3,541 matches
-
menstrual în raport de fertilitatea feminină prin trei tipuri de evaluare (fază relativ infertilă, fază fertilă riscul cel mai mare de a rămâne însărcinată, respectiv faza infertilității absolute). Numai 2,5% din subiecți au răspuns corect la toți cei 4 itemi. Media pe grupul de femei a fost de 0,492, iar la bărbați 0,463. Diferența dintre cele două medii este statistic semnificativă în favoarea femeilor. La nivel regional, diferențele sunt de asemenea semnificative. Cel mai bun scor mediu, 0,559
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tinerilor au fost chiar încântați, procedura fiind de tip interactiv, cu întrebări din partea respondenților. Adulții s-au arătat cooperanți mai ales la întrebările care au vizat mijloacele de planificare familială. Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită, prostatită ș.a.) și un interes mascat în raport cu itemii despre sexualitate. Așa cum au constatat și alți autori, itemii referitori la dinamica și performanțele sexuale au contat mai mult
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la întrebările care au vizat mijloacele de planificare familială. Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită, prostatită ș.a.) și un interes mascat în raport cu itemii despre sexualitate. Așa cum au constatat și alți autori, itemii referitori la dinamica și performanțele sexuale au contat mai mult pentru bărbați decât pentru femei. De asemenea, la bărbați s-a evidențiat o tendință de supradimensionare cantitativă și calitativă privind activitatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită, prostatită ș.a.) și un interes mascat în raport cu itemii despre sexualitate. Așa cum au constatat și alți autori, itemii referitori la dinamica și performanțele sexuale au contat mai mult pentru bărbați decât pentru femei. De asemenea, la bărbați s-a evidențiat o tendință de supradimensionare cantitativă și calitativă privind activitatea sexuală: numărul partenerelor, frecvența, durata ș.a. Considerăm că este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numărul partenerilor pe care i-au avut de-a lungul vieții, nu am găsit nicio femeie care să răspundă ,,nu mai țin minte", ,,nenumărați", ,,mulți" așa cum au afirmat 25% din bărbați. De asemenea, în eșantionul nostru, din analiza răspunsurilor la itemii care vizau infidelitatea, nu am găsit niciun bărbat între 15-25 ani, care începuse viața sexuală de peste un an și avea o parteneră sexuală stabilă, care să nu fi comis o infidelitate cel puțin o dată, în timp ce la fete infidelitatea este nesemnificativă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
50 de ani. 6.2. Mituri despre sexualitate Au fost evaluate de asemenea trei afirmații, "mituri ale sexualității", subiecții fiind rugați să-și exprime acordul cu aceste afirmații pe o scală Likert cu 3 nivele de acord. În structură, rezultatele itemilor la care s-au înregistrat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) pe gen și localități sunt următoarele: * ponderea bărbaților care au fost de acord că ,,pentru bărbați părul pe corp este un semn de virilitate" și că ,,viața sexuală satisfăcătoare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pentru bărbați părul pe corp este semn de virilitate, iar 26,8% sunt de acord că o viață sexuală satisfăcătoare depinde de dimensiunile penisului. 6.3. Declarații despre valori privind activitatea sexuală și rolul sexelor Un alt set de 5 itemi a fost destinat evaluării valorilor privind activitatea sexuală și rolul sexelor. Subiecților li s-a cerut să își exprime acordul cu acest set de afirmații pe o scală Likert de 3. Două afirmații se disting prin faptul că întrunesc un
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scală Likert de 3. Două afirmații se disting prin faptul că întrunesc un grad de acord ridicat, și anume afirmația ,,Adolescenții nu trebuie să aibă copii" și afirmația ,,Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine". În structură, rezultatele itemilor la care s-au înregistrat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) pe gen și localități sunt următoarele: ponderea bărbaților care au fost de acord că ,,este anormal ca un băiat de 17 ani să nu aibă relații sexuale" și că
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
21%) și Craiova (18%). Scorul compozit creat pentru cele 5 afirmații arată ca subiecții din grupele de vârstă extreme, 15-19 ani și respectiv peste 60 ani, sunt mai predispuși să fie de acord cu acestea. În continuarea analizei celor cinci itemi, am efectuat o evaluare a unui model factorial cu 2 factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Factorul 1 atitudinea față de vârsta de începere a vieții sexuale și factorul 2 atitudinea față de echilibrul dintre sexualitate și căsătorie. Sexul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentând 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
procesul de achiziționare a produselor vestimentare, un chestionar de construcție proprie prin care ne-am propus identificarea unor aspecte ce țin de atitudinile și opiniile adolescenților implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare În cazul adolescenților. Cuprinde 31 de itemi. Rezultatele obținute la nivelul lotului investigat au fost următoarele: Q1. Cât de des obișnuiți să mergeți la cumpărături (orice fel de cumpărături) Q2. Cât de des mergeți la cumpărături ce au ca scop achiziționarea de produse vestimentare? Analizând răspunsurile subiecților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de consum prin verificarea ipotezei nr. 4. Verificarea ipotezei nr. 4: Am presupus că, În calitate de consumatori, adolescenții sunt preocupați de noile tendințe și de calitatea produselor pe care le achiziționează. Pentru a verifica această ipoteză am calculat frecvența răspunsurilor la itemii 6 și 15 de la chestionarul privind Atitudini și opinii ale adolescentului implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. Q6. Care sunt rațiunile pentru care faceți cumpărături din aceste locuri? 10 20 30 40 50
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realizate în 1993 și 1999. Menționez că, pentru a putea realiza această comparație, am apelat la un artificiu și am exclus din analiză pentru datele din actualul Barometru varianta de răspuns „Pentru că nu îi ajută statul”, care nu exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
repondenți au identificat ca motiv lipsa banilor, 15% nu au avut un răspuns, 9% au invocat alte motive și doar 18% o soluție judiciară corectă: „Pentru că este vinovat” (BOP-FSD, mai 2003). Încrederea în oameni este măsurată în EVS’99 prin itemul: „În general, ați spune că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni sau e mai bine să fii atent (prudent) în relațiile cu oamenii?”. În România, în ultimii cinci-șase ani, au fost folosite însă mai multe tipuri de măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cantitativă versus calitativă Cercetările cantitative sînt cele care folosesc metode statistice de analiză a rezultatelor obținute. Cercetările cantitative sînt definite prin două aspecte: numărarea și măsurarea. Numărarea presupune a evidenția cîți subiecți răspund la fel la o întrebare sau un item ori cîte unități de învățămînt sînt implicate în proiecte educaționale; numărarea conduce la stabilirea unei frecvențe: de exemplu, 23 dintre elevii dintr-o școală folosesc internetul în scop educativ sau 40% dintre unitățile de învățămînt din județul Iași sînt implicate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu două categorii: dacă deține sau nu o funcție în instituția de învățămînt) etc. 2.4.5.Prezentarea instrumentelor folosite În această etapă vom descrie instrumentele aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
completării este de 60 de minute (Dussaix și Grosbras, 1996). Ordinea întrebărilor într-un chestionar trebuie să respecte o serie de condiții, stabilindu-se în funcție de natura întrebărilor (Evans, 1985): -Dacă întrebările unui chestionar surprind o singură dimensiune, este recomandabil ca itemii să aibă o succesiune aleatorie, astfel încît să nu existe posibilitatea ca subiectul să surprindă eventualele relații între întrebări. Ca alternativă, se pot elabora mai multe versiuni ale aceluiași chestionar, cu ordinea întrebărilor diferită, astfel încît subiecții să nu se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
încearcă să surprindă mai multe dimensiuni ale unei situații, este recomandabil ca întrebările să fie grupate în acord cu acestea, pentru ca subiectul să nu se simtă dezorientat. În cadrul acestor „grupuri”, întrebările pot avea o succesiune aleatorie, dar se recomandă ca itemii simpli să fie plasați la început, iar cei complecși spre final. -Dacă ancheta are ca scop investigarea unor situații „sensibile”, chestionarul ar trebui să înceapă cu întrebări mai generale și cu un impact emoțional mai redus. Administrarea chestionarului trebuie avută
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute pentru indivizi diferiți (fără a fi însă vorba despre standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. Imposibilitatea de a surprinde motivele pentru care subiecții optează pentru o categorie de răspuns la alta, precum și problemele ce derivă din eșantionare (volum și reprezentativitate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea strict ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea strict ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai multe persoane cu care nu ar colabora în același tip de activitate. Există opinii potrivit cărora fidelitatea testului sociometric ar crește dacă subiecților li s-ar cere să nominalizeze cinci sau mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau a respingerilor și numărul de nominalizări solicitate depind de obiectivele cercetării. Oricare ar fi acestea, întrebările trebuie să se refere la activități specifice grupului, să se situeze în sfera de interese și preocupări a subiecților (Gugiuman, 1978). Exemple de itemi de test sociometric pentru o clasă de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici preferate, nici respinse (în dreptul lor, în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]