8,637 matches
-
este un mușchi funcțional. MUȘCHIUL OBLIC EXTERN AL ABDOMENULUI (m. obliquus externus abdominis) Originea - Figura 91- se descrie ca fiind pe fața externă a ultimelor 7 sau 8 coaste. Inserția terminală: - fasciculele posterioare: pornesc de la nivelul ultimelor coaste și se inseră terminal la nivelul buzei externe a crestei iliace, - cea mai mare parte din restul de fibre se termină în teaca dreptului abdominal, - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală: - fasciculele posterioare: pornesc de la nivelul ultimelor coaste și se inseră terminal la nivelul buzei externe a crestei iliace, - cea mai mare parte din restul de fibre se termină în teaca dreptului abdominal, - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale mușchiului fascia lata. Acțiunea: - în contracția unilaterală determină rotația trunchiului de partea opusă porțiunii care se contractă, - participă la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferiori, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL OBLIC INTERN (m. obliquus abdominis internus) Originea este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală este descrisă diferit pentru: - fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta pectineală. Acțiunea este de: - rotația toracelui de aceeași parte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune (Figura 103). Inserția terminală: cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - extensor al antebrațului față de braț; - tensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin intermediul capului lung. Inervație este din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vastul lateral, vastul intermediar și dreptul femural. Originea pentru: - vastul medial este la nivelul liniei aspre a femurului pe toată lungimea acesteia, - vastul lateral este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
femurului pe toată lungimea acesteia, - vastul lateral este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
digiti minimi brevis) Inserția de origine se realizează pe marele ligament plantar. Inserția terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
publice. Comentarii finale Textul de față aduce în discuție relația dintre justiție și ordinea socială, în diferite ipostaze. El scoate în evidență că această relație este dependentă de contexte sociale, culturale și istorice date și că ea nu poate fi inserată într-un discurs al unei mari narațiuni. După 1990, observăm producerea unui fenomen cu rezonanțe multiple, cel al restituirilor științifice și culturale. Acest fenomen reproduce formula tradițională a relației dintre cei morți și cei vii, a aducerii în viață a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legilor, au o responsabilitate mai mare decât cei care doar trebuie să se supună legilor, pentru că, fără ei sau fără implicarea lor, legile ar fi proaste. Obligativitatea votului, însă, este neadecvată statului liberal. Pe de altă parte, chiar dacă cetățeanul este inserat într-o societate civilă care subzistă din "surse proprii", chiar dacă statul liberal creează singur motivații pentru solidaritate, acestea se sprijină pe valori etice și proiecte culturale. Procesul democratic însuși asigură legătura pierdută cu tradiția: "între membrii unei comunități politice nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe valori etice și proiecte culturale. Procesul democratic însuși asigură legătura pierdută cu tradiția: "între membrii unei comunități politice nu se naște o solidaritate, oricât de abstractă și de mediatizată ar fi ea de drept, decât atunci când principiile justiției se inserează în rețeaua densă a unei culturi orientate de valori [s.n.]"14. Legitimitatea și motivația pentru solidaritate pot fi asigurate de statul liberal, dar oamenii au libertatea de a urma altă cale, ei pot urma doar bunăstarea proprie. Dezvoltarea piețelor, care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
glorificat pe filiera politicilor laissez-faire și ale individualismului. Nozick nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ci convertirea lui într-un viitor anterior. "Utopiile trecute, în măsura în care au fost eficiente în plan social, se revelează ca ideologii"12. Oricum, problema schimbării societății nu interesează retrospectiv decât pentru că există și un interes prospectiv, iar în acest cadru putem insera întregul discurs al științelor sociale care caută să înțeleagă aici și acum cum va fi lumea de mâine (cine va fi agentul schimbării?; la ce moment viitor se va petrece schimbarea?; cum se va produce schimbarea?). Indiferent de câmpul disciplinar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face parte din citatul hasdeian reprodus de Șăineanu. Probabil că vina atribuirii greșite n-ar trebui pusă, totuși, pe seama lui Rudolf Windisch, ci a modului defectuos în care Șăineanu a inserat citatele. Chiar și în ediția din 1999 (îngrijita cu atenție de către Livia Vasiluță, care declara că a confruntat citatele cu fragmentele din lucrările originale) mai găsim unele locuri în care, la finalul citatului, lipsesc ghilimelele 34. În rest, se observă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
asemenea, avem în vedere intelectualitatea din principalele centre urbane. În analiza pe verticală a coloanelor din tabelul 2 remarcăm preponderența funcționarilor din administrație (27%). Totuși, nu considerăm că această categorie include majoritatea profesioniștilor intelectuali din nordul Moldovei. Așa cum au fost inserate în recensământ, datele nu permit diferențierea personalului din administrație în funcție de studii 75. Și pentru că tot personalul din acest domeniu este salariat, iar recensământul plasează mai ales pe cei cu studii primare în instituțiile publice (cei mai mulți deținători de diplome universitare sunt
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]