4,894 matches
-
Harris l-a categorisit ca făcând parte din genul "Didelphis", creat de Linnaeus pentru oposumul american, numindu-l "Didelphis cynocephala" („oposumul cap de câine”). După ce oamenii de știință au înțeles că fauna australiană era fundamental diferită de genurile cunoscute de mamifere, s-a ajuns la crearea schemei moderne de clasificare, iar în 1796, Geoffroy Saint-Hilaire a creat genul "Dasyurus" în care a plasat lupul marsupial. În 1824 a fost separat în propriul gen, "Thylacinus", de către Temminck. Unele studii au plasat lupul
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
sunt originare din Alajuela. Din acest motiv, fermă Butterfly din La Garita a fost înființată pentru cercetarea științifică a diferitelor specii. Maimuță capucin cu cap alb este originară din pădurile din provincie, așa cum este și maimuță urlătoare cu mantă. Alte mamifere originare din Alajuela includ tapirul lui Baird, furnicarul gigant, furnicarul mătăsos, margay, ocelotul și alte pisici sălbatice. Jaguarii, desi văzuți din ce in ce mai rar, locuiesc în parcurile naționale din provincie. Cerbii se regăsesc în zonele muntoase din Câmpiile Nordice. Machaca și bass
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul "flammeus" se traduce din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”. Ciuful de câmp este
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
peste patru săptămâni după ce aceștia ies din ouă. Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
și ziua sau la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta, ciuful de câmp prinde uneori și insecte, inclusiv larvele lor. In America de Nord, concurează cu eretele vânăt, care are
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
250 mg/ kg și zi în cadrul studiului de carcinogenitate la șobolan . Aliskiren s- a dovedit lipsit de orice potențial mutagen în studiile de mutagenitate in vitro și in vivo . Testele au inclus analize in vitro ale celulelor bacteriene și de mamifere și evaluări in vivo la șobolan . Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere cu aliskiren nu au indicat semne de toxicitate embriofetală sau teratogenitate la doze de până la 600 mg/ kg și zi la șobolan sau de 100 mg/ kg
Ro_977 () [Corola-website/Science/291736_a_293065]
-
250 mg/ kg și zi în cadrul studiului de carcinogenitate la șobolan . Aliskiren s- a dovedit lipsit de orice potențial mutagen în studiile de mutagenitate in vitro și in vivo . Testele au inclus analize in vitro ale celulelor bacteriene și de mamifere și evaluări in vivo la șobolan . Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere cu aliskiren nu au indicat semne de toxicitate embriofetală sau teratogenitate la doze de până la 600 mg/ kg și zi la șobolan sau de 100 mg/ kg
Ro_977 () [Corola-website/Science/291736_a_293065]
-
revizui în fiecare an orice informații noi disponibile și acest RCP va fi actualizat , după cum va fi necesar . Mecanismul de acțiune Bortezomibul este un inhibitor proteazomal . Este special conceput să inhibe activitatea asemănătoare chemotripsinei a proteazomului 26S în celulele de mamifer . Proteazomul 26S este un complex proteic mare care degradează proteinele de care se leagă ubicuitina . Calea metabolică ubicuitin- proteazomală are un rol esențial în reglarea turnover- ului proteinelor specifice , menținând astfel homeostazia în interiorul celulelor . Inhibarea proteazomului 26S împiedică această proteoliză
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
revizui în fiecare an orice informații noi disponibile și acest RCP va fi actualizat , după cum va fi necesar . Mecanismul de acțiune Bortezomibul este un inhibitor proteazomal . Este special conceput să inhibe activitatea asemănătoare chemotripsinei a proteazomului 26S în celulele de mamifer . Proteazomul 26S este un complex proteic mare care degradează proteinele de care se leagă ubicuitina . Calea metabolică ubicuitin- proteazomală are un rol esențial în reglarea turnover- ului proteinelor specifice , menținând astfel homeostazia în interiorul celulelor . Inhibarea proteazomului 26S împiedică această proteoliză
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura și cu faringele prin istmul faringian, având rolul de rezonant sonor pentru vocea
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
cu faringele prin istmul faringian, având rolul de rezonant sonor pentru vocea produsă de coardele vocale, în parte rol în respirație și funcția cea mai importantă este calea de introducere a hranei, la păsări fiind reprezentat prin cioc iar la mamifere prin gură. Animalele în procesul de evoluție au un sistem de digestie a hranei care este introdusă prin gură și care după procesul de digerare și absorbție la nivelul tractusului digestiv va fi eliminat prin anus (orificiul anal). Gura sau
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
ul ("Alces alces", denumit și plotun ) este un mamifer sălbatic, fiind cel mai mare reprezentant al familiei cerbilor. El se distinge prin marile coarne palmate pe care le poartă masculii. Sunt descrise mai multe subspecii de elan: ul trăiește în pădurile din emisfera nordică, în zona temperata și subarctica
Elan () [Corola-website/Science/311134_a_312463]
-
de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
au fost influențați la șobolanii cărora li s- au administrat Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină Stearat
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
au fost influențați la șobolanii cărora li s- au administrat Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină Stearat
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
întârzieri ale dezvoltării fetale și reduceri tranzitorii ale activității puilor . Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 44 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
au fost influențați la șobolanii cărora li s- au administrat Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină Stearat
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
au fost influențați la șobolanii cărora li s- au administrat Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină Stearat
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
au fost influențați la șobolanii cărora li s- au administrat Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Nucleul comprimatului : Lactoză monohidrat Hidroxipropilceluloză Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Celuloză microcristalină Stearat
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
întârzieri ale dezvoltării fetale și reduceri tranzitorii ale activității puilor . Mutagenitate Olanzapina nu a prezentat potențial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard , care au inclus teste de mutații bacteriene și teste in vitro și in vivo la mamifere . Carcinogenitate Pe baza rezultatelor studiilor la șoarece și șobolan , s- a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă . 6 . PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6. 1 Lista excipienților Manitol ( E421 ) Amidon glicolat de sodiu ( tip A ) D- glucoză Aromă de vanilie Tartrazină ( E102 ) 6
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]