4,147 matches
-
poet și cineastă, se simțeau bine toți trei, Leac, din câte am văzut eu, le făcea să râdă, asta nu-i puțin lucru Între bărbați și femei, de orice fel ar fi ei. Așa c-am Încercat și eu să glumesc: - Nu i-a mers lui Alexi cu tine. Am reușit s-o fac să zâmbească: - Îl știi? Eu nu l-am mai văzut pân-acum. Oricum se străduia prea mult. Și n-aveam nici un chef. De explicații probabil. Exista În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de dispeceriță. N-am făcut nici un fel de investigații, deși eram teribil de stârnit și de chestia cu cauciucurile: Întâmplător, un compartiment al portmoneului era plin de prezervative. Eram, cică, oricând gata și dispus la orice. Și-mi Închipuiam taximetriștii glumind pe seama portomoneului meu doldora de prezervative. Deși despre cauciucuri niște șoferi puteau discuta oricând la propriu. Dar n-am stat să le găsesc circumstanțe atenuante taximetriștilor. Și de n-ar fi fost vinovați de acest presupus furtișag și tot ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
un pic dezamăgit, erau mai mult traduceri pentru uzul intern al C.a. Le-am cerut și prietenilor mei materiale, dacă păstraseră ceva. Unii au râs de mine, Cătă spunea că vreau să-l Înmormântez pe Celebrul animal. Nu știu dacă glumea spunând asta, poate că nu, În definitiv C.a părea adormit, dar noi ziceam că-i regula verii, așa se Întâmplase și cu un an În urmă. Oricum, toată lumea era relaxată și nu se puneau asemenea probleme. Ne bucuram de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
-mi luasem mașină. Nu aveam nici carnet și-mi afirmam opțiunea foarte principial, spunând că deținerea unei mașini și a unui carnet de șofer presupune intrarea În două baze de date ale statului, lucru de evitat de către un adevărat anarhist. Glumeam, desigur, deși nu pe de-a Întregul, fiindcă atunci când am simțit nevoia să mă motorizez, mi-am cumpărat un scuter, pentru ăsta n-aveai nevoie de nici un fel de acte. Scuterul Îl accidentasem Însă Într-o hârtoapă de la Șiria, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
acum în spital datorită războiului, în timp ce ea își potrivește răbdătoare pasul după mersul lui ușor nesigur. Atunci când Marius obosește, se așează amândoi pe una din nenumăratele bănci. În timp ce privesc păsările care se încrucișează vesele prin văzduh, flecăresc despre toate nimicurile, glumesc, râd. După masa de prânz revin în cameră, unde citesc și comentează împreună până seara târziu baladele lui Villon"Pune-ți mintea la lucru, băiete, gata cu lenea!", spunea ea mereu râzândși nu pleacă de lângă el decât atunci când îl știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ponosită și descleiată, Marius își privește soldații cu durere. Odată cu reînceperea luptelor chipurile multora dintre ei vor dispare, dar deocamdată acești oameni obișnuiți, obligați de mașinăria infernală a războiului să ucidă alți oameni, reiau bucuroși activități de mult uitate. Râd, glumesc, își spală efectele, citesc sau scriu acasă. Câțiva încropesc din niște cârpe ceva ce închipuie o minge și pornesc cu chiote și strigăte vesele o partidă de oină, spre amuzamentul celor care se îmbulzesc bucuroși să privească. Și toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
una din nopțile rare ale lumii, s-a Întîmplat o minune mai mare decît cea din Cana Galileii. 10. ...În numele Tatălui, și-al Fiului și-al Sfîntului Duh... Amin! Stăteam În genunchi În biserica unde altădată slujise bunicul, preot paroh, glumind În sine sau poate adevărat transfigurat de evangheliarul pe care-l ținea În mînă. În biserica În care, copil fiind, la vîrsta școlii primare, mă spovedisem În fața lui, deși Încă nu Începuseră păcatele, dar pentru iertarea cărora se rugă punîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ospitalieră, de mătușa ta, mă Întreb dacă mai trăiește, și despre tine, m-a, Întrebat, ce ai ajuns? unde ești? Ne-am Întîlnit abia acum și-mi spui că ești judecător; orice m-așteptam să fii, numai judecător, nu, rîdeai, glumeai, mîncam plăcintele făcute de mătușa ta, le mîncai cu zgomot, cu bucurie de copil, amănunte ce n-ar fi anunțat un viitor magistrat, dar eu niciodată n-am fost un bun psiholog. Am reflectat mult pentru că am pierdut mult, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Pavel care se afla atunci În fotoliul lui din sufragerie. ZÎmbi, superior: - Iată, domnule judecător, că În țara asta se poate sta În pușcărie și fără tribunale și judecăți. E mai simplu. - Adevărat! Asta confirmă că puterea respectă Încă justiția, glumii, o urmă de respect, pentru că e conștientă că nu i se poate cere să condamne În orice situație, adică să fabrice infractori. - SÎnt abia la Început, aveți răbdare, rosti cu o voce pîndită de silă, mai tîrziu va fi altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
se credeau curajoase, Încîntate de prezența lor În timpul social al acelor zile. Venea uneori și domnul Pavel, mai mult ca să-și ucidă plictiseala; luat cu vorba, Încerca să „urce” conversațiile lor de „tip pragmatic”, la nivelul „principiilor”, cum ar fi glumit domnișoara Marga Popescu, În zona ideilor ce guvernau acele sfîșielnice timpuri, dar nu reușea, căci ele dovedeau o inexplicabilă inapetență pentru asemenea „Înălțimi” cum constata mîhnit Însuși vorbitorul, stăpîn al casei. „Așa-s femeile!” conchidea În sine, Înțelegător și resemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
plecați? o Întrebai deodată, folosind fără să vreau pluralul. - Poimîine! Poate domniile-voastre mă-nsoțiți la gară, spuse și Întrebuință rîzÎnd, drept răspuns, pronumele de reverență. Chiar asta vroiam să-ți spun, dar luată cu vorba era să uit. - Prea bine „doamnă”, glumii substantivînd protocolar. Ea rîse din nou. Și În seara aceea, pentru că era mult prea tîrziu, sau poate o tulburare a timpului, o condusei pînă acasă și ne despărțirăm În fața porții ei sărutîndu-i mîna. A treia zi, pe la orele prînzului, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
spusei medicinistului acest lucru. "Nu, zise el, e mai rău, se sperie dacă îl iei altfel." "Bine, zic, asta cu un țăran care vede lucrurile mai dur și poate râde fiindcă are humor în fața morții eventuale, cum am auzit că glumeau pe front în timp ce obuzele le cădeau în cap, dar cu un om mai evoluat?" "În asemenea cazuri țăranul e cel mai evoluat, fiindcă știe mai multe despre moarte decât alții. Brazda aceea pe care o întoarce el în fiecare an
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Matildei, s-a tâmpit Petrică, gândii și rămăsei multă vreme chiar gânditor. Ce-o fi cu el? Ce s-o fi petrecând acum în capul lui? Era clar, m-a insultat, m-a făcut cretin, dar de ce? Am vrut să glumesc... "Petrică, ai uitat că sânt bine pregătit în filozofie, l-am citit eu însumi pe acest filozof bulgar, îl cheamă Stancio Stancev, sau Stancov, nu-mi aduc aminte exact... Pot să-ți mai spun unul din aforismele lui, de pildă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ratat! În curând or să te dea afară de la universitate și or să te trimită învățător la curatul calului, să ții blidul sălăjanului. Te rog să pleci, nu merită să stai la masă cu o domnișoară ca ea!...'" Credeam că glumește, dar el își ieșise cu adevărat din pepeni. Mai întîi că nu era masa lui, ne dădusem întîlnire, și acum se grozăvea ca un măgar, să-l admire, dacă se mai putea, tipesa de care se pare că era îndrăgostit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Dovadă chelnerul care îi servise toată seara și responsabilul care de altfel o cunoștea bine pe femeie, era o veche clientă desmățată a restaurantului. Fu convocat șoferul, care se miră și el: cum, dar mergeau la braț, femeia era veselă, glumea cu ei... Chelnerul și responsabilul dădură și ei declarații scrise că nu fusese vorba de nici o răpire... Anchetatorul întocmi dosarul și îi dădu curs. Judecătorul însă nu avu timp să-l judece. Se pomeni cu un telefon în care o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
deranjant, spionita sau arestuita..." Și râse. "Dar n-am scos un cuvînt", protestai... Nu mă refer, în cazul ăsta, la tine, era vorba de Vaintrub. Sânt sigur că nu numai la voi și-a exprimat el ideile sale antipartinice." "Tu glumești, sau..." De! exclamă iarăși. Să dea Marx să n-am dreptate." "Bine, zisei, o să fiu atent. La urma urmei, Vaintrub își redeschide cabinetul, dar ce fac eu dacă mă dau afară..." Nu cred, zise el, deși nu ești membru de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o prăpastie. Întrebați-l!"' Ceea ce mă uimea mereu era humorul ei, din tonalități imposibil de descris! Un humor popular, compus din uluiri, nedumeriri, invitații să contemple și alții ceea ce i-a fost dat ei să-și audă urechilor... "O fi glumit, v-oți fi certat", zise Tasia simplu. "O fi băut și el un pahar mai mult!" zise și șeful clanului împăciuitor. Stați că vă spun, se hotărî atunci Matilda să închidă gura părinților și bunicilor mei. E adevărat, mamă soacră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca dovadă că nu sânt imbecilă, te cred. Dar că o să-l dai la leagăn, la copiii găsiți, n-o să zici că n-ai spus. Ai zis așa, n-o să fac ca tatăl lui Oedip, dar o să fac ca Rousseau." "Glumeam!" zisei, simțind că pierd terenul. "Aha, glumeai!" Da, exageram, ca să înțelegi ideea." "Exagerai ca să înțeleg ideea, zise deodată Matilda cu un glas răgușit și gros. După ce mă loviseși și mă aruncaseși pe podea, acum glumeai, exagerai... Ce, ar fi mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cred. Dar că o să-l dai la leagăn, la copiii găsiți, n-o să zici că n-ai spus. Ai zis așa, n-o să fac ca tatăl lui Oedip, dar o să fac ca Rousseau." "Glumeam!" zisei, simțind că pierd terenul. "Aha, glumeai!" Da, exageram, ca să înțelegi ideea." "Exagerai ca să înțeleg ideea, zise deodată Matilda cu un glas răgușit și gros. După ce mă loviseși și mă aruncaseși pe podea, acum glumeai, exagerai... Ce, ar fi mai bine dacă ai muri? Ți-ași pune
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar o să fac ca Rousseau." "Glumeam!" zisei, simțind că pierd terenul. "Aha, glumeai!" Da, exageram, ca să înțelegi ideea." "Exagerai ca să înțeleg ideea, zise deodată Matilda cu un glas răgușit și gros. După ce mă loviseși și mă aruncaseși pe podea, acum glumeai, exagerai... Ce, ar fi mai bine dacă ai muri? Ți-ași pune și eu pe piept o floricică!" "În orice caz, zisei, sănătoasă la cap nu ești dacă ai ajuns să-mi dorești moartea pentru niște cuvinte al căror sens
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bine dacă ai muri? Ți-ași pune și eu pe piept o floricică!" "În orice caz, zisei, sănătoasă la cap nu ești dacă ai ajuns să-mi dorești moartea pentru niște cuvinte al căror sens ți-a scăpat." "De ce? zise. Glumesc, exagerez, ca să înțelegi mai bine ideea!" "Ce idee?" Că ești un ticălos și că te urăsc..." "Bine înțeleg că mă urăști, asta o știu demult, îi răspunsei senin, turnând în pahare. Dar eu ticălos nu sânt și n-are rost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o fină batjocură, ai fost pe catedră și ai predat filozofia?" " Da", răspunsei. "Și studenții te ascultau?" "Bineînțeles!" "Bineînțeles? repetă el tărăgănat și pleoapele i se închiseră și din gâtlej îi ieși aceeași exclamație indescriptibilă: Aîîîaaa!" Ai fi zis că glumea asemeni golanilor, dacă pleoapele nu i s-ar fi ridicat brusc și nu mi-ar fi aruncat o privire de gheață. Apoi continuă: "Și la Baia Sprie ce făceai tu acolo?"' "Lucram în mină". "Chiar lucrai?!!!" Mă gândii să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se va specializa într-o nouă meserie. Era încă voinic, îmi spuneam că o să se descurce. Ne-am înțeles să nu ne scrie scrisori, să nu telefoneze, să nu ne spună unde e... "și să nu te însori p-acolo, glumi și mama. Ești la vârsta periculoasă!..."" X "Asta se întîmplase într-o duminică. Vinerea următoare, tocmai când vroiam să mă întorc acasă, o colegă (plecam totdeauna împreună) îmi strânse brațul și îmi șopti speriată: "Suzy, ia uite ce scrie acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu tandra ei ironie, asta nu se va mai întîmpla niciodată!" Adică i se întîmplase odată, la părinții ei, dar cu asta gata, șansa ei trecuse. "Să nu crezi, continuă, că mă simt ca un înger căzut, pe șantier râdeam, glumeam cu alte zidărițe, îmi plăcea nepăsarea lor veselă, robustețea lor îndoielnică (nu toate erau prea sănătoase cum păreau, dar am învățat de la ele să nu mă plâng, să nu-mi fie adică milă de mine). Noaptea dormeam buștean, iar mâncarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decât amuzante și ușor ridicole, ca ale oricărui ins care privește fenomenele neimplicat în ele ca să le descopere cu adevărat legea care le guverna; fusese patron și presupuneam că alt subiect de discuție ar fi fost pentru el plicticos.) " Nu glumesc deloc! exclamă însă domnul Culala cu o ironie împrăștiată. Nici el nu știa dacă era cazul să-și adâncească sau nu ironia. Un salariu sigur și niște prime nemeritate nu sânt ele niște stimulente asemănătoare cu avantajele autoconducerii? continuă el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]