4,284 matches
-
Absențe din societatetc "Absențe din societate" Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări din fostul bloc estic (cu excepția Poloniei), România este un loc unde sensibilitatea religioasă poate conduce la manifestări populare cu totul surprinzătoare pentru începutul de veac XXI (pelerinaje la locurile sfinte, hramuri mănăstirești etc.). Interesul tinerilor pentru cultura creștină întrece în continuare multe așteptări sau prognoze sociologice. Standurile de carte teologică și expozițiile de artă religioasă nu sunt puține, chiar dacă ecourile acestor evenimente se fac greu auzite în presa culturală. Se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care pășteau oile în pădurea Merieni, de la care astăzi, se păstrează doar piciorul Sfintei Mese făcut din tulpina unui copac bine dăltuit. Și astăzi mai există câțiva arbori de vârsta satului în partea de sud-est a cimitirului. Biserica parohială cu hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”, construită din lemn de stejar și vălătuci, pe o temelie de piatră în formă de cruce, este pardosită la exterior cu scândură vopsită în ulei, acoperișul din scândură fiind înlocuit în anul 1880 cu cel de tablă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Toma Alimoș, Novăceștii, Miu Haiducul intră în categoria b. Spre deosebire de cântecul liric, b. este întotdeauna destinată unor auditori care, cel mai adesea, cunosc acțiunea și îl corectează pe interpret de câte ori este cazul. Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele mai propice pentru expunerea, uneori în sute de versuri, a unor întâmplări mai vechi sau mai recente. Caracterul public înlesnește și implicarea unor tendințe moralizatoare sau de stimulare a eroismului, principala ei funcție fiind cea social-educativă. În folclorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
5½ la D. Ghica, vizitat cu el casa unde urmează să locuiască Andrassy, e foarte drăguță. Promenadă cu D. Ghica până la ora 7. Elisabeta dureri de cap, nu vine la masă. Seara pe verandă. Sâmbătă, 15/27 august. Sf. Maria. Hramul mănăstirii Sinaia Ora 8 la cură, Elisabeta mai bine. Ora 9 la biserică, foarte plin. Cor. Ora 10½ la construcție, discutat diferite lucruri cu Schultz. 12½ D. Ghica etc. la dejun, Elisabeta nu. Venit două trenuri speciale cu 1.600
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
să semneze o convenție militară. Ziarele austriece și germane anunță cu bucurie intrarea lui Sturdza în guvern. Duminică, 15/27 august. Sf. Maria Ora 5 dimineața un cutremur foarte puternic. Ora 9 la biserică, unde e enorm de aglomerat, datorită hramului mănăstirii. Cu Stătescu la castel, enorm de cald. Ora 12½ luat prânzul la mănăstire. Stătescu, Cernat și col. Vlădescu, care merg la manevrele din Franța. După-amiaza mare horă, a venit enorm de multă lume cu trenurile de plăcere. Vântos. Cinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rău, trebuie să plece la București. Promenadă. Seara biliard. Marți, 14/26 august Vreme rece. Înainte de amiază scris. După-amiază cu Scheck și Knechtel, hotărât nivelarea și șoseaua. Seara încă promenadă. Biliard. Kremnitz la masă. Miercuri, 15/27 august. Sf. Maria, hramul mănăstirii. Vreme întunecată, rece. Ora 9 la biserică, enorm de aglomerată, pe jos înapoi. Orele 10-11 Stöhr, scris. La dejun Cariagdi și soții doamnelor. După-amiază scris. Orele 5-7 promenadă cu Elisabeta și cu doamnele, pe drumul spre Predeal și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
accentului, în sânul Bisericii, pe organizarea slujbelor religioase și a procesiunilor pompoase, pe cultivarea cântărilor religioase și aplicarea unui program rigid de cult, constând în rugăciuni de zi și de noapte rostite la anumite intervale de timp, participarea obligatorie la hramuri, lungi pelerinaje la lăcașuri de închinăciune, posturi interminabile, ridicarea de biserici și mănăstiri prin eforturile credincioșilor, aducerea de moaște de sfinți, în fine, redarea intuitivă a învățăturii creștine și a istoriei biblice. Teoria isihastă era complinită de nenumărate cugetări, așa-
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
București, ulterior și în alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar în anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu Russo aveau loc la 6 decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, în Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976 Foștii elevi basarabeni: Eugen Pitropov, A.Jereghie, Grigore Filip Lupu organizează reuniunea elevilor și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca în a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care îl serbează în familie și între neamuri. Există și un protector al întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
toate națiunile creștine de orice rit, poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel mai puțin credincios" (Drăghicescu, 1996: 279). Caricaturizând, arată că românul merge foarte rar la biserică. Cam de trei ori în viață: botez, căsătorie, moarte, precum și la hram, dar mai mult din prisma schimburilor economice, a târgurilor legate de hram. Clerul are apucături rele în general și o imagine pe măsură. Sigur că există și o parte bună a acestei distanțe, pe aceste meleaguri neexistând certuri sau persecuții
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sceptic, cel mai puțin credincios" (Drăghicescu, 1996: 279). Caricaturizând, arată că românul merge foarte rar la biserică. Cam de trei ori în viață: botez, căsătorie, moarte, precum și la hram, dar mai mult din prisma schimburilor economice, a târgurilor legate de hram. Clerul are apucături rele în general și o imagine pe măsură. Sigur că există și o parte bună a acestei distanțe, pe aceste meleaguri neexistând certuri sau persecuții pe motive religioase. Consolidarea religiei creștine pe filieră slavă, cu slujba în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Bogdana, iar în 1832 lui Alecu Aslan. La prima înregistrare oficială a populației din zonă, Negoieștii numărau 70 de locuitori (1774), 328 în 1912 și, în 2002, 903. O biserică de lemn a fost construită în 1757, o alta, cu hramul “Sfântul Dumitru”, în 1806, iar școala primară a fost înființată în 1908. Et.: n. pers. Neago(i)e d. Neagu care provine din slv. Neago(mir) “alintare” + suf. -ești (etimologie dată de N.A. Constantinescu). OITUZ, sat din comuna Brețcu, județul Harghita
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
octombrie), București (25-29 octom brie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2013 : Suceava (22-25 iunie), Nicula (13-16 august), Iași (13-15 octom brie), București (26- 27 octombrie). Pelerinajul țintă, în toată această perioadă, a fost cel de la Iași, centrat în jurul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, deoarece mi s-a părut a fi cel mai semnificativ prin vechi mea, dimensiunea sa națională și internațională, prin atenția acordată de mass-media etc. Din lipsă de spațiu, nu am mai putut introduce și notele de teren
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
44). Cum altfel aș fi putut să înțeleg prezența unor grupuri compacte de imigranți români alungați de lipsa de perspectivă din țara lor tocmai în Spania sau Italia, care aleg să-și planifice vacanțele anuale astfel încât ele să coincidă cu hramul (sărbătoarea) de la Nicula sau Iași ? Ei înșiși recunosc că fac acest lucru pentru a „nu uita cine suntem, pentru a rămâne români” - citez din memorie. Pelerinajul, în forma sa actuală, este un răspuns prompt și neașteptat, chiar și pentru Biserica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plastic. Primesc oferta de a intra fără să stau la rând. Cazarea pelerinilor : bănci de lemn și discuții despre politicieni. Mă înscriu iarăși la rând. Întâlnirea bulversantă cu Sacrul. Brandeum. Cum arată pelerinajul noaptea. Orele 11.00-13.00. Slujba dedicată hramului Sfintei Parascheva se află în plină desfășurare. Exceptând pelerinii aflați în rând, disting două mari grupuri de oameni. Un prim grup asistă la slujbă, înghesuit în fața estradei sau cu ochii pe un ecran uriaș pe care este transmisă în direct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimineața. Zi de primăvară, cer albastru, soare înalt, dar încă frig, iarna nu și-a spus ultimul cuvânt. Prima impresie pe care o resimt este aceea că asist mai degrabă la o întrunire automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile, de toate mărcile, stările și culorile au luat acum locul vechilor atelaje. Toți șoferii caută disperați un loc de parcare pe lângă intrarea mănăstirii, deja blocată de prezența multor tarabe ce vând obiecte cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
taxă de un leu pentru cei care doresc să intre pe patru roți în incinta spațiului sacru dintre zidurile acesteia. Paznicul (altminteri un individ posac, plictisit și foarte lent în a deschide cu adevărat bariera de la intrare în afara zilelor de hram) se activează spontan la orice mic gest al șoferilor, alergând sprinten cu un teanc de pachete de bancnote de un leu în mâna stângă. Pe lângă tarabele cu obiecte religioase se pot observa și alți vânzători, rromi în marea lor majoritate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în interiorul Catedralei, plină și de ea de foșnet, de activitate. Observație directă, rapidă : parcă și mai multe cupluri mixte, ea moldoveancă, el spaniol sau italian, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Bărbații sunt aduși aici „special” pentru hram, sărbătoare, Biserică, pentru a se obișnui prin priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie. Pelerinii de „primul moment”. Pregătiri pentru sărbătoare. Baldachinul unde va fi expusă racla Sfintei Parascheva tocmai se împodobește cu flori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
utilizare : batistele de dat pe raclă. Nu neglijați racla Sfântului Maxim ! Ora 08.00. Vremea a cunoscut o schimbare radicală peste noapte, nu mai plouă, este cald (10-12 ° C), un soare minunat și lumina blândă a toamnei moldovenești. Ziua de hram seamănă cu aceea descrisă de Mihail Sadoveanu în romanul Zodia Cancerului, acum mai bine de trei veacuri : „Dumnezeu rânduise, pentru cinstea Sfintei, tihnă văzduhului ; vânturile stăteau legate în peștera lor, la marginea pământului. Soarele se lăsa spre dealul Galatei împrăștiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mică bucată de carton plastifiată, expusă pe parbrizul unei mașini de aprovizionare a Patriarhiei, stă scris mare, cu litere negre pe fond galben : „ACCES AUTO, Sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, București, 24-30 octombrie 2010”. Este folosit deci termenul „sărbătoare”, nu „hram”, „pelerinaj” sau ceva asemenea. Dar nu este singurul ecuson pe care-l voi vedea în această zi, ci vor mai fi și altele, inscripționate cu „organizator”, „serviciu control”, „serviciu organizare”, „voluntar”, „serviciu de presă”, un delir de ecusoane și pass-uri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]