4,995 matches
-
de intrare. Copilul va supraviețui, Maria este acum cea care trebuie salvată de la moarte. În Palestina, mortalitatea în rândul fetelor-mame este mai ridicată decât cea a bebelușilor. Jacques Keutgen, directorul maternității, membru al ordinului, este belgian. Un fel de sfânt laic, elegant, cu mare faimă în țara sa, și care a ținut să-și încheie cariera profesională în acest colț pierdut de lume. A petrecut o noapte albă gonind, cu mașina, după un puști căzut în plasa armatei israeliene și dus
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
parte a veniturilor populației, sunt închise sau abandonate. Vizitatorii, veniți cu autocarele, se grăbesc să se întoarcă la Ierusalim nu e recomandabil să rămâi peste noapte aici și deci întârzie din ce în ce mai puțin la fața locului. Cei circa o sută de laici și clerici francezi ajunși aici odată cu arhiepiscopul Parisului, invitat de guvernul israelian, și care n-au poposit decât o oră (și asta în mod excepțional, printr-o improvizație de ultimă oră: nu era în program), n-au lăsat numai amintiri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În politică nu se cântărește, se numără. Dar aritmetica nu este neutră, iar în Orientul Apropiat încă și mai puțin. Când autoritățile încep să numere evreii dintr-o țară creștină, creștinii dintr-o țară musulmană, musulmanii aflați sub o jurisdicție laică, acest lucru nu prevestește nimic bun pentru cei numărați. Puterea îi va impozita, îi va înrola, îi va deporta sau îi va masacra. Prudență. În Liban, lumea este edificată: nu s-a mai făcut niciun recensământ din 1932. Se știe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nu de mult, un "păstrător al tradiției" mi se confesa la Ierusalim: Sunt îngrijorat, Israelul și-a uitat opțiunea și vocația lui religioasă." La Tel-Aviv, un alt amic, liber-cugetător, de data asta, îmi spunea: "Israelul și-a uitat vocația lui laică și socialistă, și acesta e un motiv de îngrijorare." Și dacă, neascultându-l nici pe unul, nici pe celălalt, moderații reușesc să se impună, așa cum e și probabil și cum se întâmplă peste tot (cu un al nu știu câtelea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
eu îl imit ceva mai mult ca de obicei (dar și de nevoie). Atâta doar că mă feresc să uit că pe piața bunurilor necesare mântuirii, unde clientul e rege, cererea este cea care dă naștere ofertei. Clericul ascultă de laic, aceasta e chiar vocația lui. Îi este de ajuns să vadă privirile rătăcite, pline de o mută implorare, ale credincioșilor îngenunchiați în fața unei icoane reprezentând răstignirea lui Iisus, sau imperioasa docilitate a penitenților purtând în balans o mică cruce pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
viață decât o "opțiune spirituală", piața de unde-ți procurai toate cele era și loc de rugăciune, dar vedeai aici și vite și zarafi și cerșetori și taumaturgi și scuipători de flăcări. Nu-l deosebeai cu ochiul liber pe cleric de laic, ambii erau preoți. Inventând un cler numai din bărbați hirotonisiți, taine și sutane, separând faptul de a crede de faptul de a trăi, noi am uitat ce putea fi cumsecădenia sacralului, acea nonșalanță prozaică și neaoșă din relația cu divinul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
găsesc că e umilitor să văd cum ni se reproșează, în public, nouă ăstora amabili, radicala noastră absență de titluri care să ne dea dreptul la considerație? Dar poate că această izbucnire antropologică nu-i decăt un rest de pretenții laice și iacobine care persistă în ființa mea. S-ar fi putut presupune că faptul de a te consacra Veșniciei te scutește să te mai grăbești. Eroare. Acești teleghidați mistici duc la extrem, din câte mi se pare, o caracteristică paradoxală
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mustață și să umble creanga. Iată întrebările de fond. Restul e pură frivolitate. Credința derivă din temperament, și nu invers. Datorez în ce mă privește, acestor două vicii, adică ironiei subtile și naivității, reducția mea regretabilă, dar nativă, la starea laică. Ne putem imagina cu destulă ușurință, în dosarul muntelui Templului/Haram al-Șarif, nota top secret a unui Kissinger oarecare către patronul de la Casa Albă (for eyes only) declasificată în 2040: "Trei opțiuni, Mister President: 1. Aruncăm totul în aer, nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ciclu: hotărât lucru, totul se petrece ca și cum ciclul de viață al utopiei egalitare s-ar învârti în jurul unei jumătăți de veac: URSS, China, Cuba... și Israel. În realitate douăzeci de ani de strălucire, după care a început declinul. Așadar, sionismul laic și socializant din secolul trecut va rămâne în anale ca "măgarul lui Mesia"? Intelectual, acesta vorbea graiul rațiunii, voia kibbutz și împărțire egală. Inima, mai ca din popor, a lui Iosua și a lui Iacov. În epocă, Ben Gurion reducea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Lenin a trecut, kibbutzim așijderea. Talmudul și Ieshivot rămân. Un caz în speță sau aceasta să fie lecția lucrurilor? Michel Warschawski ar pleda, fără îndoială pentru cazul în speță. El îmi spune că au existat dintotdeauna două țări Israel, cea laică și cea religioasă; că, în prezent, ele sunt în plin divorț, și că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
suspect și unora și altora. In medio stat virtus. Ultimul cuvânt al maximei se traduce prin "virtute" dar vrea să însemne "curaj". În orice carieră, pasul greșit e mutarea. Primul lucru pe care ți-l cere orice establishment (fie el laic sau religios, comunist sau conservator) este, așa cum o arată și numele, să te stabilești undeva, în sensul elementar al cuvântului: să te instalezi, să te așezi. Casa Sfântului Isaia era situată în vestul Ierusalimului, în cartierul evreiesc. Școala Biblică în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oraș închis. E dreptul său, în vremuri de război. Noi am vrea ca el să rămână un oraș deschis și nu o capitală politică. Dar nu-i un lucru ușor: Israelul este un stat teocratic, chiar dacă unii israelieni se consideră laici. Vă plângeți de aceasta? Nu știam, Înalt Prea Sfinția Voastră, că ortodoxia propovăduiește separarea Bisericii de stat. Politica și religia merg mână în mână, așa au stat lucrurile dintotdeauna. Dar noi, grecii, avem noroc. Noi avem două istorii: Antichitatea păgână
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dar noi n-am început niciodată un conflict, noi nu facem decât să ne apărăm. Adevărul este că voi nu vreți islamul, în vreme ce islamul e gata să vă primească, pentru că el se adresează întregii omeniri, el e universal. Marfa voastră laică, Nasserii voștri și toți la fel ca el au eșuat în lumea arabă, iar Israelul vostru, acest corp străin în regiune, nu va avea nici el viață lungă. Este adevărat, în momentul de față voi aveți puterea, dar n-o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
subzistă nimic din vechea Cezaree a lui Filip, cel mai oriental oraș din Decapolis. Minarete noi-nouțe cu fuselajul balistic, din loc în loc, pe acest platou ingrat. Siria număra două mii de moschei în 1960 și opt mii în 2000. Regimul rămâne laic, iar partidele religioase sunt interzise. În fapt avem de-a face cu o dictatură, cu prizonierii săi politici, cu tribunalele și cu cenzura ei. În care dictatură este interzis, la liceul francez, să se predea Shoah și să se vorbească
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de curs ultramoderne, dotate cu ultimele modele de calculatoare și echipament de laboratoare aduse din Japonia. Afacerea rămâne în familie. Aspectul economic și social al instituției religioase, la mijlocul distanței între minister și multinațională, nu este ușor de înțeles pentru un laic francez. Un batalion impresionant și cosmopolit de tinere cu voaluri, în uniforme, exersând în cor într-o sală imensă, pavată cu marmură, îmi adresează un grandios și melodios "la revedere", cu un elan de-a dreptul marțial. Ies, impresionat de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ne pune viitorul la adăpost. Tot ce le cer este să nu se omoare între ei. Divizarea înseamnă slăbiciune. Dar în legătură cu statutul personalului, ce credeți? Nu m-am opus niciodată căsătoriei civile. E un lucru indispensabil dacă vrei un stat laic. Dar n-am insistat. Sunniții nu sunt de acord. Asta ar împărți și mai mult țara în două. Dacă-mi permiteți, Preafericirea Voastră ar trebui să preia interimatul președinției pentru formarea guvernului de uniune națională, după care s-ar întoarce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că o utilizează în predare. La Universitatea iezuită Saint-Joseph, prima universitate privată din Liban (unsprezece mii de studenți), fondată de Jules Ferry, o treime dintre studenții musulmani sunt de origine șiită. Și a apărut o nouă intelighenția șiită, mai degrabă laică, uneori în dezacord cu Partidul lui Dumnezeu care, orișicât, a tras o linie peste atentatul sinucigaș și a lăsat statul islamic la magazia cu accesorii. Vorbe bune de pus pe seama faimosului joc dublu, al disimulării autorizate, al vicleniei, al seducției
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
jumătatea distanței? Și dacă Libanul este locul acestei întâlniri intercontinentale? A izola Hezbollahul, a-l împinge în clandestinitate înseamnă a ațâța la război civil și religios. Eu sunt cel care-i barez calea aliindu-mă cu ei. Mișcarea mea e laică și cuprinde și militanți musulmani. Înțeleg că separ contractul social de credința religioasă. Vreau un guvern pluricultural. Asta-i ceva ce ține de Jules Verne, o să-mi spuneți. Ei bine, fie! Este călătoria mea în Lună. Și voi ajunge acolo
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
săraci sunt și cei mai înclinați spre fundamentalism, cei mai radicali. Aici lumea ține mai curând cu Geagea, nu cu Aoun. Eu și preoții mei îl simpatizăm pe general. Numai el ne-ar putea ajuta să facem un stat modern, laic, necomunitar, dar pentru a înțelege acest lucru trebuie să ai ceva pregătire. Înaltul cler nu are aceleași opinii ca mine, iar noi nu prea avem greutate în consiliul canonicilor. Patriarhul nu-i ascultă decât pe episcopii puternici și bine plasați
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Vai de fata creștină care se logodește cu un musulman: copiii ei vor fi musulmani, prin forța lucrurilor, așa e legea. Ce-i mai rău, e statutul personal. Încă o dată, cea mai bună apărare a noastră ar fi un stat laic. În sfârșit, civil, cuvântul șochează mai puțin. Civil, așa cum e căsătoria cu același nume. Laicitatea voastră ar fi o binefacere pentru această țară. Egalitatea tuturor în fața legii... " Dacă mâine soțul meu mă strânge de gât, îmi mărturisea o creștină libaneză
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
preferându-le niște centre lâncede; ei uită însă că nimic nu e mai central și mai centripet ca o periferie, și că întâlnești mai mulți patrioți francezi la Strasbourg decât pe Champs-Elysées. Unde vezi mai mulți republicani de modă veche, laici și iacobini, decât la Pointe-à-Pitre și la Fort-de-France? Orice deplasare înspre avanposturi ține de speologie: cobori spre izvoarele subterane ale unui fluviu imaginar care-i mai mult sau mai puțin înnămolit la suprafață. 7. Unui prieten libanez asasinat Dragă Samir
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
știrbește cu nimic. Fiecare suflet colectiv își are bolile lui. Nu-ți voi vorbi aici de ale noastre, le știi și ele nu constituie subiectul acestei scrisori. Ascultându-l pe palestinianul Elias Sanbar cum îi aprostrofa la Amman, ca un laic ce este, pe Frații săi Musulmani, în numele unei politici a lucidității, arătându-le toate slăbiciunile pe care le acoperă răpăitul lor de tobă, m-am gândit la ale voastre. Diagnosticele voastre se amestecă. Să rezumăm: epoca de aur, complotul și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
panarab". Acestea sunt potcoavele de la picioarele mersului vostru înainte, ale acestei a doua Nahda, renașterea pe care tu o invoci din toată inima prima s-a stins, spui tu, la Beirut, în timpul asediului israelian din 1982, atunci când arabismul progresist și laic a trebuit să-și încline steagul în fața unui islam transnațional și regresiv. În lume are loc în acest moment o mare luptă, dusă cu imagini, cuvinte și grenade: între campionii libertății individuale și cei ai demnității popoarelor. Între noi, democrațiile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
derâdere "hegemonia distrugătoare a Occidentului". Modernitatea de care vorbeai nu era un 4x4 cromat, comandat prin Internet și livrat la domiciliu, al cărui motor toarce ca un motan. Ambivalența ta față de Occident am regăsit-o la toți frații tăi arabi, laici și progresiști. Ei ne iubesc pentru că la noi au învățat să gândească și să trăiască liberi. Și ne detestă pentru că v-am colonizat și pentru că încă n-am renunțat la insolența noastră de stăpâni. Fără îndoială că resimțiți aceeași ambivalență
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
semnalat tot ce datorează această insolită combinație amprentei talmudice. Fie că e din Ierusalim sau din Babilon, Talmudul recenzează toate tezele posibile și imaginabile, și este interesat mai mult de dezbateri decât de concluzii. O bună propedeutică pentru exercitarea libertăților laice, îndeosebi intelectuale. Pentru a coborî iarăși spre Ierusalim, dar cu o escală în Cezareea maritimă, capitala provinciei romane Iudeea, o poți lua și pe autostrada din interior. Ea trece pe lângă o termocentrală: trei uriașe turnuri de răcire, macarale gigantice, un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]