4,819 matches
-
Micul Ținut al Reghinului). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reghin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
români, 2 minoritari). Funcționarii Primăriei Gherla erau organizați pe servicii și birouri - Serviciul Administrativ; Biroul Arhivei, Registraturii și Expediției; Biroul Stării Civile; Biroul Financiar și de Contabilitate. Funcționarii Primăriei orașului Gherla au fost recrutați înainte de Marea Unire (1918) din rândul maghiarilor, armenilor și al altor minoritari, limba maghiară fiind singura folosită în administrație. După unirea Transilvaniei cu România și în primăria Gherla au fost aplicate principiile fundamentale ale Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia referitoare la dreptul fiecărui popor de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,37%) și romi (3,5%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,49%), dar există și minorități de reformați (13,42%), greco-catolici (5,06%), romano-catolici (3
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
orașul. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar fi putut să atace orașul. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost uciși circa 600 de etnici maghiari. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății și în varnița de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat că ar fi participat la masacru, dar, în procesul penal
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
întemnițați numeroși deținuți politici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Aiud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (74,12%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,71%) și romi (4,07%). Pentru 6,99% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,07%),cu minorități de reformați (12,06%), greco-catolici (3,19%) și romano-catolici (1,29
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
decât pe Valea Prahovei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lupeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,7%) și romi (3,3%). Pentru 6,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de romano-catolici (5,34%), reformați (4,09%), penticostali (2
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
cea caracteristică stepei și silvostepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
la vest de teritoriul municipiului Petroșani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Petrila se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88%), cu o minoritate de maghiari (4,62%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,99%), dar există și minorități de penticostali (6,52%), romano-catolici (5,78%), reformați (2,23%) și martori ai
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
zisul „"Sachsenweg"” (drumul sașilor), drum care lega "Țara Bârsei" de "Provincia Sibiului". Cetatea a fost menționată prima dată în documente în anul 1265 sub denumirea „"castro Feketewholum"” (cetatea de pe Dealul Negru). După retragerea teutonilor cetatea a intrat sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei. Probabil că la invazia tătarilor din 1345 "Cetatea Neagră" a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită. Se presupune că așezarea a fost fondată de coloniști germani în perioada în care Ordinul Teutonilor
Codlea () [Corola-website/Science/296999_a_298328]
-
Astfel că organizarea Olimpiadei de Iarnă din 1948 a rămas doar un vis. Oamenii care au pus sufletul și umărul la realizarea acestei investiții: Déván István - Directorul proiectului (maghiar) Szent-Györgyi Albert - Laureat în 1937 al Premiului Nobel - finanțator al proiectului (maghiar de origine română) Herbert Heiss - specialist în amenajare părții de schi (german) Benedek Frigyes - arhitectul proiectului (maghiar) Iglóiné Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de maghiari (1,29%). Pentru 6,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,32%), cu o minoritate de romano-catolici (3,24%). Pentru 6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
ales a apariției obiectivelor industriale, în anul 1987 Băileștiul depășea cifra de 20 000 de locuitori. La recensământul din anul 1992 existau 22 344 locuitori dintre care 11 042 bărbați și 11 302 femei. Aici, pe lângă români mai trăiesc 5 maghiari, 7 germani, 814 țigani, și un singur sârb.
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
concerte de muzică clasică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Luduș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,69%), dar există și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici (3
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
funcția sa a fost apoi preluată de Ioan. Ca urmare a organizării teritoriale ca bănie și cum noua cetate a Severinului conform unui document pontifical din 1234 a atras în răstimp scurt în regiune un număr considerabil de cumani, români, maghiari și sași, implicit un amestec confesional ortodox și romano-catolic, pentru prima oară, Béla al IV-lea a cerut în 1238 papei Grigore al IX-lea înființarea unei episcopii catolice a Severinului. Aceasta a luat însă ființă abia în 1382. În
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
învățământ la distanță. "Parcela Eroilor din Primul Război Mondial". Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități - maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni - decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate numele celor care odihnesc aici. Pe monumentul
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
Bluesendref". În spiritul latinismului promovat de Școala Ardeleană numele Blajului a fost transcris în limba română ca "Blasiu", respectiv "Blaș". Ca semn al emancipării urbane, în secolul al XIX-lea a fost folosită în corespondență și forma "Blaj-Oraș", simetric cu maghiarul "Balázsfalva" (Blașfalău, aidcă satul lui Balázs). Până la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost printre puținele orășele din Ardeal , alături de Năsăud, cu o populație majoritar românească. La început secolului al XVII-lea populația localității era redusă, fiind alcătuită la 1650
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria au determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și maghiarilor. Între 15 și 25 septembrie 1848 a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
română de origine slavă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Toplița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,11%) și romi (3,64%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,51%), dar există și minorități de romano-catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
centrul economic și administrativ al acestuia. În momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în „Urbs Morisena” (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 și încorporat regatului ungar. Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timișoara cât și funcția de comite de Timiș devin din ce în ce mai importante. Timișoara primește un impuls deosebit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
umple până în anul 1771, când este închis. În 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei, împuținând ulterior numărul locuitorilor. În 1848 izbucnește revoluția în Europa. În Imperiul Habsburgic aceasta a avut un caracter preponderent național, maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși de sub autoritatea Casei Imperiale, în timp ce minoritățile din regatul maghiar doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar. În acest an, trupele revoluționare maghiare înfrâng trupele imperiale austriece din Transilvania și Banat asediind
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
potrivit Convenției de Armistițiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Timișoara se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,36%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,87%), sârbi (1,52%) și germani (1,31%). Pentru 8,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,99%), dar există și minorități de romano-catolici (7,11%), penticostali (2
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți alături de pecenegi ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de "prisăci" medievale la inceput in zona Oradei (a rămas localitatea Săcuieni), apoi treptat spre marginea de sus-est odată cu ocuparea Transilvaniei. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
apariția Școlii Ardelene, avându-i ca reprezentanți pe Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, a avut contribuții la dovedirea continuității populației daco-romane în Dacia și după Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului în limba română, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la Colegiul Reformat, unde au urmat studiile cele doi pașoptiști mureșeni, și fiul său, János Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
strada Secuilor Martiri). În 1874, după Ausgleich, un monument imens, intitulat Monumentul Secuilor Martiri a fost construit la locul execuției. Acest obelisc a rămas în acel loc până astăzi, iar în fiecare an aici se țin manifestările prilejuite de „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”. Anul 1848 găsește orașul Târgu Mureș cuprins de febra manifestărilor revoluționare românești. Avram Iancu și Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiție în
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]