4,239 matches
-
să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca fiică a satului, cred că noi trebuie să avem spiritul acestor rădăcini. O datorie de onoare a fiecăruia dintre noi este de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât de încercat de vicisitudinile vremurilor. Ca fiică a satului, cred că în noi trebuie să avem spiritul acestor rădăcini. O datorie de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui Dragoș Vodă. Multe dintre ele au fost cântate la nunți și petreceri: Sora, fratele și zmeii. Faptul că aceste balade au circulat un timp și după război în satul nostru este o dovadă că au avut puternice rădăcini pe meleagurile Bucovinei. Unele obiceiuri sunt legate de cele mai importante evenimente din viața unui om: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Venirea pe lume a unui copil este un moment deosebit pentru o familie. La noi a circulat credința că ursitoarele prezic noului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în miez de noapte la fântână, cu o lumânare aprinsă. Acoperind-o cu un cearșaf și privind înăuntru, vedeau în apa limpedea fântânii pe alesul inimii lor. Dragobetele (24 februarie) este sărbătoarea îndrăgostiților și a iubirii. Spun bătrânii că pe meleagurile noastre bucovinene existau simboluri ce marcau ieșirea din iarnă și bucuria iubirii, a revenirii la viață a întregii naturi. Așa se face că a apărut credința ca Dragobete ar fi fost fiul Babei Dochia, fiind căsătorit cu Florica (sau Lazarica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a omului civilizat." Cred că nimic nu are asemănare, cu locul în care ai văzut pentru întâia oară lumina zilei!, iar "cult cu adevărat este numai omul care știe de unde vine și încotro se îndreaptă" (T. Vianu). Dacă-ți iubești meleagurile natale cu adevărat, trebuie să dovedești acest lucru, deși corectă este afirmația lui Vergiliu: "Nu toți putem de toate". Acolo unde nu ne pricepem, învățăm. O cugetare latină spune că niciodată nu trebuie să încetezi să înveți. "Omul prin natura
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă și a bolit multă vreme. În cele din urmă, s-a dus la cele veșnice, lăsând moara în grija soției și a fiicei lor, Felicia. Fiica, căsătorindu-se cu un ofițer de pe alte meleaguri, a plecat cu el la Bacău, unde-și avea slujba. Doamna Apăvăloaie întâmpina mari greutăți în operațiunile contabile, ale morii. Din această cauză, a apelat la tata și, o dată la două săptămâni, îi rezolva toate problemele scriptice. Fiind de-acum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drept mărturie faptului că știu să sfidez vârsta a treia. Vreau să pot spune că, n-am trăit în zadar, lăsând în urmă, ca moștenire, câteva gânduri adunate în cuvinte, bucăți desprinse din sufletul meu, atât de mult legat de meleagurile natale. "Cea mai frumoasă cunună pentru un bătrân este părul alb și amintirea unei vieți cinstite" (Chateaubriand). Costișa se mândrește cu ei... Costișa, de-a lungul vremii, a dat o pleiada de oameni de seamă: Iojn Filipciuc (scriitor), Petru Paul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la pescuit. Încă din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia cu doi copii, Adrian și Adriana, o pereche de invidiat. Sunt astăzi realizați, la casa lor, absolvind Academia de Științe Economice, din Iași. Se mândresc, de asemenea, cu o nepoată, Clara Maria (de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu seamă de sfintele Sărbători) la casa părintească, alături de tatăl Dragomir, la Costișa. Oamenii, colegii în mijlocul cărora a trăit, nu se uită ușor. Ei știu să ofere clipe de bucurie, îmbogățind viața cu amintiri, din care ne putem alcătui spiritualitatea. Meleagurile natale ne oferă satisfacția întâlnirii cu mărturii ce poartă pecetea eternității pe care o dă frumosul. Am cunoscut îndeaproape familia lui Dragomir Burciu, față de care am multă considerație, afecțiune și prețuire. Cornel Nemțoc Nemțoc Cristinel Cornel s-a născut la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în sat, recăsătorită fără copii și-i așteaptă mereu cu mare drag. Ștefan are un frate la Hurjuieni (căruia i a donat toată gospodăria) și adesea vin și pe la el. Rădăcinile nu se uită ușor... Ei au mare afecțiune pentru meleagurile copilăriei. Cleopatra Hrihor (Isopescu) Doamna învățătoare Cleopatra Hrihor s-a născut la 22 noiembrie 1926, în familia Isopescu Arcadie și Maria din Costișa, jud. Suceava. A urmat școala primară în satul natal și apoi Școala Normală de Învățători din Cernăuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
face o deosebită plăcere s-o întâlnesc și să vorbim despre atâtea lucruri care ne leagă de sat, de Costișa noastră. Familia factorului poștal Ion Lavric Drumețind prin Țara de Sus, prin minunatele sate bucovinene, ajungem și poposim la Costișa, meleagul nostru drag. Aici, natura și omul și-au dat mâna, având creații rare, cu valoare nepieritoare, oferind ochiului priveliști de o încântare desăvârșită. Ele grăiesc, mai presus de toate, despre oamenii vrednici și talentați ai acestui sat, binecuvântat de Dumnezeu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
desăvârșită. Ele grăiesc, mai presus de toate, despre oamenii vrednici și talentați ai acestui sat, binecuvântat de Dumnezeu, care au înălțat trepte spre ziua de mâine, în statornica lor aspirație către o viață mai bună. Pe aceste pitorești și străvechi meleaguri, oamenii Cotișei au o fire veselă și blândă, ca și natura în mijlocul căreia trăiesc de câteva veacuri. Ei sunt cei care au preluat de la străbuni și au transmis mai departe spre noi, legănarea melodioasă a baladelor, unduirea valului scrijelit în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ești! Ascunzi putere divină ...Ruptă din povești. Eu și colega mea ne-am întrebat nu o dată ce am putea spune, cum sunt locurile și oamenii acolo unde am văzut lumina zilei. Ne-am umplut sufletul de farmecul unor frumuseți ale naturii meleagurilor noastre împărtășind și altora cele văzute și trăite. Discutând pe această temă, am înțeles pe deplin ce înseamnă sentimentul sublim, viu, al iubirii de ținutul drag, bucovinean. Este recunoscut faptul că pământul românesc este unul dintre cele mai armonioase, mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație și mulțumiri Pitorescul strălucitor al cadrului natural al satului Costișa văzut prin prisma copilăriei, originalitatea artei populare, folclorul străbun care sfidează timpul, spiritul creator și mai cu seamă oamenii, au fost invitații stăruitoare la reflecție, meditație, încântare și bucurie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de-ar fi numai atât, tot ar fi de-ajuns! Japonia este o țară fascinantă, contradictorie, enigmatică și foarte greu de definit. Există o împletire între o economie înfloritoare și o străveche spiritualitate. Orice călător, ce va poposi pe aceste meleaguri, va admira, fără rezerve, vechea cultură a Japoniei, templele și castelele istorice, grădinile Zen și Altarele shintoiste, Muntele Fuji-san ș. a. Ca țară a extremelor, fiind scuturată de cutremure și, din când în când, măturată de taifunuri și tsunami, a făcut
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
trec repede, nu mai poposesc precum altădată, ca niște vrăbii gureșe pe sârmele de telegraf ale creierului. Neuronii se odihnesc, circuitele se refac funcționând normal. Mai sunt două zile până la reîntoarcerea acasă. Deocamdată, sunt tot pe frecvența Japoniei. Toamna, pe meleagurile japoneze, pictează pădurile în culori de basm. Coroanele unor copaci par în vâlvătaie, așa de roșu devine frunzișul lor. Încerc să surprind, cu ochiul magic al camerei foto, lucruri inedite, copaci cu forme ciudate și flori ce nu cresc la
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a fost dăltuită vor bește despre experiența unui cioplitor În piatră pe care zbuciumul vieții l-a condus la crearea acestei opere de artă. Poate că au exis tat locuitori ai acestor părți care au dus cu ei pe alte meleaguri experiența atâtor nenorociri, precum și Înțelegerea că nu putem pricepe totul, că o zonă a vieții noastre rămâne ne pă trunsă, o taină de care ne apro piem cu sfiiciune și cu con știința imperfecțiunii noastre, precum și cu aspirația de a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un somn binefăcător. Când se trezi, știu dintr-odată ce avea de făcut. Se va duce la Konstanz, tocmai În celălalt capăt al lumii. Își aminti fața lătăreață a lui Hermann și ochii lui albaștri și cinstiți, În timp ce-i povestea despre meleagurile lui natale. Hermann ajunsese la Constantinopol Împreună cu alți cruciați. O credință naivă și puternică Îl Împinsese să străbată Europa pentru a elibera Sfântul Mormânt. Dar pe drum se Întâmplaseră atâtea, de neînțeles pentru mintea lui onestă. Cruciații nu așteptaseră Întâlnirea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și acum vrea Împăratul să pună mâna și pe Zürich! Asta nu-i tot! Chipul clericului se Întunecase dintr-odată. De curând, oamenii noștri au prins un emisar secret al starețului Otto, care, chipurile, se rătăcise pe aici, pe aceste meleaguri. Dar Încercase să-l cumpere pe bucătarul nostru. Îi dăduse o pungă plină cu bani de aur și o sticluță de otravă. Omul a venit speriat la mine și mi-a mărturisit totul, astfel că am putut pune mâna pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tact, și-i era recunoscător pentru aceasta. Jupânul Urs spuse: — Trebuie să-ți mai dau o veste Îmbucurătoare. Sihastrul nostru, care te Îngrijește cu atâta devotament, Îți este mult mai apropiat decât crezi. El te-a adus ca prunc pe meleagurile noastre și e gata să depună mărturie În fața stăpânilor noștri privitor la originea ta... — Asta e cu adevărat o zi bună pentru mine, se bucură Bodo. Prietenia sihastrului mi-e mult mai prețioasă decât toate coroanele din lume. Nu vreau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe la familia care ne găzduisefamilie ai cărei membri fuseseră catalogați "chiaburi" la vremea respectivă. Un unchi, profesor de română, fusese repartizat prin anii 1954-1955 la școala din Cârligi, al cărei director era tata. El mi-a stârnit interesul pentru acele meleaguri și pentru că-și amintise că tata, după ce fusese numit în funcție, firesc, inspectase toată clădirea, fost conac boieresc (în zilele noastre devenit obiectiv istoric). Umblând prin podul casei, desoperise, ascuns după o grindă, "Capitalul" lui Karl Marx, un exemplar
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Și acest dar pe care orice poet și l-a dorit îl datorăm poetului George Vulturescu. Revista crește de la an la an, e o revistă deschisă tuturor generațiilor, o revistă care aduce poeți din toate colțurile țării și de pe alte meleaguri, o revistă care unește visătorii acestor lumi prea grăbite, spunându-le parcă "Opriți-vă pentru o clipă, priviți această biserică de lemn, această ie, acest câmp cu flori, ascultați acest pârâu"... O revistă care leagă un țărm îndepărtat de unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
complex, încât a-l supune torturilor cutărei metode înseamnă a-l sărăci, a-l mutila. Citesc multe studii de stilistică, de naratologie, de poetică, despre imaginar, despre versificație și mă minunez câtă obtuzitate poate suporta biata hârtie. Nici pe alte meleaguri lucrurile nu se prezintă altcum. Am participat la numeroase simpozioane de specialitate în Franța, în Germania, în Italia, în Austria, colaborez la reviste din aceleași țări și constat, cu satisfacție, coagularea unui numitor comun în spațiul european. Acest numitor comun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
văd nimic demn de laudă întreprins în Craiova sau pe plan național pentru cinstirea memoriei acestui mare scriitor. Poate cu excepția ediției de Opere (2002-2006), poate cu excepția inițiativei unor particulari (agreată și de familie) care se întâlnesc an de an pe meleaguri doljene întru omagierea (doar a umbrei) lui Don Quijote... A.B.Sunteți cunoscut și ca un excelent promotor cultural. Iată, în 1991, ați publicat revista de cultură "Longitudini" (1991-1993). Colegiul director: Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa. În 1990, ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poezie, fotografie, pictură, modelaj în ceramică. Nu este întâmplător că revista Time dedică o cincime din spațiul ei subiectelor de artă contemporană. Noi în Israel ne bucurăm de muzee excepționale care acoperă extensiv 3-4000 de ani de cultură pe aceste meleaguri. Este fascinantă evoluția artelor și rafinarea mijloacelor de expresie privite pe axa timpului. Arta românească este și ea apreciată și cunoscută: Brâncuși, Ianco, Eminescu, Caragiale, Tonitza sau Iser sunt nume familiare oricărui evreu educat. A.B.Ce aveți pe masa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]