5,376 matches
-
arhimandritul Putnei vinde domnului o falce și două fertale de vie, iar doi orășeni din Hârlău vindeau și ei două fălci și două fertale de vie tot pe dealul Hârlăului. În aceeași zi, după ce a plătit banii, domnul a dăruit mânăstirii Bistrița cele trei sate și viile de pe dealul Hârlăului. La 22 martie 1500, Ștefan dă ultimul privilegiu mânăstirii Bistrița. Egumenul și călugării de la Bistrița schimbau cu domnul cinci sate: Caucelești, altul pe Siret, anume Gâdinți, unde a fost curtea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei două fălci și două fertale de vie tot pe dealul Hârlăului. În aceeași zi, după ce a plătit banii, domnul a dăruit mânăstirii Bistrița cele trei sate și viile de pe dealul Hârlăului. La 22 martie 1500, Ștefan dă ultimul privilegiu mânăstirii Bistrița. Egumenul și călugării de la Bistrița schimbau cu domnul cinci sate: Caucelești, altul pe Siret, anume Gâdinți, unde a fost curtea lui Negrea, trei pe Bistrița: satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și satul Manuilești. Mânăstirea avea pe aceste sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan dă ultimul privilegiu mânăstirii Bistrița. Egumenul și călugării de la Bistrița schimbau cu domnul cinci sate: Caucelești, altul pe Siret, anume Gâdinți, unde a fost curtea lui Negrea, trei pe Bistrița: satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și satul Manuilești. Mânăstirea avea pe aceste sate uric de la Alexandru cel Bun. Domnul dăruia în schimb “satele noastre drepte și proprii, patru sate pe Bistrița: un sat Slugani, al doilea sat Chicoșești, al treilea sat Călienești, al patrulea sat Lățcani. Așadar, domeniul mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea avea pe aceste sate uric de la Alexandru cel Bun. Domnul dăruia în schimb “satele noastre drepte și proprii, patru sate pe Bistrița: un sat Slugani, al doilea sat Chicoșești, al treilea sat Călienești, al patrulea sat Lățcani. Așadar, domeniul mânăstirii nu era imuabil, se adăugau noi achiziții de sate sau bunuri funciare, se făcea schimb de sate. Când are loc schimbul de sate din 1500, mânăstirea dăruia patru sate, unul dintre ele figurând în privilegiul imunitar din 1467. Dar, pe lângă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al doilea sat Chicoșești, al treilea sat Călienești, al patrulea sat Lățcani. Așadar, domeniul mânăstirii nu era imuabil, se adăugau noi achiziții de sate sau bunuri funciare, se făcea schimb de sate. Când are loc schimbul de sate din 1500, mânăstirea dăruia patru sate, unul dintre ele figurând în privilegiul imunitar din 1467. Dar, pe lângă cele 31 de sate enumerate mai înainte, mânăstirea a avut sate, care nu apar în privilegiile din 1462 și 1467, cum este satul Mitiucăuți, dăruit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sate sau bunuri funciare, se făcea schimb de sate. Când are loc schimbul de sate din 1500, mânăstirea dăruia patru sate, unul dintre ele figurând în privilegiul imunitar din 1467. Dar, pe lângă cele 31 de sate enumerate mai înainte, mânăstirea a avut sate, care nu apar în privilegiile din 1462 și 1467, cum este satul Mitiucăuți, dăruit de domn în 1411, sau satul unde a fost Maxim și Voinea, dăruit în 1415 de Oană vornicul, un sat pe Cracău dăruit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornicul, un sat pe Cracău dăruit de Ion Jumătate odată cu satul Caucelești, care apare între satele care se bucurau de imunitate în 1467 și care va ajunge în stăpânirea domnului, în urma schimbului de sate din 1500. Poate fi amintită și mânăstirea Sfântul Nicolae cu satul ei, sat pe care nu îl găsim în privilegiul din 1462. Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari, ținând seama că i se dăruise vama mică și vama cea mare de la Bacău, vama de pe Tazlău, și vama târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe Tazlău, și vama târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe uscat de la iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită și mânăstirea din Poiana Siretului, Pobrata este una din vechile ctitorii din secolul al XIV-lea. Unul dintre cele mai vechi privilegii, date de domnii Moldovei, este cel din 2 iulie 1398, prin care Ștefan I și “fratele” său Alexandru dăruiau mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirea din Poiana Siretului, Pobrata este una din vechile ctitorii din secolul al XIV-lea. Unul dintre cele mai vechi privilegii, date de domnii Moldovei, este cel din 2 iulie 1398, prin care Ștefan I și “fratele” său Alexandru dăruiau mânăstirii satele Bodino și altul mai sus de acesta. La 20 iulie 1404, Alexandru cel Bun reînnoia privilegiul anterior, satul Bodino (satul lui Bode) numit acum Bodinți (Budinți, Bodești) și altul mai sus de Bodinți. La 18 aprilie 1409, domnul dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul lui Bode) numit acum Bodinți (Budinți, Bodești) și altul mai sus de Bodinți. La 18 aprilie 1409, domnul dăruia Pobratei bălțile de la gura Șumuzului, până la hotarul “care este la Hetce”, și un loc pentru vie. La 22 septembrie 1411, mânăstirea era dăruită cu cinci curți de tătari din satul Tămârtășăuți de pe Șomuz, cu acordul lui Șoldan Petru, căruia îi era dăruit satul. La 26 iunie 1436, domnul dăruia Pobratei trei sălașe de țigani. La 5 octombrie 1437, domnul dăruia “dintr-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-însa”, satele “unde au fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă, și unde este Șandru, și unde este Petru Bumbotă, și un loc de pustiu mai jos de Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și unde este Bălan, și unde este Șandru și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Rădăuți și unde este Bălan, și unde este Șandru și pe Bahlui, sub Hârlău, unde este Mihailo cu moara pe Bahlui. La 26 aprilie 1444, i se dăruiau Pobratei patru sălașe de țigani. La 5 aprilie 1448, erau întărite mânăstirii satele Ciulinești, Bereșteni și Roșca, lângă Hârlău. Locuitorii acestor sate erau scutiți de toate dările și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448, domnul întărea Pobratei alte patru sate: Râpciciani, Rădăuți, Balanești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1444, i se dăruiau Pobratei patru sălașe de țigani. La 5 aprilie 1448, erau întărite mânăstirii satele Ciulinești, Bereșteni și Roșca, lângă Hârlău. Locuitorii acestor sate erau scutiți de toate dările și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448, domnul întărea Pobratei alte patru sate: Râpciciani, Rădăuți, Balanești, Dobrăcinești și Davidăuți, iar oamenii din aceste sate, și din prisaca de la Rădăuți și din prisaca de la Rusnădzești și din prisaca de la Visoca erau scutiți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dările și slujbele datorate domniei. Pentru marfa ce se va vinde la Cetatea Albă sau pentru marfa domnului sau a boierilor, oamenii satelor de mai sus să nu fie obligați să dea ajutar, nimănui, niciodată. Pentru mierea și grâul destinat mânăstirii, cărăușii să nu dea vamă la Tuțora și nici brodină să nu li se ia. Numai egumenul și dregătorii săi aveau dreptul să îi judece și nici la jold sau la posadă pe Nistru să nu meargă. Este cea mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pobratei un obroc anual de 6 buți de vin, precum și cămana de piatră, care se strângea în cârciumile de la Târgu Frumos. La 8 aprilie 1449, era reînoit privilegiul din 5 octombrie 1448. La 27 iunie 1449, i se acordă egumenului mânăstirii Pobrata dreptul de a-i judeca pe oamenii din satele mânăstirești, interzicându-le dregătorilor și slujitorilor domnești să intre în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reînoit privilegiul din 5 octombrie 1448. La 27 iunie 1449, i se acordă egumenului mânăstirii Pobrata dreptul de a-i judeca pe oamenii din satele mânăstirești, interzicându-le dregătorilor și slujitorilor domnești să intre în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din satele mânăstirești, interzicându-le dregătorilor și slujitorilor domnești să intre în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda slobozie satelor Oniceni, pe Jijia, și Drăgușeni, și să nu umble în acele sate judecătorii de la Dorohoi și nici dregătorii lor. Slobozie înseamnă, în cazul de față
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]