeze doar aspecte pur formale și, tocmai de aceea, se poate desfășura în lipsa reprezentantului Ministerului Public și a părților, fără ca în acest mod să se încalce prevederile Legii fundamentale. ... 14. În același sens este și Decizia nr. 669 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2019. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
cel puțin 2 runde) ACTIVITATE 69. Efectuarea unui sondaj despre cunoștințele, atitudinile și practicile TB în rândul pneumologilor și medicilor generaliști, pacienților și populației generale. Obiectivul general 3.3: Consolidarea capacității de cercetare în domeniul TB, pentru cercetări operaționale și cercetare fundamentală În prezent, Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” sunt două instituții naționale implicate în cercetări în domeniul tuberculozei. Domeniul de expertiză al INSP se concentrează mai mult pe cercetarea TB în contextul sănătății publice, iar
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]
-
rândul pneumologilor și medicilor generaliști, pacienților și populației generale. Raport privind sondajul KAP Comunicarea rezultatelor raportului către actorii cheie MS/IPMN/INSP/ ONG MS/proiecte cu finantare externa/altele Obiectivul general 3.3: Consolidarea capacității de cercetare în domeniul TB, pentru cercetări operaționale și cercetare fundamentală 70 Înființarea rețelei naționale de cercetare în domeniul TB și asigurarea includerii în coordonare a reprezentanților universităților naționale și a institutelor de cercetare, a PNPSCT și a societății civile; Protocoale de colaborare incheiate intre institutiile si actorii cheie Protocoale de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]
-
în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor și altor bunuri [ ] În interesul sănătății și al securității publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, și pentru consecințe benefice de importanță fundamentală pentru mediu [ ] În scopuri de repopulare și reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop [ ] Pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea
ORDIN nr. 2.550 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260293]
-
și care se află într-un raport de muncă sau de serviciu cu un angajator, reprezintă o încălcare și a art. 53, și a art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât se aduce o restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale prin intermediul unei ordonanțe de urgență. ... 14. În susținerea criticilor formulate, autoarea excepției invocă Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, Decizia nr. 460 din 22 iunie 2017 și Decizia nr. 244 din 20 aprilie 2021. ... 15. Autoarea excepției face
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
civilă nu sunt de natură să îngrădească accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituția României, nici să încalce dreptul la apărare al părții, garantat constituțional prin prevederile art. 24, și nici nu încalcă art. 53 din Legea fundamentală. Legiuitorul este liber să stabilească anumite termene de prescripție, neintrând în competența Curții Constituționale modificarea unor astfel de termene, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]