3,486 matches
-
secol, privirilor noastre, năravurile de casă ale rîndașilor care au pus mîna pe putere, codul manierelor de țoapă ale celor două curți roșii care s-au perindat după alungarea Regelui, a lui Dej și a lui Ceaușescu, teroarea și dezmățul, ignoranța și impostura, gîlceava de iatac și țîfna republicană, turnătoria și bălăcăreala, ascunse deci cu strășnicie kaghebistă atîta amar de ani, iată-le acum răbufnind pe față, fără jenă și menajamente, insalubru, moștenitorii rîndașilor spurcîndu-se ca la ușa cortului și, vai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parcă să ne vorbească doar nouă, de fapt, adresîndu-se sălii, începe un fel de discurs aparent glumeț, dar, iată, destul de ritos, în intențiile lui, nebănuite de noi: că, uite, cît o fi... departele ăla de grandios, dar, hm, e o ignoranță generală acolo... credeți-mă... eu, venit din Răsăritul ăsta fabulos, sînt absolut siderat de ignoranța de care mă tot izbesc... credeți-mă... sînt mereu tentat, n-am încotro, să compar: ce mai! românul e incomparabil mai cult, mai... și dă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparent glumeț, dar, iată, destul de ritos, în intențiile lui, nebănuite de noi: că, uite, cît o fi... departele ăla de grandios, dar, hm, e o ignoranță generală acolo... credeți-mă... eu, venit din Răsăritul ăsta fabulos, sînt absolut siderat de ignoranța de care mă tot izbesc... credeți-mă... sînt mereu tentat, n-am încotro, să compar: ce mai! românul e incomparabil mai cult, mai... și dă-i, și dă-i cu românismul. Stupoare. Mascată (la mese, mă rog, figuri subțiri), dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
momentului? Una religioasă? Nicidecum. E de observat, doar și sumar, că de puseele naționaliste și religioase mergînd foarte bine împreună au parte acele zone ale planetei în care civilizația încă nu a cîștigat îndelunga și neostenita bătălie împotriva sărăciei și ignoranței. De văzut ce se întîmplă chiar în vecinătatea noastră, atît de confuz doritoare a se emancipa în vederea aderării la o Europă deja civilizată. Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani (de altfel, fostul ei capelmaistru se află acum răsplătit cu grea funcție guvernamentală), intoxică iar masa vegetativă de manevră cu marșarea tot pe abuzivul președinte, care prin lege nu mai are dreptul la încă un mandat. Contîndu-se, evident, pe ignoranța acesteia. Și obținînd, desigur, procentajul dorit. Așa că megalogluma cu bulgarizarea noastră nu mai are nici un haz. Iar cea cu românizarea bulgarilor pare, mai ales acum, o poantă suprarealistă. Ofensatoare, se-nțelege, pentru sud-dunăreni. 12 iulie Aflîndu-mă în două recente high-life-uri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar profa de română mă numea corect. Lucrările lui Piticáriu îmi par dintr-o dată mai reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-atunci și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
restul populației tinere/ foarte tinere e total insensibilă al componenta politică. Dacă nu ține neapărat să se salveze într-o Canadă Eldorado, atunci această populație crudă își scenarizează aici viața zilnică (dar mai ales cea noctrună), într-o totală autoimpusă ignoranță privind politicul. Grupuri compacte de fete și băieți beneficiind de o biologie spectaculoasă, arătînd ca-n colecțiile Armani schimbă dezinvolt barurile, în care prizează, la o cola, niscaiva "ierburi", și-și împărtășesc, într-o limbă sumară, sumarele necesități. E de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
premonitorie. Țanțoșul bucureștean nu poate evita împiedicarea în chiar momentul în care-și poftește, pe trepte, propriul gropar moscovit la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a pantofarului n-are cunoștință. Cît îi va trebui unei îndepărtate Cube să-și regăsească paradisul ei insular, dacă aici, în plină Europă, României îi este atît de greu să se despartă, organic, de regimul trecut? Jumătate de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să se gândească pe sine prin raportare nemijlocită." Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conjuctura sau de timpul în care a fost scris. Căci orice judecător urmărește să iasă adevărul la suprafață. Iar dacă inculpatul va ieși nevinovat, totul va fi minunat, dar dacă va fi găsit vinovat, judecătorul nu va ține cont de ignoranța, lașitatea și primitivismul autorului De aceea, tot ceea ce faci, trebuie făcut în așa fel încât să n-ai mustrări de conștiință și nici ce să-ți reproșezi. Dragoș Cucuzel CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE Acum, în mileniul III, locul cărților
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
care credem că aparține ca formație îi atribuia un rol deosebit de importat în tratamentul unor alienați. El critică, în lucrarea sa, pe doctorul A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era mai rezervat în această privință. (Vorbește chiar de "ignoranța" lui A. Șuțu.) Este remarcabilă optica sub care prezintă organizarea unor secții diferențiate, cum sunt acelea de "azile închise pentru incurabili" și "ospicii închise pentru pacienți curabili dar vătămători societății", în care vede niște instituții sanatoriale, cu o mișcare a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
jupînii care, în loc să tragă, sfidător, foloase de pe urma "tranziției", ar fi trebuit să dea socoteală. Cînd colo, ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav: Da... ceva mai clar... Doctorul: Da... că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cam asta e... Octav: (e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu blîndețea lui, adică compromisul, renunțarea) Octav, trebuie să iei lucrurile așa cum sînt. Nu se poate face nimic. Octav: ...Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache: ... Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de acele verbe care au ca restricție selecțională un subiect cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sociolog pot fi neasimilate sau chiar respinse în condițiile în care acestea fie sunt nerelevante pentru funcționarea respectivului sistem, fie contravin mecanismelor de funcționare și „iluziilor necesare” ale acestuia, după cum afirma Marx. Alvin Gouldner (1961a) remarcă, în spirit marxist, că ignoranța sistemelor nu trebuie considerată doar o condiție exterioară, care ar putea fi diminuată prin furnizarea de cunoștințe; ea „poate fi funcțională pentru un sistem”. Unele tipuri de sisteme prezintă o „ignoranță structurală”, au nevoie pentru funcționarea lor eficientă de un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Marx. Alvin Gouldner (1961a) remarcă, în spirit marxist, că ignoranța sistemelor nu trebuie considerată doar o condiție exterioară, care ar putea fi diminuată prin furnizarea de cunoștințe; ea „poate fi funcțională pentru un sistem”. Unele tipuri de sisteme prezintă o „ignoranță structurală”, au nevoie pentru funcționarea lor eficientă de un anumit tip de „iluzii”. Sistemele sociale nu vor stimula, ba chiar vor trata ca fiind pure speculații, implicând o atitudine utopică, cunoștințele care nu se conectează sau chiar contravin mecanismelor lor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces treptat de acumulare a cunoștințelor. Omenirea progresează în mod infinit în cunoaștere. Ar fi absurd să credem că ea ar putea dintr-o dată să inventeze întregul adevăr. Istoria este în această perspectivă obiectivarea în timp a cunoașterii și a ignoranței omenirii. Ea progresează pe măsură ce cunoașterea progresează. Dacă acest criteriu era relativ simplu de utilizat în ceea ce privește dinamica cunoașterii științifice, aplicarea sa la organizarea socială era practic imposibilă. Ce înseamnă un sistem politic mai rațional și unul mai puțin rațional? Formele de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
distrugerea fizică și morală a sociologilor interbelici sau exilarea lor; amestec brutal al partidului-stat În cercetările de sociologie; pregătirea precară, dominată de șabloane ideologice, a „noilor” sociologi, scopul fiind de a deveni „soldați devotați ai partidului pe frontul ideologic”; transformarea ignoranței active În criteriu de evaluare a sociologiei și sociologilor; Îngustarea câmpului de studiu și diminuarea resurselor alocate, culminând cu desființarea specializării universitare În disciplina la care ne referim - studiile de sociologie au fost golite de substanță sau condamnate la un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
liniște fără de griji, nu supusă morții, ci scăpată de moarte; acolo nu e nici lacrimă, nici plânset - căci cum să fie plânset, acolo unde nu este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți de rătăciri și griji, de nechibzuință și ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ești ceea ce faci cu libertatea ta. în mitul lui Er, sufletele sînt libere să-și aleagă viața viitoare, decid ce tip de ființă vor fi. Cele mai multe sînt, desigur, condiționate în această decizie de profilul trecutului lor, ca și de propria ignoranță. Dar trecutul nu constituie propriu-zis o constrîngere, dat fiind că nu se exercită din exterior. El ține de responsabilitatea sufletului în fața propriului traseu, a propriilor alegeri, face parte tocmai din libertatea lui. în ce privește ignoranța care, din punctul de vedere al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trecutului lor, ca și de propria ignoranță. Dar trecutul nu constituie propriu-zis o constrîngere, dat fiind că nu se exercită din exterior. El ține de responsabilitatea sufletului în fața propriului traseu, a propriilor alegeri, face parte tocmai din libertatea lui. în ce privește ignoranța care, din punctul de vedere al lui Platon, e marea, adevărata piedică în fața libertății , ea rămîne un obstacol pe care omul îl poate înfrunta, diminua, depăși la limită, acesta fiind tocmai scopul vieții filozofice. Dacă își strunește bine carul sufletului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împărtășite. Medicul se erija în savant atotputernic în mâinile căruia pacientul își încredința sănătatea, uneori chiar viața. Timpurile s-au schimbat, mentalitățile de asemenea. In afara unei cereri explicite a pacientului, acesta nu mai are nici un motiv să rămână în ignoranță. Pentru că ne întrebăm cum poate acesta să se lupte, să se opună unui inamic care îl asaltează cu fața mascată și din umbră? Lupta este inegală și pierdută din start. Ignoranța produce teamă, inactivitate sau apariția unei atitudini agravante. A
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]