4,292 matches
-
Ziua Crucii” a fost numit preotul jurist Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iașilor, care slujea la Biserica „Sf. Sava”. După finalizarea lucrărilor de reparații și consolidare, biserica a fost resfințită la 14 septembrie 2003, de sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci (hramul bisericii), de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, împreună cu un mare sobor de preoți și diaconi. Din cauza vremii ploioase, la această ceremonie religioasă au participat doar câteva sute de credincioși. Deși a fost invitat să participe la resfințirea lăcașului
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
1761-1769 de către mitropolitul Gavriil Callimachi pentru a servi drept catedrală mitropolitană. Acest lăcaș de cult este situat în centrul orașului Iași, pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 16, în incinta ansamblului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Ea are două hramuri: "Sf. Gheorghe" (23 aprilie) și "Sf. Teodora de la Sihla" (7 august). Acest lăcaș de cult este cunoscut astăzi sub denumirile de Mitropolia Veche sau Catedrala Veche. El a îndeplinit rolul de catedrală a Mitropoliei Moldovei până în anul 1887, când s-
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
la baza înălțării acesteia au stat și motive de ordin economic, urmașii unor ctitori care dăruiseră moșii Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava (fostă catedrală mitropolitană) cerându-și moșiile înapoi pe motivul că noua catedrală mitropolitană de la Iași nu mai avea hramul "Sf. Gheorghe". Pentru a rezolva această situație, mitropolitul Gavriil Callimachi ar fi decis construirea unei noi catedrale mitropolitane, care să-l aibă ca protector pe Sf. Gheorghe. Indiferent de motivele care au stat la baza construirii acestei catedrale, atribuirea hramului
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
hramul "Sf. Gheorghe". Pentru a rezolva această situație, mitropolitul Gavriil Callimachi ar fi decis construirea unei noi catedrale mitropolitane, care să-l aibă ca protector pe Sf. Gheorghe. Indiferent de motivele care au stat la baza construirii acestei catedrale, atribuirea hramului Sfântului Gheorghe și-a dovedit utilitatea după ocuparea nordului Moldovei (Bucovina) de către austrieci (1775). În anul 1782, noile autorități habsburgice stabilite acolo au intenționat confiscarea moșiilor mănăstirilor din zona ocupată. Mitropolitul Gavriil Calimachi a ripostat susținând că odată cu mutarea reședinței
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
intenționat confiscarea moșiilor mănăstirilor din zona ocupată. Mitropolitul Gavriil Calimachi a ripostat susținând că odată cu mutarea reședinței mitropolitane la Iași, posesiunile respective nu mai aparțineau bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava, fiind transferate noii catedrale mitropolitane din Iași, care avea același hram. La început, Biserica "Sf. Gheorghe" purta numele de mănăstire și era despărțită de Biserica Stratenia printr-un zid care a fost dărâmat în anii '60 ai secolului al XVIII-lea. Până la construirea acestei biserici, rolul de catedrală a Mitropoliei Moldovei
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
de arhierei în frunte cu mitropolitul Iosif Naniescu, în prezența regelui Carol I al României. În acea zi, în sunetul clopotelor, s-au mutat moaștele sfinților din altarul catedralei vechi în altarul al catedralei noi. Noua catedrală a primit pe lângă hramul Întâmpinarea Domnului (preluat de la Biserica Stratenia) și pe cel al Sfântului Gheorghe (preluat de la catedrala veche). După inaugurarea noii catedrale, în Biserica „Sf. Gheorghe” nu s-a mai slujit decât sporadic, când s-au efectuat reparații la catedrala nouă sau
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin în 1999, adăugându-i-se hramul Sfânta Teodora de la Sihla și fiind astfel rânduită ca locaș de închinare pentru obștea călugărițelor de la Centrul eparhial Iași. Biserica "Sf. Gheorghe" - Mitropolia Veche a fost resfințită la 22 mai 2000 de către Christodoulos Paraskevaides, arhiepiscopul Atenei și al întregii Elade
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Biserica de lemn din Căpâlna, comuna Căpâlna, județul Bihor, datează din secolul XVIII (1720) . Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Un document din anul 1724 amintește la Căpâlna de un preot pe nume Gheorghe, hirotonisit preot în 1719 de episcopul Sofronie; același document spune că
Biserica de lemn din Căpâlna, Bihor () [Corola-website/Science/318076_a_319405]
-
von Staedler. Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
din satul și comuna cu același nume din județul Sibiu a fost trecută, probabil din greșeală, în listele oficiale ce cuprind bisericile de lemn cu statut de monument istoric. Figurând sub codul , biserica cu hramul ""Buna Vestire"", datată din anul 1722, nu este din lemn ci din zid. Biserica de lemn a satului, dispărută cu câteva generații în urmă a rămas în memoria celor mai bătrâni locuitori ai satului. Chiar și aceștia păstrează amintiri legate
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
se află în localitatea omonimă din comuna Sâmbăta, județul Bihor și a fost construită în anul 1826. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica de lemn „Buna Vestire" din Ogești a fost construită în anul 1826. Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
Din cauza lungimii ei, Privegherea de Toată Noaptea este rareori slujită în parohii, dar este slujită în alte locuri, în special în zilele de sărbătoare mare. Totuși, se slujește frecvent în mănăstiri, în special la zile de sărbătoare mare sau de hramul comunității. În tradiția rusă, Privegherea de toată noaptea este slujba obișnuită de sâmbătă seara și constă, de obicei, din Vecernie, Utrenie și Ceasul Întâi—deși, cu anumite ocazii, conține și Pavecernița Mare în loc de Vecernie. În cadrul parohiilor Privegherea este slujită cu
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
, comuna Sâmbăta, județul Bihor, datează din secolul XIX (1810). Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sf. Nicolae" este construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
Vechi și Giurgiulești . Potrivit publicistului Mihail Grekov, numărul de familii strămutate din Împuțita este de 234 . În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. În 1878 a fost construită biserica cu hramul Sf. Nicolae. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 1.154 de locuitori . În anul 1913, țăranii din sat s-au revoltat împotriva activității desfășurate de Comisia topografică. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. După
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
primul rând, prin intermediul activităților shaykhs Sufi decât prin intermediul moscheelor și ridică tradiția scrisă a culturii sedentare. Acești shaykhs au fost oameni sfinți critici în procesul de a reconcilia credință islamică cu sistemele de credință preislamice, adesea, ei fiind adoptați în "hramul sfinților" formând clanuri speciale sau grupuri tribale, devenind astfel " fondatori " lor. Reformulare a identității comune în jurul acestor idei arată cifrele pentru unul din evoluțiile foarte localizate de practici islamice din Turkmenistan. Pentru structurile tribale turkmen tribul "sfânt" este numit övlat
Religia în Turkmenistan () [Corola-website/Science/319553_a_320882]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1757, refăcută în 1835 . Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
sfinților militari (interior). Eforturile comunității locale, puternic pauperizată în ultimele două decenii, au fost îndreptate către terminarea bisericii de zid, la care lucrările au fost începute în perioada 1935-1942 și apoi sistate datorită războiului și noului regim politic. Biserica, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost sfințită în anul 1996 de către P.S. Damaschin Severineanul. În toată această perioadă vechea bisericuță de lemn din Brebina s-a degradat continuu și necesită lucrări urgente de reparații
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
Biserica de lemn din Solona, se afla în localitatea cu același nume din comuna Surduc, județul Sălaj și avea hramul ""Sfântul Nicolae"". Această veche biserică greco-catolică, ce a fost construită la o dată necunoscută, a beneficiat spre sfârșitul secolului al XIX-lea de lucrări ample de renovare, lucrări ce au determinat ca unele documente să precizeze acest moment ca dată a
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie având loc sfințirea și primirea
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului. Din 1975 lăcașul servește drept catedrală a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Catedrala Încoronării din Alba-Iulia este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
Biserica de lemn din Surduc, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La 31 martie 1782 locuitorii din Surduc au înaintat o cerere spre a li se aproba construirea unei biserici noi în locul celei vechi, care era
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII(1745). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Lucrările de istorie mai vechi afirmă că biserica de lemn din Bucuroaia s-ar fi construit în anul 1545. Că a existat de timpuriu biserică
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
edificată în secolul XVIII, alte surse plasează construirea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVII-lea atribuind ctitoria ei unuia dintre cei mai de seamă copiști români din zona Bihorului - Popa Ursu din Cotiglet. Bisericuța din Cotiglet are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este înregistrată ca biserică de lemn în noua listă a monumentelor istorice sub codul . Ajuns la fața locului, vizitatorul are surpriza să constate că azi, biserica pare să aibă ""zidurile din piatră de râu
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
se află în localitatea Șirineasa, județul Vâlcea și are hramul „Sf. Nicolae”. După datele mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, de la anul 7202 al erei bizantine. Conform pisaniei, biserica a fost refăcută din temelii între anii 1883-1887, prin primarul Nicolae
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
bizantine, 1694 al erei noastre. Moșia împreună cu biserica au fost în anul următor închinate metoc Mănăstirii Horezu după cum spune documentul de danie: "„Și iară să fie sfintei mănăstiri metohul de la Șirineasa ot sud Vâlcea, cu casele și cu biserica, cinstind hramul Sf. Nicolae, cu pivnița și cu jicnița și cu două roate de moară și cu o dârstă în apa Luncavățului, care și acestea le-au făcut părintele Ion; iar moșia Șirineasa este dată de Domnia mea sfântei mănăstiri”". Din structura
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]