11,105 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Zâmbește, iubito, și-aprinde sclipirea din ochii de vis, Zâmbește și-ascunde tristețea uitată de vremi în abis. Măruntele griji ce te-apasă le-aruncă cu șarm la gunoi, Zâmbește icoanei că drumul spre neant îl străbatem în doi. Zâmbește furtunii în treacăt, ce riduri pe frunte ne sapă, Gândind ca în viață sunt simple vârtejuri în cana de apă. Ridică privirea spre-nalturi și trece prin nori spre senin
ZÂMBEȘTE IUBITO de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380955_a_382284]
-
cere tribut Oglinzii cu cioburi de viață și viață cu timpul pierdut. Simte, iubito, și-aprinde sclipirea din ochii de vis, Zâmbește și-ascunde tristețea uitată de vremi în abis. Măruntele griji ce te-apasă le-aruncă cu șarm la gunoi, Zâmbește icoanei, că drumul spre neant îl străbatem în doi. Referință Bibliografică: ZÂMBEȘTE IUBITO / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1636, Anul V, 24 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ZÂMBEȘTE IUBITO de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380955_a_382284]
-
Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
-i duc. Greu am scăpat de sub papuc...! -“Și cum vrei să te răsplătesc?” -“Sub fustă ai tot ce doresc...” Dacă florile s-ar mânca, Ar fi cu totul altceva... V-ați bucură mai mult și voi! Așa, merg toate la gunoi! Prietene fes-buci-ene, Știu, uneori sunt mitocan, Cu glumele-mi gabroviene. FELICITĂRI! Ca-n fi´ce an! Aurel Lucian Chira, Bunicu’ Boboc Referință Bibliografica: CUM TRECE VREMEA... IAR “ZIUA FEMEII”! / Aurel Lucian Chira : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894, Anul
CUM TRECE VREMEA… IAR “ZIUA FEMEII”! de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380982_a_382311]
-
restul de firmituri, pe urmă se plimbă.) Ce porumbei leneși! Preferă să fie robii unor rămășițe, să tremure în colivie, când ar putea să cucerească văzduhul cu zborul spre libertate. (Copilul ia colivia și o aruncă într-un coș de gunoi.) Să nu o mai văd! Ea a șters orice urmă de zbor din viața unor porumbei. O să plec spre noua mea casă. Pe ei îi las aici. Poate vor înțelege într-un târziu ce sfântă este libertatea. De fapt libertatea
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
spre noua mea casă. Pe ei îi las aici. Poate vor înțelege într-un târziu ce sfântă este libertatea. De fapt libertatea are prețul ei. În cazul porumbeilor prețul a fost colivia ce am rătăcit-o într-un coș de gunoi. (Copilul pleacă. Cei doi porumbei intră în coșul de gunoi.) Referință Bibliografică: În colivie / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
vor înțelege într-un târziu ce sfântă este libertatea. De fapt libertatea are prețul ei. În cazul porumbeilor prețul a fost colivia ce am rătăcit-o într-un coș de gunoi. (Copilul pleacă. Cei doi porumbei intră în coșul de gunoi.) Referință Bibliografică: În colivie / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
sprijin să mișc Universul acesta căzut deși nu sânt la fel de sigur ca Arhimede pentru mine un punct de sprijin e prea puțin aș avea nevoie de cel puțin două cum naiba să dai de pe tine Soarele Carul Mare Pleadele toate gunoaiele astea cerești fără să ai în ce să-ți înfingi picioarele fără să-l poți privi în ochi pe Dumnezeu pe Diavol vai și fără să-i poți înjura de mamă fiindcă n-au mamă luați-vă dracului mizeria aceasta
DE PROFUNDIS de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374334_a_375663]
-
spus de la început că putemsă continuăm un rost sub soare,dar fără păduri, fără aur și fără sare.Ne-au spus de la început că sunt alături de noi,dacă acceptăm ca-n loc de grâul și porumb,să cultivăm pubele de gunoi.Ne-au spus de la început că ne dau voiesă avem o țară-nfloritoare,cu prosperitatea dată prin picurătoare.S-au dat peste cap să ne serbeze acceptul,punând pe frișca tortului cu-atâtea cutume,cireașa unui R în plus în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374367_a_375696]
-
Chiar de-ar plăti dobânzi peste hotare Cu tot ce-a ars din ei, nu vor avea Copiii lor, în bătrâneți amare - Să le adune oasele, și-apoi Să le plătească taxa-n neuitare, De-a nu fi aruncate la gunoi - Cuminți acești intruși, ce-și caută-n țară Cotlonul lor, cel ocrotit de Kapo, În timp ce pe șosele, pe afară, Și pe terase, se fumează: “Sap-o!” Vin bani în lungi convoaie de muniții, Ca să plătească sârmele ghimpate Ce-i ocrotesc
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
bucurie plină de lumină mi-a întâmpinat privirile; toate acestea în ciuda vârstei fragede a fetiței; cum de este posibil așa ceva, am gândit eu... -Dar... unde păstrezi tu punguța ta neagră? am întrebat eu, fetița. - O arunc în fiecare săptămână la gunoi și nu mă mai gândesc apoi deloc la ea. Pentru mine, rostul vieții constă în aceea de a umple mereu, pe parcursul vieții, punguța roz, cu cât mai multe gânduri pozitive și de câte ori un gând trist îmi dă târcoale, deschid punguța
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
căutat cu privirea punguța roz și am găsit-o... în gândul meu. M-am ridicat, de pe banca... unde ațipisem, cu un surâs pe buze... Cu pași siguri și cu încredere am pășit pe drumul... spre viitor. In primul coș de gunoi pe care l-am întâlnit în cale, am aruncat... punguța neagră. D. Theiss
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
câtă apa a tot înghițit? Cine va aduna atâta vegetație și resturi aduse de valurile mării și aruncate pe nisip? Pe plajă a început să se adune tot felul de scoici și alge, sticle, pungi de plastic și multe alte gunoaie, aduse de valuri la peste trei-patru metri de la apă. Cineva trebuie să facă mâine curățenie, altfel aceste alge vor degaja un miros insuportabil când va intra în putrefacție. Pescărușii au pus stăpânire peste plaja plină de tot felul de resturi
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
pic Cine a numărat stropii de ploaie Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a întrebat cineva de ți-e foame Când căutai prin gunoi un covrig? Iată un șirag să ai de mâncare Să te întremezi și să-ți treacă de frig Oare ți-a văzut cineva rănile Din sufletul tău amărât dar gentil? Tăcut tu suporți și vorbe ostile Și ai zgârieturi pe
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
temniței un foșnet că un ultim gând pământesc apoi liniștea se plimba prin toate odăile minții căutând întrebarea spânzurata de torțile uitării În pubele zac condamnații la moarte pe ei se plimbă viermele ce nu moare căzuți pe maldăre de gunoaie implora milă Hadesului cerul și-a închis porțile Referință Bibliografica: Eliberați sau condamnați / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2203, Anul VII, 11 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ELIBERAȚI SAU CONDAMNAȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373487_a_374816]
-
toti le-nchise gură Căci ți-l șoptea-n ureche Dumnezeu. Mai sunt pitici care nu stiu a scrie Și-aruncă în legenda-ți cu noroi. De-ar scrie ei măcar o poezie, Spre-a nu mai umple rafturi cu gunoi! Oricum ești stea și locul tău e-n ceruri Și nimeni vreodată n-ar putea Umbri lumina-ți plină de misteruri. Ce Dumnezeu a dat, ei nu-ți pot lua! Referință Bibliografica: Lui Adrian Păunescu / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN
LUI ADRIAN PĂUNESCU de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373471_a_374800]
-
iasomie/ Maică poezie,/ Apă ne-ncepută/ Rugă ne-ntreruptă//”. Într-o lume aflată într-o inexorabilă degradare, în care prostituate de lux și infractori devin „oameni politici” și se ascund în Parlamentul țării, când chiar poeții își află inspirația în „groapa de gunoi a lui Ouatu”, izvorul poeziei Dorinei Stoica este omul credincios, însuflețit de nobile idealuri și cuprins de sentimente înălțătoare ca ortodoxismul, mila, altruismul, fapta bună, dragostea față de țara care l-a născut, față de aproape, față de slujitorii bisericii, față de familie etc.
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
te ignoră permanent. Din turnul tău de fildeș torni veninul, Oricui nu-ți intră fix pe calapod - Simți instinctiv că ești mare nărod, Iar scrisu-ți zgândără mai tare chinul. Ți-e muza năzuroasă și-ți inspiră, Când capodopere și când gunoaie - Tu faci ce faci și-o faci mereu de oaie, Din mii de pretini doar câțiva te-admiră! Că ești anost o știi și tu prea bine, Te împopoțonezi cu-atâtea titluri, Defapt, luate doar după tertipuri, Dar gâdilă atât
POET NEBUN! de NELU PREDA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373592_a_374921]
-
ce nu vrea să dispară. Duci cruce-atâtor generații ce se duse ---Suntem balanța cea universală . Pe trup de huma vertical sunt puse Că pentru zbor, de-ntinzi, brațe pe-orizontală. Bogat, sărac, căușul palmei taler Îl facem s-adunăm averi, gunoi... iluzii. Rege, paiața în viață ești jongler, Cănd viață-ți e durere în extaz, confuzii. Te-ntorci apoi de unde ai plecat, Lăsând tot ce ai strâns la cel ce vine. Povară dusă, ea te-a înălțat Prin coborâre ; te-ai
REFLECTII ASUPRA VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373629_a_374958]
-
martie 2017. Ne-am închis în morminte deși n-am murit și-am ales să urâm fără să fi iubit ne mișcăm într-o lume IT, de roboți generație tristă cu viii săi morți marea criză a pus sufletul la gunoi conectați la facebook toți părem mari eroi bate inima surd anexată la corp stă avidă la pândă privirea de corb avem capul plecat tastăm viață pe SIM downladăm vise noi și pe desktop trăim vânzători ambulanți ... Citește mai mult Ne-
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
temniței un foșnet ca un ultim gând pământesc apoi liniștea se plimbă prin toate odăile minții căutând întrebarea spânzurată de torțile uitării În pubele zac condamnații la moarte pe ei se plimbă viermele ce nu moare căzuți pe maldăre de gunoaie imploră milă Hadesului cerul și-a închis porțile ... Citește mai mult adevărata libertate vine cântândca o pasăre fără nume caretaie cerul cu linii auriideschizând porțile veșnicieifulgii rămân ca un semn pe podeaua temnițeiun foșnet ca un ultim gând pământescapoi liniștea
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
în ușa bucătăriei, scoțând un lătrat scurt de "La revedere", în al doilea caz se lipește de ușa de la intrare. Rareori e în dubiu, dar atunci e suficient să-i faci semn din ochi "Hai". Când Leni pregătește punga de gunoi și o lasă rezemată în bucătărie, Codiță o linge fericită, uneori câte o jumătate de oră, până o ridică cineva. Și când ușa apartamentului, în sfârșit, se deschide, țâșnește ca un bolid și se rostogolește cele trei etaje, lătrând ca
CODIŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371559_a_372888]
-
Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului de ce ... de ce ne furăm drumurile pe care trebuie să mergem? de ce ne murdărim iarba care râde la noi de ce aruncăm pe ea cu hârtii și gunoi? de ce în tramvai, în autobuz sau troleibuz în metrou pe stradă, în magazin sau în scara blocului la școală, chiar și-n noi ne murdărim unii pe alții de parcă am umbla goi? nu suntem sălbateci! nu suntem popor de tâmpiți
DE CE ... de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371597_a_372926]
-
în autobuz sau troleibuz în metrou pe stradă, în magazin sau în scara blocului la școală, chiar și-n noi ne murdărim unii pe alții de parcă am umbla goi? nu suntem sălbateci! nu suntem popor de tâmpiți! de ce să fim gunoiul Europei? de ce sa mințim chiar și pe copii? avem munți, avem dealuri, păduri, râuri și câmpii de ce toate astea trebuie să ajungă la străini? avem fete și băieți, tineri și frumoși de ce să-i mințim și să le dăm exemple
DE CE ... de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371597_a_372926]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > SUFLEȚEL HOINAR Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Suflețel hoinar Orașu-i plin de cîini și de gunoaie, De lujerii uscați și adunați în claie, În ploaia rece stătea un cerșetor, De sub umbrelă, un domn îl privea cu umor. De dimineață, s-a trezit să vină la oraș, Flămând, desculț și trist un copilaș, În ochii-i mari
SUFLEȚEL HOINAR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371619_a_372948]