13,719 matches
-
școală” la fel ca toți ceilalți. Ea elaborează o metodologie pedagogică educativă pentru copiii cu dificultăți mentale sau sociale. La începutul secolului cercetările privind demența precoce și de regresie se înmulțesc având la bază observații făcute pe copii cu tulburări mentale. Aceste preocupări științifice au făcut posibilă definirea unor concepte pe care s au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen Bleuler, medic psihiatru, descrie pentru prima dată sindromul de schizofrenie infantilă, termen
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Kanner este considerată ca o entitate specifică dar legată de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului. Ei constată tulburările de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a fost creată în 1963 și a devenit un membru fondator al Organizației Autism Europa. Ea numără în prezent 1200 de familii grupate în 30 de asociații regionale afiliate la Uniunea Națională a Părinților și a Prietenilor Persoanelor cu Handicap Mental. În perioada 1970-1990 relația distorsionată între mamă și copil nu mai este invocată ca și cauză exclusivă a autismului. Studiile noi combat net anomaliile de interpretare și folosire a semnalelor emoționale. Anumiți terapeuți încearcă să abordeze drama pe care o
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între diferite domenii de cercetare vor crea discursuri mai realiste și că dezvoltarea copilului autist și obstacolele să fie considerate și recunoscute ca fructul unei interacțiuni complexe
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și zâmbitoare, buza de sus subțire, ochi adânci. Mai mult de jumătate au o slabă pigmentare a ochilor, părului și pielii. Rata de prevalență a sindromului e estimată la 1 din 25000 indivizi, majoritatea sunt descriși a fi sever retardați mental. Apraxia. Deși sunt multe motive pentru care unii copii nu dezvoltă un limbaj adecvat vârstei, vom descrie în continuare o serie de caracteristici ale copiilor suferind de apraxie (nu este obligatoriu ca fiecare copil să prezinte toate caracteristicile). Dintre cele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
la dificultățile de vorbire; alte semne neurologice "minore" pot conduce la o slabă coordonare, tulburări senzoriale, slabă conștientizare a propriului corp, etc. Sindromul X fragil denumit și sindromul Martin-Bell, este o afecțiune genetică, fiind cea mai comună formă de retard mental moștenit. E o moștenire genetică anormală, în sensul că mama este purtătoarea genei, transmițând-o fiilor săi. Afectează 1 din 1000 sau 1 din 2000 băieți, numărul femeilor purtătoare putând fi substanțial mai mare. Persoanele afectate prezintă un retard mental
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mental moștenit. E o moștenire genetică anormală, în sensul că mama este purtătoarea genei, transmițând-o fiilor săi. Afectează 1 din 1000 sau 1 din 2000 băieți, numărul femeilor purtătoare putând fi substanțial mai mare. Persoanele afectate prezintă un retard mental între moderat și sever. Femeile pot fi de asemenea afectate, însă prezintă un grad minor. Aproximativ 15, 20% dintre purtătorii prezintă simptome din spectrul autist, cum ar fi: contactul cu privirea slab calitativ, tremurul mâinilor sau alte gesturi comportamentale ciudate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pot determina apariția sau intensificarea crizelor). Aceste reacții pot varia de la mediu (privirea fixă în gol pentru câteva secunde) spre sever (pierderea stării considerată conștientă). Mulți dintre autiști prezintă crize subacute care nu sunt sesizabile uneori, dar afectează semnificativ funcția mentală. Constipația cronică și/sau diaree. Unele studii arată că 50% din copii cu autism au constipație cronică și/sau diaree. Diareea poate determina în timp apariția constipației. Tulburările de somn. Acest tip de tulburări este caracteristică autiștilor. Una dintre cauzele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
intelectual; ⇒ insistența menținerii acelorași aspecte legate de mediu sau comportament ca jocuri stereotipice, preocupări anormale sau rezistența la schimbare; ⇒ evaluarea înainte de 30 de luni. Criteriile DSM-III. În 1980, a treia ediție a DMS (Manualul de diagnostice și statistici a bolilor mentale - ediția a III a) publicată de Asociația Americană de Psihiatrie, termenul de tulburări pervasive de dezvoltare a fost folosit în scopul denumirii categoriei din care fac parte autismul și dizabilitățile asociate. Autismul infantil a fost definit prin: 1. lipsa capacității
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
există o deteriorare, dar nu este asociată cu prezența unei deficiențe calitative în interacțiunea socială și caracteristicile descrise la tulburările autiste. Uneori este dificil de precizat dacă un diagnostic adițional de tulburare autistă este justificat la un individ cu retardare mentală, în special dacă aceasta este severă sau profundă. Există rețineri pentru acele situații în care există deficite calitative în aptitudinile de comunicare și sociale, iar comportamentele specifice autismului sunt prezente. Stereotipiile motorii sunt descrise la tulburării autiste; un diagnostic adițional
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Primele referiri la anxietate și frică se găsesc În scrierile anticilor greci, fără a fi Însă recunoscute direct ca tulburări mentale În care anxietatea să reprezinte trăsătura dominantă. Astfel Hipocrate a descris simptome de natură anxioasă, dar În cadrul melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și Aristotel, cu toate că nu au fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
relația de cunoaștere dintre omul de știință ca expert și justiție Îi dau viață coordonatele eticoștiințifice ale expertizei medico-legale psihiatrice prin ceea ce s-a numit „naturalizarea epistemologică de cunoaștere a psihicului uman”, justificată de multitudinea situațiilor din lumea vie, inclusiv mentale, ca și de criteriile etico științifice ce o promovează. Se stabilesc astfel punți epistemice Între actus reus și mens rea, care, deseori, depășind dreptul, promovează drepturile omului la reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
pacient care are intenția de a comite acte violente , dar existența doar a unor simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
Adunării Deputaților la 16 decembrie 1919, publicat <ref>În România În timpul Primului Război Mondial. Mărturii documentare, vol. I, 1914-1916, București, 1996, p. 26-27.</ref> </footnote>. Pe de altă parte, perceperea pericolului rus În 1878, nu explică, dacă-l interpretăm disociat de „harta mentală” a decidenților români, de ce balansul extern - opțiunea pentru o politică de alianțe - nu s-a concretizat la București decât cinci ani mai târziu. În opinia mea, ideea unei alianțe s-a impus cu destulă greutate Într-un climat politic dominat
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
să promoveze o politică mult mai independentă decât În trecut față de AustroUngaria, În ciuda faptului că privea alianța cu Imperiile Centrale ca fiind În continuare necesară. Este de subliniat Însă că faptul a survenit ca urmare a unui accident - respectiv boala mentală a celui dintâi <ref id="61">61 Carol I, Corespondența privată..., p. 456, Carol I către Maria de Flandra, București, 2/15 ianuarie 1909. </ref> - și nu ca efect al Crizei Bosniace (ori al deteriorării relațiilor austro-române). E drept, schimbarea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
condus la ideea că „anatomia schizofreniei” trebuie să coincidă parțial cu anatomia crizelor limbice. În analiza detaliată a răspunsurilor a 36 de pacienți cu electrozi implantați stereotaxic În amigdală și hipocampus bilateral, Halgren și colaboratorii (1992) au raportat că fenomenele mentale complexe produse de stimularea electrică erau practic mereu asociate cu dereglările locale și răspândite ulterior din zona stimulată În amigdală și hipocampus. Experiențele focale subiective și dereglările ulterioare erau frecvente pentru lobii temporali stâng și drept, indiferent de zona focarului
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
amigdală și hipocampus. Experiențele focale subiective și dereglările ulterioare erau frecvente pentru lobii temporali stâng și drept, indiferent de zona focarului epileptic temporal și de fapt erau cumva produse mai des din zona sănătoasă decât din presupusa zonă afectată. Schimbările mentale subiective pot fi induse dintr-o zonă vastă a lobilor mediani temporali decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
și de fapt erau cumva produse mai des din zona sănătoasă decât din presupusa zonă afectată. Schimbările mentale subiective pot fi induse dintr-o zonă vastă a lobilor mediani temporali decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește stimularea nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat că experiențele halucinatorii produse de curentul stimulator sau de crizele lobului temporal au
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat că experiențele halucinatorii produse de curentul stimulator sau de crizele lobului temporal au rezultat din reducerea la incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge să comită actul infracțional. Din perspectiva acestor științe, infractorul este perceput ca om, ca ființă socială, acordându-se o importanță deosebită studierii influențelor negative din mediul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
decese direct atribuibile sau imputabile unei supradoze de canabis; cu toate acestea efectul negativ exercitat de drog asupra percepției și coordonării motorii s-a soldat nu odată cu accidente fatale, generate indirect de consumul de marijuana. Prima dintre cele două tulburări mentale organice induse de canabis - beția canabică -este mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Uzaj recent de cannabis B.Un Sindrom Delirant Organic survenind În următoarele 2 ore după uzul de canabis. C.Tulburarea nu persistă după mai mult de 6-7 ore urmând consumului abuziv de canabis. D.Nu există alte tulburări fizice sau mentale. Tulburările delirante canabice datorate consumului curent nu sunt frecvente În SUA, dar au fort raportate relativ des Într-o serie de țări ca India sau Egipt În care utilizarea dozelor mari de diverse preparate de canabis este frecventă. Câteodată tulburarea
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]