3,883 matches
-
Vlad! Cât despre Mateiaș, îi e a se război precum câinelui a linge sare; e taman în călduri din cele grozave... spune Duma și rânjește cu subînțeles. Adică? Adică, ia cuvântul Mihail, cu un zâmbet nu mai puțin rânjit, se gătește de nuntă mare și de soi cu prea frumoasa Beatrice de Aragonia, fiica regelui Neapolului. Buda e în dârdora pregătirilor de nuntă... Nuntă? murmură Ștefan cu un surâs amar. Îi arde de petrecanie. Și noi ne gătim de altă nuntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
puțin rânjit, se gătește de nuntă mare și de soi cu prea frumoasa Beatrice de Aragonia, fiica regelui Neapolului. Buda e în dârdora pregătirilor de nuntă... Nuntă? murmură Ștefan cu un surâs amar. Îi arde de petrecanie. Și noi ne gătim de altă nuntă: una însângerată... Tocmai se potrivește, are omul ceva de apărat... Și la Veneția? întreabă Ștefan și se așează pe treapta de jos a tronului. Ați avut cinstea și onoarea să dați ochii cu illustrissimii senatori ai Marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câteva clipe, apoi, resemnat, face un gest obosit cu mâna a lehamite: Fie... Pace... Să încercăm și noi marea cu degetul. Să vedem ce pohtește Luminăția sa de la noi. Aiasta-i întrebarea!... Boier Stanciule, spune el poruncitor, solemn, ironic, te gătești de drum! Pleci la Stambul în solie! Ești purtătorul firmanului de pace al "Marelui voievod Ștefan Vodă, Domn a toată Țara Moldovei, către Marele, Sublimul Padișah Mahomed El Fatih, Împărat al împăraților, Frate al Soarelui, Trimis al lui Allah pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
modești, dar erau tare milostivi. Domnul Iisus vedea la ei multă dragoste și râvna pentru toți. Se spune ca Maria era mai credincioasa și se îngrijea de suflet tot timpul. Iar Marta se îngrijea mai mult de trup. Tot timpul gătea, pentru suflet nu mai avea timp, doar prea puțin. De aceea o numește pe Maria suflet, iar pe Marta trup. Și noi ne ocupăm prea mult de trup. Nu ne mai rămâne timp și pentru suflet. Cu haine cât mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
CIUPERCARI” și satului și locuitorilor lui, pentru că locul produce multe ciuperci, iar locuitorii satului le culeg cu plăcere și le consumă în cantități mari atât vara cât și iarna. Bucătăria lor are o paletă bogată în sortimente diferite de mâncări gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de munte din perimetrul Rîmnicului Sărat și al Focșanilor, pe aceste moșii expropriate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
după terminarea celui de al doilea război mondial, pe când eram student la teologie, în vara anului 1946, dominat de foametea cea mare, eram din nou la unchiul Dumitru, și de trei patru ori pe săptămână mâncam cu toții, pui de porumbel gătiți de tanti Mărioara. ADMITEREA. În toamna anului 1935, unchiul Dumitru m-a dus, pe cheltuiala lui să dau admitere la Școala Normală din Buzău. Ajunși în Buzău am constatat că examenul de admitere se amânase cu zece zile. Unchiul, amărât
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-i țin minte chipul. Habar nu aveam, nici ea și nici eu, câtă durere ne aștepta în viitor. Cum acea mică întâlnire formală era un punct esențial al vieților noastre, un lucru teribil, decis de cineva atotputernic, fără față. Christine gătea excelent, în timp ce eu ajunsesem la virtuozitate numai în prepararea câtorva feluri. După acel vis, am înțeles că ea trăia cu noi, lângă soțul ei, care era mai puțin al meu și foarte mult al ei. Acuma, se pare, fantomele s-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vedeți că nimeni nu iese din casă? Nu, eu plec pe jos, dacă nu vrei să mă duci! Bine, v-oi duce. Merg doar până unde pot. Sunt 25 km până la șoseaua națională și vremea e rea. Am pus mâncarea gătită în două genți și m-am acoperit cu o blană mare de oaie în spate și cu pături pe picioare. Eram îmbrăcată cu o salopetă pufoaică, din acelea care foloseau alpiniștii, o haină tot pufoaică, cu glugă și cizme îmblănite
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
După puțin timp de la instalarea în apartament, la ferma viticolă au venit două absolvente de liceu agricol, pe care le-am luat să stea cu mine, căci nu aveau unde locui. Seara când veneam acasă, uneori găseam ceva de mâncare gătit de fetele care erau vesele și cuminți. Era urât apartamentul, nu aveam 86 decât un pat, o masă, un scaun pe care îmi puneam hainele, dar era bine că nu mai deranjam pe nimeni și puteam veni sau pleca fără
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că acceptarea invitației înseamnă de fapt acceptarea întregii afaceri. Cu timpul însă a început să-mi placă și așteptam cu nerăbdare astfel de invitații. Un alt motiv pentru care mergeam la acele 143 „mese” era și lipsa timpului pentru a găti acasă. De multe ori săream peste una sau două mese, fiind pe teren. Mișu aflase că mama lui primăriță este invitată la masă în fiecare zi și cu un fler demn de un „primar”, așa cum era poreclit, la numai câteva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pastramei de oaie, iar 164 plăcintele poale-n brâu cu brânză de vacă amestecată cu brânză de oaie, pe care le ungea cu smântână, când le scotea din cuptor, erau minunate. Nu mă prea gândeam la igienă când mâncam bucatele gătite de tanti Ana. Dacă m-aș fi gândit, cred că n-aș mai fi intrat niciodată în acea casă în care cea mai mare economie se făcea la apa pe care omul o aducea cu două ciubere de lemn de la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu era membru de partid pentru că nu avea școală, dar avea memoria bună și îi transmitea soției sale, care avea șapte clase, toate sarcinile. Din cauza obezității, ședințele de partid se țineau uneori acasă la tanti Ana. Masa pe care ea gătea se transforma în masă de prezidiu, iar membrii de partid, doisprezece la număr, din care lipseau întotdeauna aproape jumătate, stăteau pe cele două paturi. Nea Voineac avea sarcina de a face mobilizarea. Învățătorul nu era membru de partid, dar îl
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dinspre Intrarea Viilor și dinspre Strada Viilor s-a arătat o caleașca de povești, cu roți subțiri, ca fumul de țigară și ușoară ca un puf de păpădie. Spun că împrejurul caleștii era o lumină albastră, ca și cum s-ar fi gătit acolo să se cheme niște îngeri. Multe sunt povești din toate acestea; dar va fi fost și adevăr, nu scorneli. Când nuntașii mirii și nașii au coborât, s-a văzut aceeași lumină ușoară în toată încăperea. Și vinurile au sclipit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
printre riduri, văzându-i-se în ochi. Toți păreau uluiți de faptul incredibil care urma să li se întâmple; aveam impresia că se pregătesc pentru a fi primiți în audiență de Dumnezeu. Nu exagerez, nu greșesc utilizând această metaforă. Erau gătiți cu hainele cele mai bune, sigur păstrate pentru rarele ocazii festive, sigur pentru înmormântare. Curați, ferchezuiți, cu pantofi strălucind, printre bolnavi erau câțiva tineri. Încă înainte de urcarea în autobuz, s-au creat afinități, o atmosferă grijulie, o așteptare bucuroasă. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de acces dedesubtul punții erau, de fapt, mari grătare din lemn, rabatabile, care permiteau aerului și luminii să pătrundă sub punte. La teugă se amenaja bucătăria, adică o plită de fier cu hornul scos la prova, deasupra, pe care se gătea, la foc cu lemne, în cazane uriașe. În loc de latrină, marinarii foloseau spațiul ciocului de deasupra etravei, spălat natural de apa mării, sau, îndeosebi de către ofițeri, tradiționalele oale de noapte, golite periodic de steward. Bărcile și șalupele erau așezate la mijloc
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și fructe proaspete ; prost conservate, alimentele fermentau, adesea, se stricau, prindeau viermi și erau roase de șobolani. Se bea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ori, apoi amintirile s-au estompat cu totul. Casa aceea bătrânească din Toma Cosma, în care stăteam toți șapte într-o singură cameră (bucătăria era o magazie bună [14] pentru vară, nu pentru gerurile siberiene ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară: cu prispa largă ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit lângă uluci, la stradă; ea a rămas
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Cei absolut săraci, încadrabili, cum ne spun sociologii, în sărăcia extremă, locuind în „pungi de sărăcie”, nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag. Locuiesc în căsuțe de carton sau în cămine dărăpănate de nefamiliști, gătesc la lampă cu petrol sau pe un godin cu lemne, își trimit copiii la școală pentru alocație și corn cu lapte (dacă există școală la mai puțin de patru kilometrii), îi trimit la cerșit sau își trimit copilele la „produs
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
școala Băncilă, altul semnat Georgescu în stil impresionist. Le păstrez, împreună cu puținele relicve care ne-au mai rămas după dezastrele prin care am trecut. În acest cabinet copiii nu aveau acces decât cu motive bine întemeiate. Ajutată de Soltana, mama gătea în bucătărie. Mâncarea noastră preferată era șalăul pe maioneză. La desert, un castron cu „boules de neiges”. Părinții țineau o locuință modestă, rar vizitată de prieteni, nu pentru că nu i-ar fi avut; veniturile și desele mutări nu le îngăduiau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și el pe toți îi iubea. Acum el merge la dreptul Judecător să primească răsplata faptelor lui, lăsându-ne pe noi tinerii apostoli ca să continuăm a lucra cu aceeași bărbăție ca dânsul greaua sarcină a păstoriei [...]. Și acum suflete nobile gătindu-te să treci pragul veșniciei, rânduiască-te Domnul între ai Săi. Și de acolo din lumea senină, unde nu pătimește ura și pisma și mânia, roagă-te lui Dumnezeu și pentru noi și ne dă tărie de suflet ca și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Gândea să devină soră la Fiicele Carității, însă duhovnicul ei, părintele Natale, i-a propus să intre la Slujitoarele Sărace ale Divinei Providențe. Și a cerut să fie admisă. S-a înfățișat la don Calabria, îmbrăcată cu stil și eleganță, gătită cu pălărioară și umbreluță de soare. Don Calabria - el este cel care va povesti aceasta surorilor -, după un scurt colocviu, îi spuse: «Domnișoară, aș avea nevoie de niște lemne; luați 10 „schèi“ [monede], și mergeți să-mi aduceți lemne». Iar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin electrocutare. Nu, mersi! Noi, românii, simțitori cum sîntem, preferăm un Mondial într-o zonă mai puțin stranie. În 2006, în Germania, de exemplu, fiindcă în 2010 Cupa Mondială va fi probabil pe pămînt african, unde am auzit că se gătește cu untdelemn de tarantulă sau cu untură de licurici. februarie 2002 Ilustrată din Lefkara De o săptămînă, echipa națională e în Cipru. În fruntea delegației tricolore se află însuși președintele FRF, Mircea Sandu, ceea ce dovedește reala sa preocupare pentru o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Crăciun. Mă apropii și eu de fereastră și printre florile de gheață , privesc miile de steluțe ce cad necontenit spre pământ. Ninge leneș, cu fulgi mari și pufoși. Crăiasa Zăpezii, cu bagheta ei magică, a fermecat toată natura și-a gătit-o în haine de mireasă, în așteptarea celei mai iubite sărbători. Privesc printre dantelele de gheață ale ferestrei. Mă bucur. Prin omăt, de la o casă la alta, e o mișcare permanentă. Au pornit copiii să colinde , să vestească sosirea Crăciunului
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cum ți-a venit ideea să pictezi această minunăție? - Soarele e vinovat. El s-a agățat dimineață de bolta senină a cerului și și-a trimis mantia de raze spre pământ. De aceea, mi-am imaginat cum va arăta caisul gătit cu flori alb- rozalii, sub lumina binefăcătoare a mărețului astru, dar și-mbogățit de aurul fructelor parfumate. Acuarelele m-au ajutat să transform asta într-o poveste de culori.Eu n-am făcut nimic. Copiii aplaudă din nou. Doamna profesoară de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]