3,545 matches
-
B.S.M.M.& B.U.C.M.R.).<br> Aranjamente - orchestrații - prelucrări: Hora de la Răzoare (joc popular, B.S.M.M. [1965]); Cântec mândru-n țară-auzi (cântec -sârbă, cules de Ludovic Paceag, B.S.M.M. [1965]); Bate maica la portiță (cântec - sârbă, B.S.M.M. [1965]); Aoleu, frate peline cântec moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Bate maica la portiță (cântec - sârbă, B.S.M.M. [1965]); Aoleu, frate peline cântec moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963]); Seară de promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
a intrat în circuitul turistic în vara anului 1971, an în care intră în funcțiune hotelurile „Cerna”, „Cleopatra”, „Semiramis”, „Narcis”, „Cupidon”, „Atena”, „Tosca”, pentru ca în 1971 să fie date în folosință cele trei hoteluri înalte din nordul stațiunii - „Sirena”, „Balada”, „Hora”. Mangalia, antica cetate Callatis, este amplasată pe o faleză înaltă de 20 m și este orașul turistic românesc cel mai sudic. Plaja Mangaliei, de 600 m lungiime și 50-150 m lățime, are un nisip mătăsos, foarte fin, iar apele litorale
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
20 iulie 1928, Chișinău; d. 2002) a fost o sculptoriță moldoveancă. A absolvit în 1952 Școala republicană de arte plastice „I. E. Repin”, secția de sculptură. Practica sculptura de postament și plastica mică. În structura de postament dezvolta tradițiile artei românești ("Hora", "Fata cu cobiliță", "Roadă", "Muzicanții"; toate realizate în 1968). A lucrat la numeroase portrete: "Portretul constructoarei Romanciuc" (1964, gips), "Ana Ungureanu" (1968, șamotă) etc. S-a impus și ca autoare de compoziții monumental-decorative: "Pământ" (1975), "Tutunăreasă" (1981) ș.a. În 1962
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
Böhmerwald, Republica Cehă. De la izvor curge spre sud-vest, traversând localitățile Železná Ruda și Alžbětín la Bayerisch Eisenstein traversează granița germană. Regenul Mic, (Malá Řezná) are izvorul la poalele de nord a muntelui Großer Rachel (Roklan) (1.453 m) lângă Medvědí hora din Roklanský, curge spre nord-vest la Zwiesel confluează Regenul Mare cu Regenul Mic luând naștere „Regenul Negru” care între Regen și Viechtach traversează o regiune relativ pustie numit „Canada bavareză” în această porțiune cursul rapid al râului este adecvat canotajului
Regen (râu) () [Corola-website/Science/314977_a_316306]
-
familiei moșierului cu sânge proaspăt, sănătos, de la țară. În anul 1917, pe când mergeau pentru câteva zile la moșia Mănești din județul Argeș, ei opresc pentru a mânca la o cârciumă din satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și se duce acasă la mama fetei, Maria Crainicu
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
mondial să iasă din anonimatul zecilor de formații ale Capitalei. Începând cu 1939 începe să cânte alături de Grigoraș Dinicu (deja în vârstă de 51 de ani și deja o legendă) la diferite evenimente, restaurante sau serate muzicale, relevantă fiind înregistrarea "Horei staccato" realizată de Grigoraș Dinicu, unde Nicu Stănescu apare ca vioară a II-a. Debutează discografic în același an, la casa de discuri His Master's Voice, cu piesele "Sârba din căruță" și "Din spre ziuă". În 1940 Nicu Stănescu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Moțoi, Ion Matache, Costică Tandin, Vasile Julea, Fănică Luca, Jean Marcu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu ș.a. În 1947 realizează la Electrecord primele sale înregistrări proprii pentru această casă de discuri. Printre înregistrările sale se numără sârbe, jocuri, cântece de dragoste, „Hora lui Nicu Stănescu” și melodia țigănească „I-auzi lele popa toacă”. După ce a preluat conducerea Orchestrei „"Ciocârlia"” în 1947, au urmat Orchestra „"Barbu Lăutaru"” în 1949 și Orchestra de muzică populară Radio în perioada 1949-1953. Timp de două decenii, Nicu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru Leon, Ionel Fernic etc. Dacă tarafurile mici care activau între 1930-1945 nu dispuneau
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
adunați de pe toate meleagurile, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
întotdeauna și numeroase melodii în stilul numit "valah" (în idiș - volech), preluate sau influențate masiv de muzică populară românească, mai ales din Moldova, sau având elemente comune cu ea, incluzând și melodii în genul doinei, în ritm de sârbă sau hora, unele din ele fiind închinate meleagurilor românești.
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în mișcări ritmice diferite, din diverse zone ale țării (horă, sârbă, geampara, brează, doină, brâu), cu sau fără acompaniament; ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
cu o singură notă. 3. Canto tradițional românesc Proba compusă din două piese diferite, cu sau fără acompaniament: a) o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat; piesele pregătite de candidați vor reprezenta stiluri diferite (doină, horă și sârbă); ... b) o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a - probă comună pentru specializările: Canto clasic, Canto jazz - muzică ușoară, Canto
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]