5,675 matches
-
plimbările mele prin hol, mă atrăgeau irezistibil, și când bătea soarele în ele pe la amiază erau mirifice, mai ales că dincolo de ele, în doi arbori stufoși, ciripeau pasările. Timpul parcă se dilata, cădeam în visare și gîndeam: ia uite, bătrânii meșteri, niște necunoscuți, dar atât de apropiați de mine, au prins aceste minunate culori și le-au lăsat aici pe acest geam să le ghicim sufletul. Or fi murit, or mai fi trăind, cine știe? Musafirii mei simțiră și ei ceva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ce figuri au făcut, poți să-mi spui tu? Vino cu mine, îi spusei, vesel și eu, dar resemnat ca în fața morții. Ce zici de vitraliul ăla?" "Îmi pare rău, nu știu ce m-a apucat", zise cu o frățească sinceritate. "Un meșter bun o să-l repare, îi spusei. Dar nici un meșter, oricât de priceput, n-o sa poate drege ceea ce mi-ai făcut tu mie astăzi!" Și măsurai pe deplin conștient singurătatea care năvăli asupra mea după ce rostii aceste cuvinte. Chiar sub anestezia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Vino cu mine, îi spusei, vesel și eu, dar resemnat ca în fața morții. Ce zici de vitraliul ăla?" "Îmi pare rău, nu știu ce m-a apucat", zise cu o frățească sinceritate. "Un meșter bun o să-l repare, îi spusei. Dar nici un meșter, oricât de priceput, n-o sa poate drege ceea ce mi-ai făcut tu mie astăzi!" Și măsurai pe deplin conștient singurătatea care năvăli asupra mea după ce rostii aceste cuvinte. Chiar sub anestezia deciziei, căci o decizie alungă câinii suferinței, simții totuși
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-mi pară indescifrabil. Îmi aprinsei o țigară si începui să mă plimb pe gânduri prin vastul apartament... XVIII Nu e nici un secret, îmi spusei oprindu-mă în dreptul vitraliului spart de vaza proiectil care trecuse prin el. (Matilda chemase un meșter și îl dresese, nici nu se mai cunoștea, în centrul lui, unde fusese găurit, meșterul pusese un geam alb și tăiat oval care părea firesc cui nu știa cum fusese înainte, mie însă nu-mi părea, acest oval alb, insignifiant
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prin vastul apartament... XVIII Nu e nici un secret, îmi spusei oprindu-mă în dreptul vitraliului spart de vaza proiectil care trecuse prin el. (Matilda chemase un meșter și îl dresese, nici nu se mai cunoștea, în centrul lui, unde fusese găurit, meșterul pusese un geam alb și tăiat oval care părea firesc cui nu știa cum fusese înainte, mie însă nu-mi părea, acest oval alb, insignifiant, prin care nu se vedea nimic și străin de frumoasele culori în mijlocul cărora fusese pus
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
plăcu și îl repetă pe drum insistând să i le arăt. "Ți le arăt acasă, când o să le învăț cum să le tai și să le lipești..." Trecurăm apoi pe la "cișmar". Silvia era răpită, nu știu ce-i plăcuse ei aici: ciocanul meșterului, sula pe care o înfigea în talpă, faptul că nu se grăbea după ce intrai la el și abia după ce termina de bătut cuiele de lemn pe care le ținea în gură își ridica privirea și se uita o clipă la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
făcea, monta conserve și capace de canal pe fiecare clădire?“ „Nu chiar pe toate. În 1896, s-a întors în București și, cu banii câștigați în străinătate, și-a deschis un atelier propriu, unde a înființat și o școală de meșteri. După război, ar fi plecat în America, pe la Chicago, dar nimeni nu știe precis.“ „În ’48?“, m-am mirat. „Greu de crezut. Nu-l lăsau comuniștii să iasă, tocmai puseseră mâna pe putere. Nu intrai și ieșeai așa din țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tot în trening, cu bentiță pe cap și adidași în picioare. În timpul liber, aveam aspect de infractor, nu de profesor universitar. Nu era vorba că-mi lipseau hainele; dimpotrivă. Dulapul nostru trosnea, tocmai comandasem un corp nou în Pajura unui meșter. Știam să mă asortez cu Maria la o cafeluță, o recepție, o piesă de teatru sau o ieșire în parc. Ea apărea mereu elegantă, feminină, invidiată. Știa să așeze o pată de culoare în perfecțiunea asta socială (un trandafir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele; ci bărbați cu mueri și copii, meșteri și plugari cărora populația cea deasă a Italiei din vremea aceea le îngreuna mijloacele de traiu vieții, și cărora cu toată siguranța li se putea încredința stăpânirea și apărarea Daciei" (Aaron, 1835, p. 8). Chiar și după retragerea aureliană, "Rumânii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zile de vilegiatură, îngăimă sfios Lebedev. Prințul stătea în picioare, îngândurat. — Și eu, după ce mai rămân aici trei zile, plec cu toate odraslele la casa de vară, ca să nu-l pierd cumva pe puiul nou-născut, iar între timp aici niște meșteri o să facă reparații. Tot la Pavlovsk mă duc. — Tot la Pavlovsk? întrebă deodată prințul. Cum vine asta, chiar toți pleacă la Pavlovsk? Și spui că ai acolo o casă de vară? — Nu pleacă chiar toți la Pavlovsk. În ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nou acești ochi, deja pentru a treia oară în acea zi, voise deci să se apropie de Rogojin și să-i spună lui „ai cui erau ochii“! Dar coborâse în grabă din vagon și se dezmeticise de-abia în fața tarabei meșterului de cuțite în clipa când se oprise și evaluase la șaizeci de copeici un obiect cu mânerul din corn de cerb. Ciudatul și teribilul demon se agățase definitiv de el și nu mai voia să-l lase în pace. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
slugarnic și nedibaci în această cestiune așa încît se teme că, de se va face lumină, opiniunea publică se va deștepta în fine și-i va {EminescuOpXII 185} goni de la putere ca pe niște oameni tot atât de proști administratori pe cât de meșteri calomniatori? Sau pregătește el vreo altă lovire țării, vreo cerere de milioane or dezorganizarea justiției prin alegere? Oricare din aceste ipoteze va fi cea adevărată este învederat că "Romînul" simte trebuința să arunce pulbere în ochii lumii și pentru aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mare ori mai mic al capitalului acționarilor. Fără îndoială vom releva că soarta celor mai multe din "societățile de construcție" (Baugesellschaften și Baubanken ) din străinătate n-a fost tocmai strălucită; dar un folos real tot au adus. Au dat de lucru meșterilor zidari și arhitecților și aceștia au produs bunuri reale... Au supraprodus adeseori; au făcut case ce nu-i trebuiau nimărui, dar un substrat material totuși au avut aceste întreprinderi. Nici un substrat real la Creditul Mobiliar. Funcțiunea lui organică nu este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a însărcina pe reprezentanții lor din București ca, în înțelegere cu reprezentanții puterilor semnatare Tractatului din Berlin, să invite pe guvernul român de a-și numi arbitrarii săi, precum și de a determina locul și timpul tribunalului arbitral. [13 septembrie 1881] ["MEȘTER ÎN FALSIFICARE... Meșter în falsificare de calcule financiare, pișicher când e vorba de a apăra pe Stroussberg, sublim când redactorii apără "cea mai populară cestiune", câștigând cu ea milioane, "Pseudo - românul " grecului C. A. Rosetti se crede special și în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reprezentanții lor din București ca, în înțelegere cu reprezentanții puterilor semnatare Tractatului din Berlin, să invite pe guvernul român de a-și numi arbitrarii săi, precum și de a determina locul și timpul tribunalului arbitral. [13 septembrie 1881] ["MEȘTER ÎN FALSIFICARE... Meșter în falsificare de calcule financiare, pișicher când e vorba de a apăra pe Stroussberg, sublim când redactorii apără "cea mai populară cestiune", câștigând cu ea milioane, "Pseudo - românul " grecului C. A. Rosetti se crede special și în ale instrucției. Astfel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Gr. Alexandrescu cu Orele de repaos ale lui Radu pătărlăgeanu? Mai bine nu vă amestecați unde nu vă fierbe oala. La pehlivănii de burse și politice, la escamotări de bilete din urne electorale, la pungășie și tripotaj vă pricepeți. Adevărat meșteri, n-avem ce zice. Dar până și de bietele cărți de citire vă legați, cari ar trebui să fie un obiect de îngrijire națională ca și textul Bibliei? Ș-aci vreți să vă arătați filozofia de țap în toată goliciunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viciile Învechite aveau mai multă putere decât toate leacurile. De aceea a venit Acela Care va mai veni, Întrupat În biata ființă omenească, ca să ne Întărească prin slava Sa. Căci nimeni În afară de Marele Artist nu stăpânește arta Sa, asemenea olarului, meșter el numai, să dea formă lutului. Și așa, El, Domnul tuturor, Cel Care pe toți Îi făcuse, a binevoit să coboare În chip de om și să pri‑ mească, prin ființa Sa, sufletele noastre, să ne facă din nou, prin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Monastirea Argeșului. Dar mitul rezolvă o profundă criză sacrificială prin victima ispășitoare, care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri și restabilește unitatea dialogică a comunității. În mit, însă, există puternice reminiscențe precreștine, suprapuse, palimpsestic peste un context creștin. Violența malefică este contracarată și învinsă de violența benefică fondatoare, aducătoare de pace și creație. Aceasta e și calea nașterii zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cuvinte, să înțelegem paradoxul că forța creștinismului ar izvorî din prezența lui Satan, care mereu încurcă lucrările divinității, iar forța politeismului a supraviețuit atâta vreme cât Zeul unificator. Foarte probabil nu altul este sensul "dualismului" dezvoltat de Lucian Blaga în drama sa Meșterul Manole, unde bunul Dumnezeu și crâncenul Satanail sunt frați. Dacă ne supunem, însă logicii celor trei materii, respectând ierarhia diacronică: macrofizic, biologic, starea T, atunci ne ciocnim de un viciu logic pe care Lupașcu nu l-a explicat: de ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a stat o clipă pe gânduri și, recunoscându-se învins, a exclamat profetic: "E atât de minunată pictura, încât, în curând, vei muri, fiindcă ți-ai ars tot seul!" Într-adevăr, prețul capodoperei a fost moartea creatorului, ca în mitul Meșterului Manole. Cred că un lucru similar s-a petrecut și cu Victor Teleucă, dar el a pus pariul, în 1992, după propria-i mărturie, cu sine însuși și cu soarta ingrată a literaturii basarabene. Dacă mi s-ar fi cerut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Udrea, cu o intrigă romanțioasă și dulceagă. V. a mai scris poezii, unele în franțuzește, precum și fabule în versuri. Dar contribuția sa este legată în special de teatru. SCRIERI: Coconu Jenică, București, 1867; Teatrul și școala, București, 1870; Carmen Sylva. Meșterul Manole, București, 1891. Repere bibliografice: Sphinx [D.D. Racoviță], „Prea târziu” „România liberă”, 1884, 1 965-1 967; Th. M. Stoenescu, Ștefan Vellescu, „Biblioteca familiei”, 1892, 11; Ștefan Vellescu, „Revista literară”, 1899, 27; I.L. Caragiale, Despre teatru, îngr. și pref. Simion Alterescu
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
pentru o personalitate a Bisericii românești, în 1639 va fi desemnat printre cei trei candidați la scaunul Patriarhiei din Constantinopol. În 1640 reușește înființarea la Iași a unui colegiu și a unei tipografii pe lângă mănăstirea Trei Ierarhi, cu ajutoarele - profesori, meșteri și materiale tipografice - venite de la Petru Movilă. Colegiul ieșean a fost condus un timp de rectorul Academiei movilene, Sofronie Poceapski. V. creează în capitala Moldovei un curent puternic de tipărire și răspândire a cărții românești, acțiune reluată mai târziu de
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Dealu, 1644), urmată de Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699). În secolele următoare s-au adăugat multe alte ediții pentru uzul bisericesc, imprimate la Râmnic, Buzău, Sibiu, București ș.a. Condițiile grafice, ornamentația bogată - inițiale, ilustrații și compoziții de artă miniaturală, multe datorate meșterului Ilia (identificat la un moment dat cu xilogravorul român Ilie Anagnoste) - au făcut din Cazania lui V. o valoare în sine a tiparului românesc din secolul al XVII-lea. Din perioada de egumenie a lui V. la Secu datează primele
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Din generațiile următoare s-au ilustrat Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Alexandru Vona (sub numele real, Samuel Albert). La început V. beneficiază de aportul unor tineri poeți, ca Alexandru Ciorănescu, Barbu Brezianu, Constantin Noica (cu mai multe poezii, între care și Meșterul Manole, „dedicată d-lui L. Blaga”); proză dă Adrian Gheorghiu, iar cu eseuri sunt prezenți Mircea Eliade, Al. Elian, Valeriu Papahagi, C. Noica, Haig Acterian, Eugen Ionescu, Octav Șuluțiu, N. Steinhardt. Revista deține o serie de rubrici interesante, ca „Omnia
VLASTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290612_a_291941]
-
Râul Glodului și patru schelete de la Cucuteni. În serile de 21 și 22 octombrie au fost organizate două reprezentații de gală la Teatrul ieșean, una de societatea dramatică și alta de o trupă germană, care a inclus În program piesa „Meșterul Manole”, de Carmen Sylva . În prima seară, suveranii au asistat la un spectacol deschis de imnul regal, intonat de orchestra condusă de Eduard Caudella, urmat de două părți de concert susținute de Aspasia Sion, profesoară la Conservator, de poezii scrise
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]