4,844 matches
-
privilegiată în grup, cu scopul de a provoca modificări de comportament, prin procedee perceptive, psihomotorii, cognitive și afective. Învățătorul, prin arta sa, produce schimbare influențând, produce noul, fără să atingă. Ca să influențeze, el trebuie să știe cum, el trebuie să intuiască dorințe și curiozități, să prevadă reacții și comportamente și să fie pregătit să le preîntâmpine, rămânând fidel profesiunii sale de credință. Reușita învățării școlare, ca formă particulară a învățării umane, depinde atât de factori interni (de exemplu, capacitatea de învățare
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
triere, clasificare și care vor conduce la dobândirea abilităților de identificare, selectare și formare de mulțimi. Scopul lor este de a-i face pe copii să înțeleagă procesul de formare a mulțimilor pe baza unei proprietăți caracteristice și de a intui complementarele acestora. Jocul: Domino Scopul didactic: Formarea capacității de raportare corectă a unui număr la cantitate. Sarcina didactică: Să aranjeze piesele dominoului ținând cont de numărul punctelor. Material didactic: Joc Domino. Reguli: 1. Elevii trebuie să aranjeze piesele dominoului ținând
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
realizată cu scopul marcării adversarului. Din poziție fundamentală, la o distanță de 20-25m față de atacant, apărătorul va marca adversarul prin supraveghere. Sesizând intenția acestuia de a pătrunde În adâncime, apărătorul Începe să se retragă, la Început cu spatele; când a intuit direcția de pătrundere a atacantului, va executa o Întoarcere cu pași succesivi În acea direcție, ajungând să alerge cu fața spre poarta proprie, paralel cu atacantul. Scoaterea mingii din dribling se realizează introducând mâna din partea adversarului sub mâna cu care
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Analiza diverselor procedee posibile poate fi rezumată printr-o schemă prototipică a secvenței descriptive care reprezintă, de fapt, un repertoriu de operații prin care se construiesc macro-propozițiile. Prototipul secvenței descriptive și cel al povestirii se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict, este relevant pentru o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
etnică, în acest sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact de psihologia popoarelor, Brachfeld intuiește că cercetarea imagologică trebuie să beneficieze de o abordare și o perspectivă, dacă nu interdisciplinară, măcar multidisciplinară: "începe să se contureze o nouă modalitatea de a studia imaginea mentală, la toate nivelurile conștientului, de la semi-conștient, la pre-conștient, subconștient și inconștient
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între popoare 148. Cu toate acestea, Dyserinck consideră că investigarea dimensiunii extraliterare a imaginilor este extrem de importantă, dar că ea ar trebui atribuită psihologiei, fără a intui că această dimensiune face parte din însuși studiul imagologic, care nu poate fi restrâns la investigarea textelor literare. Influențat de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
influenței reciproce, prin intermediul căreia are loc un schimb la nivelul conținutului, schimb care, din nou, trebuie analizat având în vedere interesele celor două grupuri, noi și ceilalți, și contextul istoric și social. Ambele procese, interacțiunea și influențarea, sunt ușor de intuit, dacă avem în vedere faptul că atât identitatea, cât și alteritatea sunt construcții, procese, care se formează, dar se și schimbă în funcție de o serie de factori 390. În termenii istoricului Hélène Ahrweiller, "între spațiul identității și cel al alterității, asemeni
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a unei minți exersate, ne rămâne necunoscută. În fond, Platon avertizează asupra incapacității imaginii și reprezentării de a reda în totalitate obiectul, de a-l prezenta în adevărata lui natură, ceea ce nu numai că este corect, dar și ușor de intuit. Întrebarea al cărui răspuns dat de Platon nu este suficient este dacă la nivelul unei societăți ar fi și altă variantă posibilă de accesare a obiectului în absența unei copii a acestuia. Ducând mai departe mitul platonician la nivel social
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ci și de imaginile stereotipale care descriu cum crede grupul că este privit de către celălalt. Procesul, în mod evident, este influențat de bagajul imagologic primit și de experiențele individuale și de grup. Practic, Millas demonstrează prin studiile sale ceea ce Adorno intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
povești de iubire, țesute într-un peisaj campestru, se dovedește un fin cunoscător al sufletului uman care dirijează în așa fel orchestrația naratologicului, pentru a fi copleșLți și învăluiți de farmecul iubirii, deopotrivă, a naturii. Nu de puține ori, cititorul intuiește că se dorește să se implanteze moralul, prin înzestrarea protagoniștilor cu acea luciditate care înnobilează. Nu de puține ori avem impresia că, prin vocea auctorială, autoarea transferă unora dintre personajele sale ceva din maturitatea omului integru, ca în marturisirea lui
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cuvenit de drept”: „pentru a nu mai vedea și auzi atâtea minciuni, ticăloșii...” din partea unor „Păcelari de suflete...” împlinirile și neîmplinirile acestui existențial, ne spune Poetul, sunt fin sugerate de cromatismul vizualizat de stările de vis ale naturii. și astfel, intuim cum tăcerile au culorile arămii ale morții, tristețea are culorile vântului, singurătatea culoarea plânsului de copil abandonat..., în timp ce culorile tulburi ale norilor prevestesc dezamăgirea, iar zorii sunt dătători de speranță. Viața e ca un labirint, acumulator de „dureri ascunse”, pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1918 la Atentatul cu bombă de la Senat (8 decembrie 1920), de la revoluția din decembrie 1989 și până la dezamăgirile „Grupului independent de democrație...” Frământările postdecembriste sunt mult mai incisive, culminând cu „Piața rniversității”, „Duminica orbului” și intervenția minerilor (13-15 iunie 1990). Intuim acea zvârcolindă atmosferă prin Alin Pătrașcu, unul dintre reprezentanții protestatarilor care nu vor să părăsească „Piața”, când „frica înstăpânită în el... dispăruse”. Dar... prea târziu: „în noaptea dinaintea sfârșitului, mult după miezul nopții, când în Piața rniversității nu mai erau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Elie Miron Cristea (1868-1939) care, în fața poporului dreptcredincios, să rostească o rugăciune solemnă de binecuvântare a Neamului Românesc, precum cea din sfânta duminică a istoricului 1 Decembrie 1918!... Merită a reține că ceea ce și-a propus și a reușit scriitorul (intuind, după titlu) este de a face distincția între trei secționări istorice: prin Anca - reprezentanta generației doumiste care are posibilitatea de a înflori, profesional, în orice spațiu geografic, în funcție de preferințe și aptitudini; Irina (mama Ancăi) - intelectual care s-a zbătut o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne”, proaspăt, neîntinat. în aceasta constă puritatea, eloJiul, sublimul: „Sunt în Grația Ta, Doamne!...” Poetul se lasă învăluit sub arcadele clasicității, și astfel, cititorul ar putea intui voluptuoase vibrații eminesciene („3ărea că printre zăbrelele coastelor s-a fost deschis o poartă... ”), sonorități blagiene („Se aude rnicornul”), spasme bacoviene („Sunt un fel de Bacovia al șirei spinării. Al sistemului nervos / parasimpatic. Adie plăcerea / Prin sinapse, / Ca zefirul ușor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a realității în care apar numai acele particularități comune și generale tuturor obiectelor, fenomenelor și proceselor proprii aceleiași sfere. De aici, absoluta necesitate ca modelul să fie simplu, relevant, fidel originalului și să conțină note generale, pentru ca elevii să poată intui, observa, analiza, sintetiza, compara, reactualiza și deduce soluții adecvate. Precizez că modelul didactic, funcție de specificul disciplinei de învățământ, este dependent de psihologia vârstelor, ceea ce ne determină să folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ceva mai calificate. Sigur, nu e cazul întâlnirilor sale cu Emil Hurezeanu, pentru că, acolo, nu e confruntare, nu e vreo competiție, ci mai degrabă completare. Dorin Popa: Splendide observații, dacă-mi permiți să te apreciez direct. De obicei, încerc să intuiesc răspunsurile tale și chiar să-mi pregătesc mental câteva puncte de deschidere, de fugă, de continuare măcar. Cel mai adesea, nu reușesc, dar acum eram foarte departe de aceste comparații pe care tocmai mi le-ai servit, ca să folosesc nițel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
apropiere, depărtare, dezumanizare. Comuniștii adoptaseră sloganul „proletari din toate țările, uniți-vă” ă și nu s au unit ! Banul și ă nevoia unui trai mai bun poartă pe om pretutindeni. „E țara lui, pământul” profețea Tudor Arghezi pe la 1927, poate, intuind dezvoltarea comunicațiilor și a infrastructurii (informare, deplasare, mișcare ușoare) și mersul lumii. Și cum „A LUMII-NTREGUL SÂMBUR ă DORINȚA-I ȘI MĂRIREA” (Mihai Eminescu) deci, motorul lumii ar fi sexul și pofta măririi în societate, personajele riscă, sau pur
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
se reîntoarcă în vale, unde au sfâșiat-o. Atunci fratele Walter a alergat la locul unde credea că va găsi căprioara, însă nu a găsit decât un sac plin de sânge. Când a povestit această viziune fratelui Agnello, acesta a intuit imediat că acea femeie se lăsase sedusă de ipocrizie și, prin urmare, a trimis la ea doi frați chibzuiți, cărora le-a mărturisit că a inventat tot ceea ce le spusese iar ei au readus-o la adevăr. Un alt maestru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masă/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor planșe/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. 25 Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute din copac”, ,,Desenează la stânga copilului un copac”. ,,POȘTAȘUL” Scop: Precizarea și verificarea cunoștințelor referitoare la activitatea meseriașilor
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
printr-o metodă eliminatorie. Vrem să ne explicăm mai bine: adesea în versurile sale pontice sulmonezul "mărturisește" ceea ce nu a făcut ca să-și merite exilul. Dacă se elimină aceste delicte pe care el nu le-a comis, s-ar putea intui, chiar dacă în mod aproximativ, cărui tip ar aparține vina ovidiană. Mai mult: insistența poetului asupra unor anumite infracțiuni necomise ne face să ne gândim că propria-i greșeală ar fi asemănătoare acestora, ar aparține aceleiași sfere și, de aceea, ar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu. Sulmonezul s-a oprit la jumătatea confesiunii sale: causa negata putea părea că viza persoana lui Augustus. Ovidiu, însă, își dă seama că, deși Augustus era mort, tot mai rămăsese un Augustus care să acorde funcții înalte în Imperiu. Intuiește că, odată cu dispariția lui Augustus, situația Statului, contrar așteptărilor lui Ovidiu și a celor din opoziție, rămânea aproape neschimbată: nu s-ar fi întors la Republica. Ovidiu ezită între ideile și idealurile sale de a căror inactualitate începe, în sfârșit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
citați de Ovidiu sunt cu precădere exilați politici, ceea ce pare a fi un indiciu asupra categoriei în care, chiar dacă inconștient, Ovidiu își înscrie propriul exil. Din această cauză, Sulmonezul nu se simte pe deplin alinat de consolările lui Rufinus. Se intuiește în cuvintele lui Ovidiu o revoltă, cu greu înfrânată, față de nedreptatea măsurii imperiale 292. E de înțeles faptul că, în fața mâhnirii pentru nedreptatea îndurată e de părere poetul cuvintele de consolare ale lui Rufinus nu pot avea efectul scontat, și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a ceea ce înseamnă, de fapt, conceptul în discuție. Trecând de simplă eticheta "comunicarea dintre două sau mai multe persoane", ea presupune să ne cunoaștem cât mai bine interlocutorul, să știm cum a reacționat în diferite împrejurări, îngăduindu-ne a-i intui în anumite limite, desigur manieră de a reacționa, de a se comportă. Interacțiunea atât verbală, cât și nonverbală a adolescentului desfășurân-du-se, înainte de toate, în cadrul sau familial, căruia adolescentul îi aparține preponderent ne permite sa raportăm relația părinte-adolescent la comunicarea interpersonala
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să răspundă voinței și aspirațiilor majoritare. Mitingul popular de condamnare a intervenției în Cehoslovacia transformă acest refuz într-un mare eveniment mediatic și politic, dovada implicită, dar de netăgăduit, a faptului că acel New Deal pe care românii îl putuseră intui în discursul și acțiunea noului lider era cu adevărat un nou contract, care conceda societății drepturi și libertăți reale în schimbul cooperării cu puterea politică. Trebuie să recunoaștem azi, indiferent de cauzele reale și de înlănțuirea efectivă de evenimente care au
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]