19,025 matches
-
a art. 5 a fost modificată de pct. II din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006. Articolul 6 În materie comercială, se taxează următoarele cereri: -------------- Partea introductivă a art. 6 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA nr. 11 din 29 ianuarie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 30 ianuarie 1998. a) cereri pentru înregistrarea sau autorizarea societăților comerciale, precum și pentru
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117856_a_119185]
-
cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță; - taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani. (2) Se timbrează cu 4 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: ... -------------- Partea introductivă a alin. (2) al art. 11 a fost modificată de pct. II din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006. - încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117856_a_119185]
-
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 212 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2008. Articolul 23 (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, în următoarele cazuri: ... ------------- Partea introductivă a alin. (1) al art. 23 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 146 din 24 iulie 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 23 octombrie 1997, prin înlocuirea sintagmei "următoarele cauze" cu sintagma "următoarele cazuri". a) când taxa plătită
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117856_a_119185]
-
național. ... d) 2 membri numiți de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Național al Persoanelor Varstnice. ... ---------------- Art. 95 a fost introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 30 din 29 octombrie 1998 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 6 noiembrie 1998; Partea introductivă a art. 95 a fost modificată de art. 1 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 180 din 26 octombrie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 31 octombrie 2000. Lit. d) a art. 95 a fost introdusă prin art. 1
LEGE nr. 145 din 24 iulie 1997 asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117851_a_119180]
-
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 25 octombrie 1996, modificată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 20/1997 , se modifica și se completează după cum urmează: 1. Articolul 4 alineatul 1 punctul 2 partea introductivă și litera a) vor avea următorul cuprins: "2. prin aplicarea unei cote de 5% asupra: a) prețului cu ridicată, exclusiv accizele, pentru autovehiculele și remorcile livrate de către producătorii din țara și destinate vânzării pe piața interna, cu excepția tractoarelor și vehiculelor
LEGE nr. 164 din 22 octombrie 1997 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117936_a_119265]
-
Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: -------------- Partea introductivă a alin. (1) al art. III a fost modificată de pct. 1 al articolului unic, Titlul V din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005. a) actele de reconstituire sau
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
OFICIAL nr. 98 din 28 ianuarie 2005, cu pct. 1^1. Articolul 3*) Autorizarea ca interpret și traducător, care poate efectua traduceri pentru organele prevăzute la art. 1, se dobândește, la cerere, de persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: -------------- Partea introductivă a art. 3 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA nr. 11 din 21 ianuarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 28 ianuarie 2005, prin înlocuirea expresiei "traducător și/sau interpret" cu expresia "traducător și interpret". a
LEGE nr. 178 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117994_a_119323]
-
4 al art. I din LEGEA nr. 76 din 28 aprilie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 29 aprilie 2016. Articolul 6 (1) Autorizarea ca interpret și traducător, dobândită în condițiile prezentei legi, încetează în următoarele cazuri: ... -------------- Partea introductivă a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA nr. 11 din 21 ianuarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 28 ianuarie 2005, prin înlocuirea expresiei "traducător și/sau interpret" cu expresia "traducător
LEGE nr. 178 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117994_a_119323]
-
308 din 4 iulie 2000 de către LEGEA nr. 269 din 28 mai 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 31 mai 2001. (2) În unitățile conexe și în cele cu activități extrașcolare ale învățământului preuniversitar funcțiile didactice sunt: ... ------------ Partea introductivă a alin. (2) al art. 5 a fost modificată de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 349 din 14 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 683 din 29 iulie 2004. a) în centrele de plasament: educatoare/educator
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
studiu, cicluri de învățământ și profiluri, precum și în funcție de necesitățile și de interesele de perfecționare a diferitelor categorii de cadre didactice. ... (2) Activitatea de perfecționare a personalului didactic este coordonată de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și se realizează în: ... -------------- Partea introductivă a alin. (2) al art. 32 a fost modificată conform HOTĂRÂRII nr. 366 din 18 aprilie 2007 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 25 aprilie 2007. a) instituții de învățământ superior, prin facultăți, departamente și catedre, pentru perfecționarea pregătirii
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
administrație și a organelor de control, pentru activitatea proprie, conform fisei postului. ... Articolul 111 (1) Funcția de inspecție școlară este asigurată de corpul inspectorilor școlari ai inspectoratului școlar și de cel al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și vizează: ... -------------- Partea introductivă a alin. (1) al art. 111 a fost modificată conform HOTĂRÂRII nr. 366 din 18 aprilie 2007 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 25 aprilie 2007. a) realizarea inspecției școlare generale, pe obiective, și a inspecției de specialitate; ... b
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita în învățământ. ... Articolul 113 În afară distincțiilor prevăzute la art. 112, ministrul educației, cercetării și inovării este autorizat să acorde personalului didactic și de cercetare din învățământ următoarele distincții și premii: -------------- Partea introductivă a art. 113 a fost modificată conform HOTĂRÂRII nr. 366 din 18 aprilie 2007 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 25 aprilie 2007. a) Adresa de mulțumire publică; ... b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a și a
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
din 30 august 1997, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței va avea următorul cuprins: "Ordonanța pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului" 2. La articolul I, partea introductivă va avea următorul cuprins: "Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997, se modifica după cum urmează:" 3. La articolul I
LEGE nr. 214 din 16 decembrie 1997 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/1997 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118147_a_119476]
-
pp. 9-87 (Em. Condurachi et Răzvan Theodorescu Roumanie L'Europe de l'Est aire de convergence des civilisations); Actes, IV (1), p. 78 și urm. 2. Charles și Barbara Jelavich, Formarea statelor naționale balcanice, 1804-1920, Traducere de Jean Crețiu, Cuvînt introductiv și control științific de prof.univ.dr. Camil Mureșanu, Cluj-Napoca, 1999, Editura Dacia, pp. 5-6. Editorii Seriei: Peter F. Sugar și Donald W. Treadgold făceau precizarea în 1977. 3. "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, pp. 10-13. Tema numărului este: Balcanismul. 4. Alexandru
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
antique et le début du Moyen Âge, Paris, 1951, passim; Roger Remondon, La Crise de l'Empire roman. De Marc Auréle à Anastase, Paris, 1970; p. 225-228 și passim. De asemenea, N. Iorga, Evoluția ideii de libertate. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ilie Bădescu, București, Ed. Meridiane, 1987, p. 147-148 și Lucien Musset, op. cit., p. 27-28. Pentru izvoarele care relatează episodul din 476, cf. inter alia lordanes, Getica, ed. G. Popa-Lisseanu, București, 1939; idem in Fontes Historiae Daco-Romaniae, II
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Âge, T I, Les destinées de l'Empire en Occident de 395 à 768, Paris, p. 666; Jacques Le Goff, Ritualul simbolic al vasalității in idem, Pentru un alt Ev Mediu. Valbri umaniste în cultura și civilizația Evului Mediu. Studiu introductiv, note și traducere de Maria Carpov, vol. II, București, Ed. Meridiane, 1986, p. 175-254; Radu Manolescu, Societatea feudală în Europa apuseană, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1974, p. 239-241. Potrivit lui Jean-Pierre Poly și Eric Bournazel, immixtio manuum nu constituia o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Europe, New York, 1952, p. 33-34; G. I Brătianu, La mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, p. 146 sqq și ediția în limba română: Marea Neagră. De la origini pînă la cucerirea otomană. Traducere de Micaela Spinei. Ediție, studiu introductiv și note de Victor Spinei, vol. I-II, București, Ed. Meridiane, 1988). 19 Capitlurile erau corporații de preoți aparținînd unei catedrale episcopale sau unui colegial, trăind, cu începere din secolul al IX-lea după model monastic, într-o comunitate proprie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean - căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule. European History Quaterly, 26(2), 181-208. Pascu, Ș. și Gyémánt, L. (1991). Studiu introductiv. În I. Budai-Deleanu. De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre Originile Popoarelor din Transilvania]. București: Editura Enciclopedică. Pârâianu, R. (2002). National Prejudices, Mass-Media and History Textbooks: The Mitu Controversy. În B. Trencsényi, D. Petrescu, C. Petrescu, C. Iordachi și Z. Kántor (coord
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cînd să fie corectat prin alternanță), partidele se afirmă ca structuri și ca instrumente fundamentale și de neînlocuit ale politicii contemporane, atît ale celei nedemocratice, cît și, mai ales, ale celei democratice. Capitolul 6. PARLAMENTE ȘI REPREZENTARE 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Obiectul analizei din acest capitol îl va constitui parlamentul în regimurile democratice. Nu reprezintă o mare limitare neglijarea parlamentelor în regimurile nedemocratice, pentru că parlamentele constituie, în acest tip de regimuri, organisme în mod esențial lipsite de autonomie și de influență
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
146 Un bilanț sintetic / 149 Capitolul 5. Partide și sisteme de partide / 150 Originea partidelor / 150 Tipuri de partide / 156 Sisteme de partide / 162 Transformările sistemelor de partide / 170 De ce supraviețuiesc partidele? / 173 Capitolul 6. Parlamente și reprezentare / 181 Noțiuni introductive / 181 Structurile / 183 Funcțiile / 187 Reprezentarea / 194 Stiluri de reprezentare / 202 Degenerarea parlamentelor / 206 Declinul sau transformarea parlamentelor? / 209 Capitolul 7. Guvernele / 213 Problema / 213 Ce este guvernul / 214 Formarea executivelor / 215 Teoria coalițiilor / 220 Guverne și politici / 225 Extinderea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au aflat într-o mișcare neîntreruptă către "sensuri", "rosturi" etc. Situația pe care reformalizarea logos-ului o generează nu contrazice acest fapt; am putea spune că "natural-istoric" ea aparține "lumii vieții", așa cum aparține și cea dintâi formalizare. Toate aceste probleme introductive în discuția despre reformalizarea logos-ului vizează, deocamdată, aspectul formal al judicativului. Fără îndoială, aspectul alethic este și el recondiționat prin a doua formalizare a logos-ului, fără a se trece dincolo de limitele constitutivității judicative. "Poziția" timp, de exemplu, cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]