3,440 matches
-
de sporire a rezervelor de apă pentru răcire, având și o situație grea în aprovizionarea cu combustibil. În anii '70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior, directorul Muzeului Tehnic (aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Deși a fost realizat și proiectul acestei reconversii, directorul Uzinei de Energo-reparații a promovat reconversia halei în centru de rebobinare
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Deși a fost realizat și proiectul acestei reconversii, directorul Uzinei de Energo-reparații a promovat reconversia halei în centru de rebobinare generatoare și a dat la fier vechi ultimile grupuri diesel din interior. Temporar, după 1990, Uzina este iar destinată extinderii Muzeului Tehnic, pentru ca ulterior să fie transformată în Centru de întreținere tehnică periodică a autovehicolelor. Astăzi
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
a fost naționalizată, i s-a schimbat denumirea în Talpa și ulterior în Pionierul. Deși a avut contract cu producătorul german Adidas pe cutia pantofilor sport scria „Made in France”. Înainte de 1989, lucrau 8000 de oameni la Pionierul, atelierele și halele având o suprafață de 135.000 de metri pătrați. Numărul angajaților a scăzut treptat la 5000. În 2015 erau 12 angajați la Pionierul: conducerea și paza iar activitatea economică reprezenta doar o afacere imobiliară controlată printr-un offshore cipriot.
Pionierul () [Corola-website/Science/335072_a_336401]
-
din București a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”. Conform datelor existente (cercetările se află în curs), focul a fost provocat de către artificiile
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
accidentul aviatic de la Balotești din 1995 în care au murit 60 de persoane. Clubul Colectiv unde a avut loc incendiul este situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei și funcționează din luna mai 2013 într-o hală veche din fosta clădire cu patru etaje a fabricii "Pionierul". Acționarul principal al Colectiv Club SRL, firma care deține clubul este Alin George Anăstăsescu, acesta mai având alți doi asociați: Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea. Conform lui George Artur
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
Quintul. Simultan cu comerțul a înflorit și industria: șlefuirea diamantelor, tipăritul cărților sau rafinarea zahărului. Catedrala Maicii Domnului, a cărei construcție începuse în 1352, a fost terminată. Tot în această perioadă au fost realizate clădiri cu arhitectură deosebită, precum primăria, hala de carne, casa Ligii Hanseatice, etc. O schimbare în evoluția pozitivă a orașului a intervenit în secolul al XVI-lea, odată cu frenezia iconoclasmului și cu prădarea orașului de către soldații spanioli la sfârșitul Războiului de Optzeci de Ani. Închiderea râului Schelde
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
în urma săpăturilor. Sistemul de tunele fusese început din 1934, de către societatea minieră austriacă Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung (WIFO) care construise aici un complex de clădiri, depozite de stocare (cel mai mare depozit de produse petroliere, combustibil și ulei din Germania), hale de producție și tabere de prizonieri. În octombrie 1940, Ministerul Armamentului din Berlin a aprobat extinderea facilităților de la Mittelwerk, prin realizarea a două tunele mari, conectate la intervale regulate de tuneluri mai mici. Până la sfârșitul anului 1943, erau deja realizate
Mittelwerk () [Corola-website/Science/335768_a_337097]
-
afla sub directa răspundere a generalului de brigadă SS Hans Kammler. Principalele construcții de la Mittelwerk erau cele două tunele mari A și B, fiecare de aproximativ 1170 m lungime, și care erau conectate cu mai multe tuneluri mai mici corespunzătoare halelor de producție: Halle 1-20 (Nordwerk), aflate în partea de nord a complexului, destinate producției de motoare cu reacție pentru avioanele Messerschmitt Me 262 și Junkers; Halle 21-42 (Mittelwerk 1), fabricării și asamblării rachetelor V-2; Halle 43-46 (Mittelwerk 2) erau
Mittelwerk () [Corola-website/Science/335768_a_337097]
-
limita cu sectorul 5. Strada este situată pe malul stâng al Dâmboviței, este orientată de la vest spre est și se desfășoară pe o lungime de 250 de metri între străzile Șelari și Bulevardul Ion C. Brătianu. Numele străzii provine de la Halele Centrale care s-au aflat în apropierea acesteia. Locul pe care se va afla mai târziu Piața Unirii a fost pentru prima oară amenajat urbanistic prin dispozițiile Regulamentului Organic (1834-1835) din timpul administrației rusești, care prevedea amplasarea a nu mai
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
devină un fel de centru comercial dar și administrativ al orașului: Sfatul Orășenesc si Primăria. Mai târziu, pe lângă alte proiecte urbanistice inițiate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost și acela privind lărgirea acestei piețe, în primul rând prin construirea Halei Mari după proiectul antreprenorului francez Alfred Godillo, având ca model halele din Paris. Odată cu declanșarea proiectului regularizării Dâmboviței în vremea regelui Carol I în această piață au apărut unele modificări pe linia modernizării sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
Sfatul Orășenesc si Primăria. Mai târziu, pe lângă alte proiecte urbanistice inițiate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost și acela privind lărgirea acestei piețe, în primul rând prin construirea Halei Mari după proiectul antreprenorului francez Alfred Godillo, având ca model halele din Paris. Odată cu declanșarea proiectului regularizării Dâmboviței în vremea regelui Carol I în această piață au apărut unele modificări pe linia modernizării sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt construite mai multe hale și numeroase tarabe, prăvălii, astfel încât ansamblul capătă
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
antreprenorului francez Alfred Godillo, având ca model halele din Paris. Odată cu declanșarea proiectului regularizării Dâmboviței în vremea regelui Carol I în această piață au apărut unele modificări pe linia modernizării sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt construite mai multe hale și numeroase tarabe, prăvălii, astfel încât ansamblul capătă denumirea de „Halele Centrale”. În perioada postbelică, sub imperiul modernizării, au trebuit să dispară și unele construcții reprezentative pentru acest perimetru. Demolarea Halei Mari, ultima rămasă în picioare, s-a făcut la începutul
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
Odată cu declanșarea proiectului regularizării Dâmboviței în vremea regelui Carol I în această piață au apărut unele modificări pe linia modernizării sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt construite mai multe hale și numeroase tarabe, prăvălii, astfel încât ansamblul capătă denumirea de „Halele Centrale”. În perioada postbelică, sub imperiul modernizării, au trebuit să dispară și unele construcții reprezentative pentru acest perimetru. Demolarea Halei Mari, ultima rămasă în picioare, s-a făcut la începutul anilor '80. Amintirea Halelor a rămas imortalizată doar în numele purtat
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt construite mai multe hale și numeroase tarabe, prăvălii, astfel încât ansamblul capătă denumirea de „Halele Centrale”. În perioada postbelică, sub imperiul modernizării, au trebuit să dispară și unele construcții reprezentative pentru acest perimetru. Demolarea Halei Mari, ultima rămasă în picioare, s-a făcut la începutul anilor '80. Amintirea Halelor a rămas imortalizată doar în numele purtat de o stradă în marginea perimetrului în care se aflau acestea, , de-a lungul căreia se află o serie de
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
prăvălii, astfel încât ansamblul capătă denumirea de „Halele Centrale”. În perioada postbelică, sub imperiul modernizării, au trebuit să dispară și unele construcții reprezentative pentru acest perimetru. Demolarea Halei Mari, ultima rămasă în picioare, s-a făcut la începutul anilor '80. Amintirea Halelor a rămas imortalizată doar în numele purtat de o stradă în marginea perimetrului în care se aflau acestea, , de-a lungul căreia se află o serie de clădiri de epocă restaurate și modernizate, între care și o fațadă a Hanului Manuc
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
purtat de o stradă în marginea perimetrului în care se aflau acestea, , de-a lungul căreia se află o serie de clădiri de epocă restaurate și modernizate, între care și o fațadă a Hanului Manuc. Majoritatea clădirilor aflate pe strada Halelor provin de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar au fost renovate în ultima vreme, conform proiectului primăriei generale de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei în care este cuprinsă și strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
Hanului Manuc. Majoritatea clădirilor aflate pe strada Halelor provin de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar au fost renovate în ultima vreme, conform proiectului primăriei generale de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei în care este cuprinsă și strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171, cod LMI . Pe lista monumentelor este și Hanul Manuc (cod LMI ) situat pe Strada Franceză nr. 62, dar cu fațada sudică pe
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
pe strada Halelor provin de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar au fost renovate în ultima vreme, conform proiectului primăriei generale de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei în care este cuprinsă și strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171, cod LMI . Pe lista monumentelor este și Hanul Manuc (cod LMI ) situat pe Strada Franceză nr. 62, dar cu fațada sudică pe Strada Halelor nr. 9-13, sector
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171, cod LMI . Pe lista monumentelor este și Hanul Manuc (cod LMI ) situat pe Strada Franceză nr. 62, dar cu fațada sudică pe Strada Halelor nr. 9-13, sector 3. În dreptul Hanului Manuc se află stația RATB a liniilor de autobuz 104, 123, 124 și 385 care traversează Piața Unirii și fac legătura între estul și nord-vestul orașului.
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
din Romă, conduși de tânărul detectiv și iubitor de artă, Nic Costă, este A season for the Dead, 2003, publicată de edituri din Marea Britanie, SUA, Europa și Asia. Românul de debut al autorului, Shanghai Țunder, a fost editat de Robert Hale, în Marea Britanie, în 1986, iar a doua lucrare a fost scrisă în Spania și a fost distinsa cu premiul W H Smith Fresh Talent pentru cel mai bun român din 1996. Filmul realizat după această carte, în 2002, se numește
David Hewson () [Corola-website/Science/333758_a_335087]
-
de conferințe, un hotel, un restaurant, câteva ateliere de creație, atât de arte populare, cât și pentru gătit, precum și săli pentru evenimente. În castel vor fi amenajate patru săli mari pentru 100-120 de persoane, două săli de degustări și 6 hale în beci.
Conacul familiei Mimi () [Corola-website/Science/333857_a_335186]
-
următoarele monumente: Biserica Evanghelică-Lutherană, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță
Biserica evanghelică fortificată din Moșna () [Corola-website/Science/333071_a_334400]
-
ale cărui camere, în 1877, este introdusă pentru prima dată apa curentă în România. În 1872 este inaugurată clădirea Universității din Cluj (pe atunci "Universitatea „Franz Joseph”"), edificiu construit în stilul academismului francez, după planurile unor arhitecți austrieci. După modelul Halelor din Paris, în 1872 sunt construite "Halele Centrale", care ulterior vor deveni Piața Unirii din București. În septembrie 1878 a fost inaugurată Gara București Nord, a cărei clădire avea să fie extinsă în perioada interbelică. Unul dintre cele mai importante
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
pentru prima dată apa curentă în România. În 1872 este inaugurată clădirea Universității din Cluj (pe atunci "Universitatea „Franz Joseph”"), edificiu construit în stilul academismului francez, după planurile unor arhitecți austrieci. După modelul Halelor din Paris, în 1872 sunt construite "Halele Centrale", care ulterior vor deveni Piața Unirii din București. În septembrie 1878 a fost inaugurată Gara București Nord, a cărei clădire avea să fie extinsă în perioada interbelică. Unul dintre cele mai importante edificii cu valoare istorică și artistică din
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
a bombardat în schimb orașul Southampton. Escadrila RAF 238 a fost trimisă să intercepteze aceste bombardiere, dar escorta germană a fost prea puternică și eficientă, iar raidul nu a putut fi oprit. Au fost distruse mai multe magazii, inclusiv o hală frigorifică. Toate incendiile provocate de bombardamente au fost puse sub control până la apus. Unul dintre bombardierele din III./ LG 1 și-a lansat din greșeală bombele lângă stația de sector RAF Middle Wallop. Doar aerodromul Andover a fost lovit, dar
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]