5,610 matches
-
curăță, mătură - totul ca ntr-un fel de pedeapsă. Fetița avea 12 ani și o chema Ozana. *Numărul de azi, 9 septembrie, îmi evocă (nu e prima dată) un ziar suprarealist. Sînt publicate fotografiile „fruntașilor la întrecerea socialistă pe țară”: Avicola, Industrializarea Cărnii, Unitatea Agroindustrială (denumire sub care funcționează Gospodăria de Partid), întreprinderea de Vinificație și Produse Spirtoase. Numai zîmbete, directorii lor țin bățoși de coadă „steaguri roșii” și etalează „Diplome de Onoare”. A premia tocmai asemenea unități, cînd cei mai mulți dintre noi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-au modernizat într-o oarecare măsură și căile de comunicație și mijloacele de transport. E drept că a crescut și nivelul de viață, dar ceva mai lent, noi rămânând ultimii din Europa. Cauzele se cunosc: ritmul prea accelerat al industrializării și, de ce să nu o spunem, ajutoarele ce se dau diferitor formațiuni de luptă din Asia, Africa etc., pe care poporul le suportă. La noi sunt și legi, mai bine zis decrete, căci țara e guvernată pe bază de decrete
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de spirit a populației a devenit dramatică. Dictatura comunistă nu permite nici măcar dialogul, [darmite] schimbarea. Dorința de emigrare demască nemulțumirea, lipsa de speranță. Suntem săraci, trăim prost, vinde partidul tot ce avem mai bun, ne lasă doar oasele și fierăria industrializării socialiste pe care nu prea o cumpără nimeni. Suntem plictisiți, sătui de cultul unui om, de mincinoși și lingușitori care întrețin cu inconștiență climatul apăsător și prostia urcate în jilț. Suntem sătui de corupție. Toți se roagă Ceaușeștilor prin petiții
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mult așteptatele și aplaudatele sale cuvântări nu a pomenit niciodată despre țigani și despre drepturile lor. Asupra existenței noastre, a țiganilor, se păstrează tăcere, așa cum se păstrează tăcere asupra tuturor problemelor delicate existente în România, de exemplu, strategiile eronate ale industrializării promovate de partid sau, pe un alt plan, numărul mare al sinuciderilor, în continuă creștere în ultimii șapte-zece ani. în toate aceste probleme spinoase, partidul acționează după principiul înmormântării. De ce însă este posibil ca în Ungaria (și, după câte am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru a asigura măcar o anumită continuitate spirituală a românilor. Aceasta s-a întâmplat, de pildă, în țările civilizate, cum ar fi Suedia sau Elveția, unde s-au adunat cu grijă toate urmele de viață rurală de tip tradițional, așa încât industrializarea să nu provoace o ruptură totală cu trecutul, să nu taie rădăcinile adânci ale popoarelor respective, să nu anuleze identitatea lor culturală. La noi, totul s-a petrecut, bineînțeles, pe dos. În acest moment dificil de adaptare la un nou
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
situează la peste 800 de kg pe locuitor, ceea ce depășește cu mult posibilitățile de consum, inclusiv pentru export, pentru țări ca RFG, SUA, Franța și Anglia. Trebuie să reamintim că în CAER nu toate țările merg pe drumul ambițios al industrializării din România. Ungaria și RDG, de pildă, care nu construiesc combinate noi, nu produc peste 350 kg oțel pe locuitor. Iată cum greșelile inițiale, de concepție economică, sunt amplificate în lanț. Un mecanism autoregulator nu există. Numai criza de valută
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prejudiciază întreaga livrare și care pot conduce chiar la rezilierea contractului de către partenerul străin. După peste două decenii de experiență nemijlocită în cercetare și producție, pot spune că deficiențele majore ale produselor noastre pentru export sunt rezultatul politicii stahanoviste de industrializare cu orice preț promovată de acest cumplit antitalent economic care este Ceaușescu. În dorința fără limite de afirmare a personalității sale în toate domeniile, Nicolae Ceaușescu a inventat noțiunea ilogică de o nouă calitate. În paralel, a avut și proasta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țară există cu adevărat în Europa și este locuită de o națiune cu rădăcini adânci în istoria continentului. Această țară este România. Ce se întâmplă, la urma urmei, în această țară? Prin 1949-1950, autoritățile au lansat un program important de industrializare. În ultimii 20 de ani, acest proces a fost accelerat într-un ritm fără precedent. Astfel, populația urbană a crescut de la 3.713.139 de locuitori în 1948 la 11.750.280 în 1983. Majoritatea noilor locuitori ai orașelor provin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
15 iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip rural, ca unică sinteză adevărată între permanență și valoare. În articolul-program (Două cuvinte pentru cine are nevoie de
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
a secolului XX. Pentru a se angaja pe drumul unei modernizări rapide, Gusti sugera că o societate predominant agricolă nu va trebui să se realizeze pe calea dură a capitalismului rural și pauperizării țărănimii, care nu putea fi absorbită de industrializare și urbanizare, ci prin „ridicarea satului”, prin modernizarea treptată a acestuia, atât prin asimilarea tehnicilor moderne de agricultură, cât și prin modernizarea vieții sociale și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aprilie); M. Voia, „Gospodăriile comunale, rolul lor în curentul de îndrumare spre zootehnizare și raționalizare a agriculturii” (8 mai 1936); Th. Nica, „Organizarea și valorificarea produselor ovine” (15 mai 1936); St. Constantinescu, „Reîmpădurirea în Basarabia” (22 mai 1936); H. Vasiliu, „Industrializarea producției agricole” (29 mai 1936). Secția economică și Secția tehnică și urbanistică au elaborat câte un plan de cercetare monografică a Chișinăului cu privire specială asupra vieții economice și a situației edilitare a orașului. Secția sociologică a organizat în lunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele occidentale (Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de pragmatism și mai puțin de ideologii stabile. Industrializarea rapidă, urbanizarea, nivelul ridicat de tehnologizare, mobilitatea populațională care include și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul pentru trecut
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu o insuficientă acoperire a cererii de produse și servicii și nu dispun de capitalurile necesare creării de noi unități de producție. Mobilizând fondurile disponibile, provenite fie din reinvestirea profiturilor, fie din transferuri din țările de origine, CMN contribuie la industrializarea și dezvoltarea statelor. Singapore, Taiwan, Thailanda, Malaysia, Coreea de Sud sunt adesea prezentate ca exemple relevante de țări care au utilizat investițiile străine pentru a se industrializa, pentru a-și mări exporturile și venitul pe locuitor. Alte state au obținut avantaje importante
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și, apoi, a firmei Simca (filiala franceză a firmei Chrysler). Pe de altă parte, numărul concurenților În fiecare țară rămâne foarte ridicat. În fapt, cea mai mare parte a Întreprinderilor sunt prezente În principalele țări industrializate sau În curs de industrializare rapidă prin intermediul filialelor comerciale. Nu numai firmele americane sunt prezente În Europa și America Latină. Firmele europene sunt implantate În SUA ori pe alte continente, dar și cele japoneze și-au multiplicat prezența pe piețele mondiale Într-o manieră spectaculoasă. Așadar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ingeniozitatea asocierilor, elevația și echilibrul expresiei, dar și caracterul potolit, meditativ, nepolemic, au fost adunate în volumul Descifrări (1977). Romanul Ion Ion (1991) e o încercare de investigare literară a crizei de adaptare a populației rurale aduse la oraș de industrializarea din anii ’60-’80, studiată la nivelul vieții de familie, cu intuirea psihologiilor, dar marcată de o oarecare monotonie a expresiei și de previzibilitatea invenției epice. C. a mai semnat, împreună cu Elena Suzuki, o traducere din literatura japoneză (Natsume Soseki
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
spunea în 1940 Traian Herseni studenților săi de la Universitatea din București: în cercetările de teren trebuie să se „întrebuințeze deopotrivă metodele calitative și metodele cantitative, reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sociological Review, 66, 1-12. Herseni, Traian și Radu, Nicolae. (1962). Aportul cronicarilor la dezvoltarea psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în ansamblu. Generația „instaurării comunismului” (născută între 1945 și 1966), în ciuda problemelor și schimbărilor social-politice majore ale perioadei, a beneficiat (cu unele excepții în cazul copiilor celor persecutati politic) de oportunități majore în educație, angajare, obținerea de locuințe. Procesele de industrializare și urbanizare, investițiile în educație, în construcția de locuințe publice, au făcut ca perioada 1952-1972, de intrare în clasele primare și perioada 1961-1982, de intrare a generației pe piața muncii, să fie mult mai bune decât cele ale generației anterioare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în principal, în construcția instituțională politică, și nu în edificarea cadrului economic, deoarece particularitățile de evoluție istorică nu permiteau o dezvoltare economică de tip capitalist. Se cuvine a face diferența dintre modernizarea socială și cea politică. Prima înseamnă urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare. Modernizarea politică cuprinde democrație, stabilitate, diferențiere structurală, modele de dezvoltare, integrare națională. Modernizarea politică implică raționalizarea autorității, diferențierea structurilor și extinderea participării politice. O țară poate fi superior dezvoltată politic, cu instituții politice moderne, dar rămâne înapoiată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a alfabetizării din România (Iancu, Scurtu, 2003, 663). Politica de omogenizare socială, susținută prin măsuri tenace de discriminare pozitivă în favoarea celor proveniți din categoriile dezavantajate anterior, atât în perioada interbelică, cât mai ales în primele două decenii de comunism, prin industrializarea unor regiuni rămase în urmă cât și prin forțarea mobilității geografice a personalului instruit superior puteau provoca un handicap al județelor Transilvaniei în ceea ce privește educația. Chiar dacă discrepanțele dintre regiuni, în ceea ce privește producția industrială se reduseseră la 85% între regiunile cele mai dezvoltate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază intensificarea actelor de violență cu procesele dezvoltării; orice societate parcurge în evoluția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz prezentat în Mihăilescu, 2003, 134), al cărei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a construit, pentru început, pornind de la ideile și imaginile științei și tehnicilor izvorâte din prima revoluție industrială, ale cărei produse apar sub formă de obiecte miraculoase* la Jules Verne. Și-a modificat imaginile și tonul în timpul celei de-a doua industrializări odată cu absolutizarea consumismului, adică în timpul punerii în funcțiune a unei lumi conduse de publicitate. O excelentă mărturie, cu tonalitate satirică, găsim în The Space Merchants Neguțătorii spațiului (1953) de Frederik Pohl și C.M. Kornbluth. SF-ul este pus astăzi în fața
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]