58,609 matches
-
fundamentală: care sunt argumentele în favoarea religiei? De ce atâtea milioane de persoane din lume nu vor să renunțe la religie, în ciuda tuturor discuțiilor asupra ei? De unde se naște forța religiei și ce anume îmi oferă religia, mie, care dau o mare importanță filozofiei, dar pe care nici cea mai bună filozofie nu o poate oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorba despre o dublă experiență: când suntem împiedicați și când suntem susținuți. Experiența de a fi opriți din drum, prin lucruri mici sau mari, poate fi dură, amară. Se poate întâmpla ca în mijlocul unei inițiative, care pare să aibă o importanță enormă să apară evenimente care opresc cursul firesc al lucrurilor... pe neașteptate. Așadar ce este de făcut? ne resemnăm definitiv, să renunțăm sau să ne revoltăm...? Să considerăm totul ca pe un alt semn al absurdității vieții? Orice hotărâre se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este cuvântul meu preferat. În traducerea greacă a Bibliei ebraice, acest termen este folosit pentru sabaoth (domnul oștirilor) în Noul Testament, în schimb cu excepția Apocalipsei (la Sfântul Pavel) termenul este în mod vădit evitat. Acest predicat al lui Dumnezeu asumă o importanță deosebită începând de la teologia Părinților Bisericii și a scolasticii medievale, cu consecințe ce se fac simțite chiar și în unele constituții moderne, proclamate "în numele Dumnezeului Atotputernic". Astfel se justifica evident puterea politică, dar în același timp mai ales după divinizarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nou religia de stat, născută mai târziu și decăzută în 1912 prin destituirea ultimului împărat. Dominația continuă a părinților asupra fiilor, a bărbaților asupra femeilor și în general ordinea patriarhală a societății nu au viitor. Și-au menținut însă intactă importanța lor valorile umane ale confucianismului: comunitatea, care vine înaintea individului, dar îl respectă și susține; familia ca celulă fundamentală a societății; soluționarea problemelor prin dialog și nu prin contradicții; armonia etico-religioasă ca ideal fie pentru individ, fie pentru societate. Dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Isus și ce nu. Totuși, văzut în întregul său, profilul lui Isus ce apare în Noul Testament este inconfundabil. Am studiat și figurile liderilor altor religii și am dedicat fiecăreia un portret emoționant, fiind vorba despre figuri care au propria lor importanță ce merită cel puțin respectul din partea celor de o altă credință sau deloc credincioși. De aceea, am considerat inacceptabil că, în 2006 la Berlin, directorul unei opere, în căutarea senzaționalului a putut profana Idomeneo de Mozart, operă magnifică, lăsând să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fiul unui suveran precum Buda. Nu a fost nici un învățat sau un politician precum Confuciu, și nici un comerciant bogat, cosmopolit, ca Mahomed și tocmai pentru că originea sa a fost atât de normală, este incredibil că figura lui continuă să aibă importanță. Isus nu apără valabilitatea necondiționată a unei legi scrise în continuă creștere (Moise); nu este creatorul unei izolări de lume ce prevede întoarcerea ascetică în interiorul unei comunități orânduită după reguli de ordine monastică (Buda); nu susține reînnoirea moralei tradiționale și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în două mii de ani de creștinism tocmai crucea lui Cristos a lăsat loc multor interpretări greșite. Neînțelegerea crucii Este evident faptul că astăzi mulți creștini nu reușesc deloc să înțeleagă semnificația mesajului salvific al crucifixului pentru necreștini și care este importanța provocării sale: nu doar pentru budiști, ci și pentru musulmani. Din acest motiv, în 2009 un cardinal german și unul din capii Bisericii protestante nu ar fi refuzat premiul inter-religiozității, desemnat lor și lui Navid Kermani, scriitor musulman și studios
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Isus Cristos Omul în lumea de azi poate Trăi, acționa, suferi și muri autentic uman: În fericire și suferință, în viață și moarte, Cu sprijinul lui Dumnezeu și rodnic în a-i ajuta pe ceilalți". Totuși, pentru mine își menține importanța sa această frază din introducerea cărții citate mai sus: "Autorul a scris această carte nu pentru că se consideră un bun creștin, ci fiindcă vede în a fi creștin o valoare pozitivă deosebită". În acest context, din perspectiva tuturor sarcinilor și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Și Maria, mama lui Isus, venerată încă de la început în Occidentul latin, fusese considerată chiar și de Sfântul Toma d'Aquino, a avea păcatul originar (până în secolul XIII). Totuși, în această epocă, se atribuită cultului Mariei o tot mai mare importanță (de Vergine numquam satis Sfânta Fecioară nu va fi lăudată niciodată îndeajuns). Fără îndoială, venerarea Mariei a îmbogățit mult poezia, arta și muzica ce aveau o orientare masculină, chiar și tradițiile, obiceiurile, cultura sărbătorilor și religiozitatea populară. În fine, teologul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
admită schimbarea epocală a paradigmei ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, ci suntem proiectați într-o postmodernitate care pune accentul pe concepte complet diferite de rațiune, progres, națiune și în care, la rândul lor, religiile au încă importanță pentru oamenii de pretutindeni. În orice caz contra-utopiile obscure, restaurațiile ecleziastice și imaginile îngrijorătoare ale unui viitor condiționat de religie nu ne încântă. Se cere o viziune constructivă a viitorului. De ceva vreme m-am angajat în redescoperirea și reevaluarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici. Dacă adopția se consideră de către majoritatea ca fiind avantajoasă pentru copil, ea este apreciată ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mod deosebit valoarea etică a acestei cercetări îndrăznețe, care a fost realizată cu deosebite eforturi, dar în final a reușit să depășească tabuurile fenomenului adopției și să atragă atenția asupra nevoilor familiilor adoptatoare și ale copiilor adoptați, dar și asupra importanței acordării de servicii de susținere familiilor adoptatoare. Lucrarea atrage atenția instituțiilor de protecție a copiilor la posibilitățile și șansele de extindere a categoriilor de familii adoptatoare și de copii adoptabili, cu condiția îmbunătățirii asistării familiilor adoptatoare. În acest sens cercetările
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca adopția să fie înfăptuită de un bărbat care nu avea moștenitori și era cu cel puțin 18 ani mai vârstnic decât adoptatul. De regulă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
moartea acestuia, respectiv ca acte de caritate îndreptate spre copiii care, în diferite circumstanțe, rămâneau fără îngrijirea părintească 9. După declinul Imperiului Roman, în Evul Mediu practica adopției devine mai puțin acceptată. În societatea medievală, relațiile de sânge capătă o importanță extremă. În Common Law, în Anglia, dreptul tatălui de a-și crește copiii este considerat a fi unul dintre cele mai sacre drepturi. Părintele nu avea permisiunea de a renunța la drepturile și responsabilitățile ce-i reveneau în raport cu proprii copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
organismelor private autorizate, rude până la gradul IV inclusiv, alte persoane/familii, încredințați în vederea adopției). O altă realizare importantă este închiderea unui număr mare de centre care adăposteau, în sistem clasic, peste 100 de copii. Se acordă în această perioadă o importanță semnificativă serviciilor de prevenire a abandonului, dar în ceea ce privește eficiența măsurilor de reintegrare a copilului în familia biologică păstrăm reticențe în apreciere, ca urmare a lipsei studiilor și evaluărilor de specialitate. Anul 2004 aduce un nou pachet legislativ în domeniul protecției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați transrasial, o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei negre. De altfel majoritatea copiilor a dezvoltat o atitudine puternică și chiar foarte puternică de tip "pro-negru" (pro-black). Simon și Altstein 201 semnalau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei negre. De altfel majoritatea copiilor a dezvoltat o atitudine puternică și chiar foarte puternică de tip "pro-negru" (pro-black). Simon și Altstein 201 semnalau că, o serie de părinți care au adoptat transrasial, subliniau importanța informării despre ereditatea rasială a copilului și pregătirea acestora de a transmite informațiile obținute copiilor pentru o mai bună dezvoltare a acestora. Un alt aspect semnificativ identificat în studiile de specialitate, cu influența asupra adaptării copiilor adoptați transrasial este de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu copii preșcolari și școlari, tind să adopte un stil de coping bazat pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a abuzului de substanțe 274. Surprinzătoare au fost influențele genetice asupra randamentului școlar, al stimei de sine, al intereselor și al atitudinilor 275. Cu toate că rezultatele studiilor susțin influența eredității asupra diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, trebuie să acceptăm în egală măsură importanța mediului. Separarea între ceea ce este moștenit, respectiv ceea ce este dobândit nu poate fi făcută decât în mod artificial. Studiile arată că, cei doi factori interacționează și se determină reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
integrarea unui copil în familia adoptivă, nu este cu nimic diferită integrării unui copil nou născut într-o familie biologică. O altă posibilă explicație este lipsa de conștientizare a posibilelor constrângeri și provocări cu care se pot confrunta și a importanței informării pentru a preîntâmpina acești factori de risc. Atât respingerea diferențelor cu bună știință, cât și lipsa de conștientizare a nevoii de informare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru practicienii din domeniul adopției, care trebuie să insiste pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de tulburările de comportament (β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a stigmatizării, așa cum într-o anumită măsură se identifică și în definiția precedentă, este natura sa contextuală și dinamică 350. Un atribut poate fi considerat discreditant sau deviant de către o persoană, în timp ce, pentru o altă persoană poate fi lipsit de importanță sau original, excentric, constata Jones și colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]