3,697 matches
-
Nimic din casantul scenariu al înlăturării ticăloșiților nu se diluează în puhoaiele care acum îndurerează țara. Doar cîteva luni sînt necesare pentru a seca jubilația de moment a faunei de stînga și a repune pe tapet aceleași, consecvente, comandamente ale liberalismului renăscut (și) prin stilul răspicat al lui Călin Popescu Tăriceanu. A mai existat cîndva un mare potop. După care însă lumea s-a alcătuit și mai frumoasă de cum fusese. Nu? 2 august Într-o Românie generic diletantă, nici segmentul analizei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
insomniace ale pesedismului nu-și conștientizează eroarea. O țin una și bună: menținerea unui pol politic în stare să contracareze, nu-i așa, obrăznicia formațiunii aflate acum la putere, percepută ca fiind, da, de dreapta. Cea care, oroare!, fluturînd doctrina liberalismului, ar atenta la sănătatea nației, văzută ca același monolit muncitoresc al deceniilor colorate roșu. Culmea e că nu numai nostalgicii perdanți de-acum ai pesedismului pozează în apărători ai unui fantomatic pol de stînga, vezi doamne, slăbit în urma pierderii alegerilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care contribuabilii (asigurații) o suportă, iar statul (asigurătorul) o Încasează, pentru ca acesta din urmă să asigure mediul favorabil vieții, inclusiv protejarea averilor supușilor săi. Este semnificativ și faptul că această teorie a fost influențată de concepția fiziocrată și de ideile liberalismului care atribuiau statului un rol de “jandarm”, de supraveghere a aplicării regulilor (legilor) și asigurarea ordinii publice. 13 Idem, p. 156 23 Adepții teoriei siguranței (Jean-Jacques Rousseau, Emile de Girardin, Mc Culloch, Thiers, ș.a.) presupuneau că statul era un partener
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nelimitate, supus doar legilor divine. Prin urmare, statul omniprezent reprezintă, pentru noul curent de gândire, o garanție a intereselor individuale, a păcii și a proprietății, iar impozitele devin excesive și chiar despotice deoarece nu au legătură cu morala creștină și liberalismul economic. Prin impozit, statul Își Întărește puterea și Îngrădește libertatea contribuabililor deoarece, conform acestei doctrine, „libertatea lăsată În mâna oamenilor slăbește statul, generează haos social și duce la dispariția națiunii”31. Gândirea mercantilistă are meritul de a fi declanșat practic
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
subiectivitatea completă dacă se dezvoltă ca un șir de stări spirituale tinzînd spre Homo Maximus, spre Limita infinită care îl atrage din străfundul propriei interiorități. în secolul trecut, proiectul de societate al lui Platon a fost dur atacat de pe poziția liberalismului, a societății deschise, a demnității și libertății individului modern. Republica lui părea modelul neliniștitor, capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar feri credința de trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în modernitatea noastră, prin ea, omul își testează cu egală acuitate finitudinea și riscurile ex-fundării despre care vorbea H.-R. Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate (ecologism sau naționalism). Această flexibilitate ideologică este ceea ce Paul Taggart (2000) numește "natura cameleonică a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de bază clare și distincte ale populismului. Și pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismului văzut ca remediu" se bazează pe o definiție abstractă a democrației, înțeleasă ca "o combinație între suveranitate populară și regula majorității" (Capitolul I), în care drepturile liberale nu sunt o trăsătură definitorie. Cu toate acestea, în practică, democrația fără liberalism este întotdeauna efemeră. În absența drepturilor liberale, cei aduși la putere după primul tur de scrutin prin regula majorității mult prea adesea se folosesc de această situație pentru a bloca sau a împiedica formarea unor majorități alternative în tururile următoare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Fujimori, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Boas, T. C., (2005), "Television și Neopopulism in Latin America: Media Effects in Brazil and Peru", în Latin American Research Review 40(2): 27-49. Bobbio, N., (1987), The Future of Democracy, Cambridge: Polity. ------ (1990), Liberalism and Democracy, London: Verso. Bobošíková, J., (2010), "Volby 2010 - naděje pro Českou republiku, projev lídra Suverenity Jany Bobošíkové na programové konferenci", valabil pe: http://www.suverenita.cz/aktuality/ zobraz=volby-2010---nadeje-pro-ceskou-republiku,-projev-lidra-suverenity-jany-bobosikove-na-programove-konferenci (accessed 15 November 2010). Boniface, D. S., (2007), "The OAS
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Party Members in Canada: Evidence of Ideological Politics", în Canadian Journal of Political Science, 35(4): 859-80. Cruz González, R., (2006), "El grupo de Ebrard se lanza contra Cárdenas", în La Jornada, 7 September. Csergő, Z. și K. Deegan-Krause, (2011), "Liberalism and Cultural Claims in Central and Eastern Europe: Toward a Pluralist Balance", în Nations and Nationalism 17(1): 85-107. ------ (2003), "Liberalism, Nationalism and Cultural Rights in Central and Eastern Europe", în American Political Science Association meeting, Philadelphia, September 29. Czesnik
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
El grupo de Ebrard se lanza contra Cárdenas", în La Jornada, 7 September. Csergő, Z. și K. Deegan-Krause, (2011), "Liberalism and Cultural Claims in Central and Eastern Europe: Toward a Pluralist Balance", în Nations and Nationalism 17(1): 85-107. ------ (2003), "Liberalism, Nationalism and Cultural Rights in Central and Eastern Europe", în American Political Science Association meeting, Philadelphia, September 29. Czesnik, M., (2009), "Voter Turnout in Post-communist Europe", î, International Workshop "European Elections 2009-Europeanization: Parties, Institutions, Member States",, Budapest, 22-23 May. Daeschner
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Política: Reflexiones Sobre las Elites del Poder en un País Inestable, Lima: Universidad Católica. Dvořáková, V., (1991), "The Politics of Anti-Politics? The Radical Right in the Czech Republic: Past and Present", în L. B. Sørensen și L. Eliason (eds.), Fascism, Liberalism and Social Democracy in Central Europe. Aarhus: Aarhus University Press, 166-79. ------ (2003), "Civil Society in the Czech Republic: "Impulse 99" and "Thank You, Time To Go"', în P. Kopecký și C. Mudde (eds.), Uncivil Society? Contentious Politics in Post-Communist Europe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
New FPÖ: Beyond the Democratic Pale?", în P. Hainsworth (ed.), The Politics of the Extreme Right: From the Margins to the Mainstream, Londra: Pinter, 33-63. Morton F.L., (1998), "The Charter of Rights: Myth and Reality", în W. Gairdner (ed.), Against Liberalism: Essays in Search of Freedom, Virtue and Order, Toronto: Stoddardt, 33-61. Mouffe, C., (2000), The Democratic Paradox, Londra: Verso. ------ (2005a), "The 'End of Politics' and the Challenge of Right-wing Populism", în F. Panizza (ed.), Populism and the Mirror of Democracy
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
22 L Laclau, Ernesto, 16, 18, 23, 24, 27, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 104, 236 Leff, Carol Skalnik, 137, 294, 305, 307 Levitsky, Steven, 29, 51, 250, 257, 259, 262, 265, 280, 281, 336, 338, 343, 345, 350 liberalism, 27, 259 libertatea de expresie, 64, 67, 81 Lipset, Martin, 21 López Obrador, Andrés Manuel, 49, 50, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să reîntemeieze sociologia contemporană intrată în criză. Golopenția consideră că modul în care înțelege Freyer rolul pe care trebuie să-l joace sociologia în noul context apărut odată cu criza liberalismului este prea „german”, nu neapărat într-un sens de tip völkisch ci prin faptul că este prea legat de politicile și instituțiile germane și greu de tradus pentru problematica altor state și națiuni (Golopenția, 2002, 16). Științele sociale, născute în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în măsura în care aceasta s-a transformat îmtr-o știință formală și liberală, s-au îndepărtat de poziția activist-raționalistă. S-au transformat, crede Golopenția, într-un fel de comentarii sterile criptoplatonice privind semnificația propriei lor existențe. Această „deactivare” a științelor sociopolitice realizată de către liberalism este fundamentată și legitimată pe un weltanschauung liberal sau, ca să folosim una dintre sintagmele favorite ale lui Hans Freyer, pe un ottocento Geist, constituit pe următoarele asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii și intelectului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este analiza factorială?" Analiza factorială este numele unei colecții de metode statistice multivariate, al căror scop principal este identificarea structurii latente a unui set de date care descriu un concept ori un fenomen sau care caracterizează o populație de obiecte. Liberalismul, evaluarea performanței guvernului, satisfacția față de muncă, percepția corupției, toate acestea sunt concepte și fenomene imposibil de surprins într-o singură variabilă (nu sunt observabile empiric). În schimb, putem avea la dispoziție mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale conceptului sau fenomenului studiat. Analiza factorială ne ajută să înțelegem cum se structurează aceste variabile într-un concept sau fenomen și ne indică dimensiunile sale. De exemplu, situarea pe o axă liberalism - conservatorism este revelată de convingerile legate de importanța individului ca persoană privată în raport cu comunitatea, intervenția statului în economie, natura moralității, raportul libertate/autoritate, limitele guvernământului și modul în care acestea sunt consacrate. Aceste convingeri pot fi redate prin autosituarea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proporțională a minorităților în locurile de muncă existente”, „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor”, „Biserica ar trebui să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția partidelor dintr-un sistem politic față de o serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția partidelor dintr-un sistem politic față de o serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim să reducem variabilele la un număr mai
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pot fi utilizate în prelucrări ulterioare, obținem o reducere a dimensionalității datelor la numărul de factori identificat. Revenind la primul exemplu de mai sus, analiza factorială a setului de date ce surprind atitudinile politice ale indivizilor ar putea arăta că liberalismul nu este un concept unidimensional, ci se structurează pe trei dimensiuni distincte: economică, socială, culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]