3,495 matches
-
de oțel meșterit de Ahab și înaintînd numai în virtutea lochului și saulei sale, Pequod se îndrepta spre Ecuator. O călătorie atît de lungă pe mările acelea pustii, apoi, nu peste multă vreme, pe apele monoton de line, pe care-l mînau, în răspăr, alizeele ce băteau statornic pe-acolo - toate acestea păreau să fie preludiul ciudat de calm al unei furtuni năpraznice. în cele din urmă, vasul se apropie de hotarul zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o mare corabie, Rahila, care venea de-a dreptul spre Pequod, cu vergile înțesate de oameni, atîrnați acolo ca niște ciorchini. Pequod tocmai înainta cu o viteză destul de mare, dar corabia străină lată în șolduri, îl ajunse din urmă, fiind mînată de vînt; în clipa aceea pînzele ei trufașe se dezumflară ca niște bășici plesnite, iar de pe coca lovită a corabiei păru să se spulbere orice urmă de viață. Ă Vești proaste, ne aduce vești proaste! bombăni bătrînul de pe insula Man
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trupul abandonat. Totuși, Ahab părea să fie stăpînul, iar celălalt sclavul lui, căci firea lui dominatoare li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mereu - toate astea le făceau inimile să bată mai tare. Vîntul, care le umfla pînzele ca pe niște bărdăhane și care împingea corabia cu un braț pe cît de invizibil, pe atît de irezistibil, părea simbolul forței nevăzute ce-i mîna ca pe niște robi înainte. Erau un singur om, nu treizeci. Se întîmpla cu ei ceea ce se întîmpla și cu corabia care-i cuprindea pe toți și care, deși făcută din materialele cele mai felurite - stejar, arțar, pin, fier, smoală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să le tragă în jos și oricît s-ar suci și s-ar învîrti cele mai puternice fluvii Mississippii ale uscatului, care nu știu încotro să se-ndrepte - alizeele astea, cel puțin, știu ce vor! Da, alizeele astea, care-mi mînă corabia vitează drept spre țintă, alizeele astea sau un vînt asemănător lor - un vînt la fel de neclintit și de viguros, îmi mînă înainte corabia sufletului meu! Hei, cei din arboradă! Ce vedeți? Ă Nimic, domnule căpitan. Ă Nimic?! Și amiaza bate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care nu știu încotro să se-ndrepte - alizeele astea, cel puțin, știu ce vor! Da, alizeele astea, care-mi mînă corabia vitează drept spre țintă, alizeele astea sau un vînt asemănător lor - un vînt la fel de neclintit și de viguros, îmi mînă înainte corabia sufletului meu! Hei, cei din arboradă! Ce vedeți? Ă Nimic, domnule căpitan. Ă Nimic?! Și amiaza bate la ușă! Dublonul de aur plînge după-un stăpîn! Uite soarele! Da, da, asta trebuie să fie: am depășit-o! Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spiritelor din Muntenia. Mai târziu, după 1880, după desființarea vechiului partid liberal, atunci când începe haosul și nedumerirea în viața politică a țării, când România trece prin una din cele mai ingrate perioade ale istoriei ei contemporane, Odobescu apucă alte căi, mânat de alte considerații, care nu mai interesează. XII Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale Caragiale face parte din aceeași generație ca și Eminescu. Alăturea de acesta, el reprezintă și caracterizează perioada a doua a literaturii române moderne. Din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Subiectivitatea artistului (și chiar a teoreticianului) are un rol esențial în perceperea și interpretarea lumii morale. Dar Caragiale e un satiric, un mare satiric și, de când e lumea, satiricii au avut pretenția că planează mai presus de puterile oarbe care mână pe oameni, că tocmai ei, satiricii, își dau seama, prin marea lor pătrundere intelectuală, de acele forțe oarbe. Că genul satiric presupune, la acei care-l cultivă cu succes, o mare putere intelectuală, e sigur, dar că în concepția lumii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
era dovedit că a avut și acest lucru admirabil, anume că, deși se dăruise lui Dumnezeu în întregime, nu refuza să ia parte la întâlniri cu oameni de lume. Era de castitate rară, deși vedea zilnic soțiile altora; deși era mânat de firea pătimașă a celor mânioși. Vărsa lacrimi, mișcat de durere, când auzea cuvinte necuviincioase în timpul veseliei; postea fără să reproșeze celor care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ASTFEL DE CERTIFICAT │ │ │ │1 Formularele se completează la mașină de scris sau de mână, în mod identic, în limba română sau, în funcție de uzanțele │ │ și cerințele comerciale, într-o limbă de circulație internațională. În cazul în care formularele se completează de │ │ mâna, acest lucru se va face cu cerneală și majuscule. │ │2 Certificatul și cererea nu trebuie să conțină ștersături sau adăugiri. Modificările se fac prin bararea înscrisurilor │ │ eronate și adăugarea datelor corecte necesare. Fiecare modificare trebuie autentificata de către persoană care o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
la grevă; legile speciale „pentru apărarea ordinei” din 1924, urmăreau suprimarea presei comuniste și a partidului comunist, legea Mârzescu din 1924 răpea muncitorilor dreptul la organizare și la grevă, iar legea Mironescu din 1936 urmărea înăbușirea mișcării muncitorești, dându-se mână liberă organelor represive ca, la ordinul guvernului, să arunce în temnițe pentru zeci de ani pe cei mai curajoși și devotați fii ai poporului. Activitatea represivă a Securității statului - exercitându-se în numele poporului - împotriva acțiunilor dușmănoase ale foștilor exploatatori și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane la fel de bine cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înapoiaz]. În calculele negocierii, principiul restituirii îl completeaz] pe cel al r]zbun]rii. Un s]tean Tswana, A, a f]cut o înțelegere cu B s] îi duc] dou] vaci la piaț], la o distant] de o s]pt]mân] de mers pe jos. S]teanul a trecut prin mai multe întâmpl]ri nefericite de-a lungul c]l]toriei una din vaci a murit cu o noapte înainte de a ajunge la destinație. S]teanul a ț]iat vacă și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
an African Culture (Salisbury, (Harare): Mambo Press, 1973). Descriere detaliat] a codului etic al populației Shona. Hogbin, I.: The Island of Menstruating Men (Scranton, Penn: Chandler, 1970). Mead, M.: Growing Up în New Guinea (Harmondsworth: Penguin, 1963) Radin, P.: Primitive Mân aș Philosopher (New Zork: Dover, 1957). O analiz] pe nedrept neglijat] a gândirii filosofice în societ]țile de mici dimensiuni. Silberbauer, G.B.: Hunter and Habitat în the Central Kalahari Deșert (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). 3 Etică în Antichitate Gerald
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deci, cât] s]-ți îndestulezi pântecele, bucur]-te și te veselește; fiece zi s] fie o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la pieptul ț]u pl]cere: iat] ce se cuvine muritorilor. Ghilgameș nu a luat-o în seam]. Un sistem etic desprins din conștientizarea propriei mortalit]ți și care propunea tr]irea vieții în tov]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem sesiza și o component] altruist], concretizat], cu prec]dere, în cele patru virtuți absolute: bun]tatea, compasiunea, bucuria solidar] și st]pânirea de sine. Buddha subliniaz], de asemenea, și rolul datoriilor și al obligațiilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spuns diverselor probleme. În ceea ce privește etică, aceast] situație este cât se poate de clar]. Unii gânditori evrei susțin c] etică evreiasc] este autonom], în sensul kantian al cuvântului, alții spun c] ea este, a fost și ar trebui s] r]mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Iisus. Pasajul include, de asemenea, porunca de a scoate ochiul care te smintește și de a ț]ia mâna care te smintește și îndemnul de a l]să și c]masă celui ce vrea s]-ți ia haină (r]mânând, astfel, gol, întrucât se purtau doar dou] rânduri de haine). Întocmai că paradoxul, hiperbola reprezint] o modalitate de a conferi concretețe ideilor abstracte. Robinson are dreptate: pasajul nu se pronunț] nici pentru, nici împotriva pacifismului că strategie politic]. Aparent, divorțul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunități a iubirii, a unei fr]ții a c]inței, a iert]rii și a împ]c]rii. Astfel, Noul Testament ofer] o imagine detaliat] a Bisericii, având o atitudine foarte critic] atunci când aceasta nu se constituie în comunitatea dorit]. R]mân deschise întreb]rile cu privire la justiție. S] lu]m ca exemplu doi p]rinți care au doi copii, pe care îi iubesc la fel de mult; deși aceștia pot fi foarte diferiți, p]rinții trebuie s] fie corecți cu amândoi. Dac] așa stau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate limbile vorbite de musulmani, fapt care înt]rește atât angajamentul acestora de a întrece comportamentul s]u, cât și sentimentul de afinitate și iubire pentru El și familia Sa. Pentru musulmani, mesajul din Coran și exemplul vieții Profetului r]mân inseparabil legate, de-a lungul istoriei, ca paradigme ale comportamentului moral și etic. Acestea au constituit, apoi, baza care le-a facilitat gânditorilor musulmani dezvoltarea instrumentelor legale care s] cuprind] imperative morale. Elaborarea dreptului va duce la o codificare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s] o cunoasc]. În același timp, Platon îl reprezint] ca având un comportament care sugera c] oricine ar putea descoperi ce înseamn], deoarece Socrate, cel al primelor dialoguri - care, dup] cum am spus, pare a fi menit s] r]mân] aproape de Socrate cel istoric - este bucuros s] discute subiectul cu toat] lumea. În dialogurile urm]toare, pe de alt] parte, unde ideile socratice autentice par s] se dizolve în fundal, Platon începe s] considere aceast] cunoaștere ca fiind accesibil] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capacit]țile individului) trebuie consacrat] acțiunilor permise, dup] cum afirm] și Fried (1978, p. 13): Este cu neputinț] că cineva s]-si tr]iasc] viața dup] preceptele binelui. Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligațiilor, nenum]rate alegeri mai r]mân inc] de f]cut. Din acest punct de vedere, opoziția fâț] de teoria consecințialist] este destul de puternic]. În timp ce doctrina deontologic] definește binele ca fiind o noțiune cu influent] sc]zut] (cu caracter exclusiv, eliminatoriu), consecințialismul consider] c] este o noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și angajamentele voluntare, s] își asume r]spunderea pentru copiii pe care decid s] îi aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r]mân inc] nenum]rate alegeri de f]cut”. Este evident c] aceasta este o concepție legalist] asupra moralei, iar principiul legal pe care este întemeiat] este ușor de determinat. Într-o asemenea viziune, ceea ce se cere individului prin lege este neînc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se afl] judecată noastr]. F]r] îndoial], ar fi frumos dac] lumea ar fie ordonat], astfel încât datoriile prima facie s] poat] fi clasate pe categorii. Dar „este mai important că teoria s] fie susținut] de fapte decât s] r]mân] pur și simplu teorie” (Ross, 1930, p. 19). Nu exist] o clasificare general] a diferitelor tipuri de datorii prima facie, iar de vreme ce diferite principii morale exprim] diferite datorii prima facie, nu exist] o clasificare general] a principiilor morale. Poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a doua afirmație, deci negând faptul c] cea mai bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]