4,210 matches
-
acasă; * uz recurent de o substanță în situații în care acesta este periculos fizic (condusul automobilului, manipularea utilajelor grele); * probleme legale repetate în legătură cu uzul de o substanță; * uz continuu de o substanță în ciuda faptului că individul are probleme sociale sau interpersonale, persistente sau repetate, cauzate sau exacerbate de efectele substanței. 2. Simptomele nu au satisfăcut niciodată criteriile pentru dependența de substanță. Diferite substanțe sunt asociate cu diferite grade de toleranță. Astfel nu toate drogurile produc dependență fizică. Indivizii care consumă abuziv
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri ilegale. Principalele două sunt familia și anturajul, care au primit cea mai mare atenție, la care se adaugă factorii legați de individ și alte comportamente deviante. Alături de contactul cu diferitele substanțe ar mai exista două tipuri de influențe: interpersonale și intrapersonale. Pe lângă acestea, modelul evolutiv propus a fost găsit atât la bărbați cât și la femei, la diferite vârste, la persoane de rasă albă sau de culoare, ceea ce demonstrează un nivel înalt de generalizare Modelul social al lui Peele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu duc întotdeauna la rezultatele scontate, mai mult pot avea exact rezultatul opus. Un factor esențial al dezvoltării personalității unui copil îl reprezintă climatul familial. Acesta este o formațiune psihosocială complexă, ce cuprinde ansamblul de stări psihice, moduri de relaționare interpersonală, atitudini ce caracterizează grupul familial o perioada de timp. Acest climat, care poate fii pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate la nivelul personalității copiilor. Climatul familial poate fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
timp. Acest climat, care poate fii pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate la nivelul personalității copiilor. Climatul familial poate fi analizat după mai mulți factori: * modul de raportare interpersonală al părinților; * sistemul de atitudini parentale în raport cu societatea; * modul în care e perceput copilul în familie; * modul de manifestare al autorității părintești; * gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor; * modul de aplicare al recompenselor și sancțiunilor; * gradul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
recunoaștere, recompensă sau realizare ce rezultă din acest comportament (Byrnes, Miller și Schafer, 1999, pp. 367-383; Leigh, B., 1999, pp. 371-383). Cercetările care vizează comportamentele de risc includ: consumul de alcool și tutun, condusul periculos, comportamentul sexual de risc, agresiunile interpersonale și comportamentul delincvent (Boyer, T., 2006, pp. 291-345). Este cunoscut că aceste tipuri de comportament se formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
J.D., Catalano R.F. și Miller, J.Y. (1992, pp. 64-105) identifică între factorii de risc, specifici adolescenților, determinanți ai consumului de alcool, tutun, droguri, factori contextuali (în strânsă legătură cu structura societății și cu cultura acesteia), factori individuali și factori interpersonali. Cu cât numărul factorilor de risc este mai mare cu atât riscul debutului, menținerii sau întăririi comportamentelor adictive este mai crescut. Autorii au identificat factori protectivi, ce au la bază modelul dezvoltării sociale și care evidențiază rolul familiei, școlii, bisericii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drog" Să creeze suport local pentru aceste comunități Abilități de a negocia/ refuza Participanții pot observa și exersa modalități prin care: Pot rezista la cererile repetate ale prietenilor de a consuma substanțe, fără a pierde prietenia acestora Abilități în relațiile interpersonale Participanții pot observa și exersa modalități prin care: Sprijină persoanele care încearcă să renunțe la consum Exprimă intoleranță față de prieteni care consumă substanțe Abilități în luarea deciziilor Participanții pot observa și exersa modalități prin care : Aduna informații despre consecințele consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Health Organization, 1964 (OMS Technical Report Series, No. 273). 3 În acestă parte a raportului au fost analizate doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
grijii și leagă astfel conceptul autonomiei de fragilitatea existențială și vulnerabilitatea pacienților. Elementul central nu este o etică a responsabilității personale și a autodeterminării, ci o etică a grijii și a interdependenței. Autonomia drept consimțământ negociat se referă la comunicarea interpersonală și socială, în locul celei individuale și raționale. Comunicarea trebuie înțeleasă ca un proces de negociere în care persoanele încearcă să înțeleagă situația în care se regăsesc. Pacienții și medicii ar trebui să aibă intenția înțelegerii reciproce și a unei comunicări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
BMA) (42) care urmărea dezvoltarea asistenței medicale primare, elementele cheie apreciate cel mai mult de pacienți au fost comunicarea eficientă și continuitatea relației medic pacient. O comunicare eficientă nu se limitează doar la transmiterea informațiilor, ci înseamnă stabilirea de relații interpersonale pozitive (43) . O bună relație medic pacient ar trebui definită din perspectiva alocării unui timp suficient pentru discuții, a disponibilității medicului de a asculta, precum și a asigurării continuității relației. Cu toate acestea, mulți dintre pacienții vârstnici sunt reținuți în a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
b110 Funcțiile conștiinței b114 Funcțiile de orientare b117 Funcțiile intelectuale b122 Funcțiile psihosociale globale „Funcții mintale generale, așa cum se dezvoltă ele pe întreaga durată a vieții, necesare pentru integrarea constructivă a funcțiilor mintale care au ca rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare în stabilirea de interacțiuni sociale reciproce, atât în ceea ce privește sensul, cât și scopul” (CIF, 2003, p.51). Includ funcții ca cele prezente în autism. b126 Funcții ale temperamentului și personalității; b130 Funcții ale energiei și impulsului; b134 Funcții ale somnului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
interacțiunii sociale se evidențiază precoce și poate fi reprezentat de faptul că fiul sau fiica: - se poartă de parcă nu ar vedea intrarea sau ieșirea mamei din cameră; - are o atitudine indiferentă, detașată, de fapt nu își exprimă dorința unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate; - nu sunt interesați de discuția cu ceilalți, nu arată preocupare pentru ași exprima sentimentele sau emoțiile, nu-și exteriorizează dorințele;nu simt nevoia să fie mângâiați, lăudați; - nu plâng dacă se lovesc; - par neatenți
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
vieții indivizilor cu autism, în cazul de față, iar munca lor să fie centrată pe client și pe necesitățile/prioritățile sale. O colaborare de succes impune ca toți specialiștii să posede cunoștințe, concepte și teorii specifice profesiei., de asemenea abilitățile interpersonale joacă și ele un rol foarte important (tabelul Nr. 2, după Miller-Kuhaneck, H., 2001). Medicul psihiatru este specialistul care pune inițial diagnosticul de autism și care susține din punct de vedere medicamentos intervenția interdisciplinară. Psihologii sunt specializați în a evalua
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
personal de către comunitatea școlară; - școala, ca organizație socială, este, în același timp un sistem formal și informal. Este formal deoarece prescrie reguli, norme, controlează și sancționează conduitele individuale prin raportare la aceste norme. În acest cadru formal de dezvoltă relații interpersonale informale precum simpatie, antipatie, prețuire, dispreț, alegere, respingere între elevi, între elevi și profesori sau între profesori; - relațiile dintre nivelurile ierarhice, dar și dintre membrii oricărei organizații sociale, deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. - Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică, la gradul de satisfacție pe
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adaptat-o“) (Novalis apud S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește cazul particular al comunicării didactice, M Călin o include în tipuri de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de transmitere a cunoașterii umane
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
instrumentală, activitățile manuale. Din discuțiile purtate cu familia și școala a reieșit că orientarea școlară și profesională a luat în considerație particularitățile psihoindividuale și potențiale ale copiilor malformați. De asemenea, anchetele noastre psiho-sociale scot în evidență rolul esențial al relațiilor interpersonale ce se stabilesc între malformați și membrii colectivului de învățătură sau de muncă. Este suficient să arătăm că în condițiile existenței unei atmosfere favorabile de cooperare determinată de relații preferențiale motivate multilateral și variat, de la formele cele mai simple de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
atmosferă repulsivă în care individul malformat se complexează, se ermetizează și întreaga sa capacitate psihologică se orientează spre apărare. Este cazul copiilor mari și adulți al căror psihic nu a fost format pentru a reuși menținerea unui echilibru în relațiile interpersonale. Conștiința propriului defect de vorbire și a caracteristicilor vizibile de la nivelul buzei și maxilarului superior, precum și modul în care sunt priviți de lumea înconjurătoare, provoacă o traumă psihică profundă ale cărei simptome trebuie să le combatem. Deprimarea, lipsa de curaj
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pufan, C. Aspecte ale relațiilor dintre gândire și limbaj, la copiii cu debilitate mintală cu sau fără tulburări de vorbire. „Cercetări asupra comunicării” sub red. Slama-Cazacu. Editura Academiei R.S.R., București, 1973. 158. Pufan, C. Condiționarea învățării de relațiile interindividuale și interpersonale la elevii din școala generală, școala pentru surzi și școala ajutătoare, în Analele Universității București, seria Psihologie, 1973. 159. Pufan, C. Corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6. 160. Pufan
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere de Andreea Grinea, în Transilvania, vol. 39, nr. 9, septembrie 2010, p. 8. ------------------------------------------------------------------------- TEXTEMELE ROMÂNEȘTI Relațiile interpersonale 2 1 Cuvânt-înainte 10 11 TEXTEMELE ROMÂNEȘTI 150 149 Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale TEXTEMELE ROMÂNEȘTI Textemele din perspectiva lingvisticii elocuționale 232 233 Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" TEXTEMELE ROMÂNEȘTI Textemele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat și marcat de memoria colectivă și prin sistemul de norme practicate. Contextul global, noi știm asta, poate induce anumite norme de conduită (norme culturale, imagini, credințe, reprezentări încorporate de către membrii unei comunități). Funcționarea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Huntington [1991: 69] propune patru pași, care pot fi sintetizați astfel: • o democrație stabilă este explicată prin gradul de legitimitate de care se bucură; • legitimitatea este explicată de un set de atitudini proprii unei culturi civice în care există încredere interpersonală, satisfacție față de viață, sentimentul de competență; • ansamblul este rezultatul unui nivel crescut de dezvoltare economică (venitul pe cap de locuitor fiind un indicator pricipal) și de educație, dar și al unei clase de mijloc bine reprezentate; • dezvoltarea economică este factorul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vieții Mai nuanțat, este vorba de următoarele dimensiuni ale calității vieții: Bunăstarea emoțională sau psihică, ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulțumirea de sine, sentimentul identității personale, evitarea stressului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogăția vieții spirituale, sentimentul de siguranță. Relațiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social (dimensiunile suportului social). Bunăstarea materială, ilustrată prin indicatori precum: proprietate, siguranța locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie de
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]