3,813 matches
-
în bulboana din apropiere. De multe ori când mă întorceam seara acasă, tata mă întreba mai în glumă, mai în serios: Spune, cum ți-a mers azi? De câte ori te-ai scăldat? N-ai văzut nici o fantomă în luncă? A fost minunat. M-am scăldat de numai vreo cinci ori c-au venit băieții cu gâștele și a trebuit să mă retrag pe mal. Dar cu fantoma cum rămâne? Nu mă mai speria și dumneata acum. De unde să fie fantome la râu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-a pus și pe mine la curățat peștii de solzi și de măruntaiele din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de lemn, busuioc cu flori și semințe. Tata a vorbit cu meșterii și s-a respectat și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede s-a ajuns sus la căpriori și fiind prietenul familiei, a scos din trăistuță o sticlă de țuică, a pus-o la mijloc, urându-ne: Să fie într-un ceas bun și cu mult noroc! Să aveți parte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
va fierbe și se va ocupa de ouăle noastre. Mi-a mai zis că, numai joia este ziua închistritului. În alte zile, e păcat. Așa că eram bucuroasă că voi fi prezentă la un mare eveniment, dinaintea sărbătorilor Paștelui. M-am minunat câte cunoștințe avea bătrâna despre Sărbătoarea Învierii Domnului, considerată cea mai importantă sărbătoare după Crăciun. Ocupându-se de fiertul ouălelor mi-a spus mai multe despre ele: Oul înseamnă învierea. Din vechime se credea că ouăle au puteri miraculoase. Culoarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doar începutul muncii grădinărești. Cât am muncit la punerea arpagicăi, a dimcăi, a barabulencii și mai ales la săditul firelor de ceapă! Cu stropitoarea udam straturile dimineața și seara (după apusul soarelui). Întotdeauna, legumele și zarzavaturile din gradina noastră erau minunate. Plăcerea vine muncind, deși plivitul ridica cele mai multe probleme. Mama fiind plecată cu lucrătorii zi de zi, plivitul rămânea sarcina mea și a surorii mele Oltea. Buruienele creșteau văzând cu ochii. Dacă se întâmpla o vară ploioasă, timpul ni-l petreceam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiu chemată la ei în casă. Nu refuzam niciodată, căci nu era frumos din partea mea. Într-o duminică, Dafina văzându-mă alergând prin livadă, m-a chemat la ea. Tocmai scotea într-o covățică de lemn niște chiroști. M-am minunat ce mari erau. Arătau ca niște broaște țestoase. Într o fandelă se prăjea niște ceapă cu oloi și-n toată odaia se răspândi un miros, ce te lua de nas. Aurel m-a tras lângă covățică și mi-a zis
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o riguroasă selecție. Mama își alegea câțiva, cu coaja subțire, pentru plăcinte și prăjituri. Eu cu Oltea ne uitam mai mult la forma lor. Trecându-i din mână-n mână, pentru a-i așeza bine pe rânduri, Oltea s-a minunat. A găsit unul cu totul și cu totul deosebit. Avea formă de fus destul de lunguieț și siluet (strâns în talie). Bineînțeles că l-am dat separat. Am continuat alegerea și cu mai multă râvnă. Speram și eu într-o minune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din sufletul ei prea încercat de mamă. Am regretat mereu că nu mi-am cunoscut bunicii, dar, pot afirma fără să greșesc că, părinții au compensat prin atitudinea lor și acest imens gol. Culesul Era sfârșit de septembrie. O zi minunată de toamnă, cu cer senin și un vântuleț ușor. Numai bună de muncă. Tata ne-a programat pentru culesul merelor și perelor. Mama a pregătit coșurile și gălețile. Eu cu Oltea am scos din șopron scările și le-am dus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pui sau de curcan pregătită în familie sau comandată la restaurant... Pentru maturi, Crăciunul este o zi lucrătoare ca toate celelalte, fiind liberi doar atunci când Crăciunul cade într-o zi de Duminică. Japonia arată foarte frumos de sărbători, decorațiunile sunt minunate, iar orașele sunt împânzite cu reclame colorate, cu brazi din beculețe verzi, roșii sau albastre... Catolicismul a prins rădăcini și în Japonia. Astfel, multe familii de japonezi au îmbrățișat această religie. Povestea pruncului Iisus este cunoscută și aici, ceea ce îi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
afară. Impactul e foarte puternic, te simți ca într-o saună, noroc cu mașina care ne așteaptă în apropiere și în care ne refugiem la umbra și răcoarea aerului condiționat care ne înviorează. Drumul de la aeroport până în orașul Asakusa este minunat, autostrada este lină ca în palmă. Doamne, ce autostradă! Seamănă cu o grădină botanică... Copaci înfloriți ne însoțesc, prietenește, calea, înveselindu-ne inimile. În sfârșit, am ajuns la destinație, hotelul Blue Wave Inn, unde rezervările erau făcute cu un an
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
îndemn la luptă, fiind foarte agitată în somn. Noroc că n-a durat mult, altfel te trezeam, mi-a spus Criss. Dimineața aveam patul răvășit, cearșaful tras de pe el , deși e foarte bine fixat. Eu nu-mi amintesc nimic... E minunat acest castel devenit Hotel de Yama. Are o poziție extraordinară; muntele pe trei laturi și lacul „Ashi”... pe o latură. Este căldură peste tot în hotel. Eu sunt sensibilă la schimbările bruște de temperatură, mai ales când ies înfierbântată din
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
nici măcar o pasăre. Bre, cum n-are păsări? răspunse bătrânul cu toată simplitatea sa. Și strigând, s-a umplut tot locul de diferite păsări care Îl Împresurau. Unele stăteau pe umerii lui, iar altele pe fesul lui. Vizitatorii s-au minunat și au plecat folosiți duhovnicește, slăvind pe Dumnezeu. Odată am rătăcit prin Kapsala și luând-o pe o cărare am ieșit În fața colibei Bătrânului Trifon. Aceasta era o baracă Învelită de jur Împrejur cu table vechi, bătute În cuie, și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
săptămâni până când Fericita Ana, mama Sfintei Fecioare, avea să-i ajute a se izbăvi de suferință. Zürichul zăcea sub zăpadă. De pe malul lacului pe jumătate Înghețat, Urs ghici unde se afla casa lui, mai Înaltă decât toate celelalte, și se minună că toate geamurile erau luminate. Bancherul dădu pinteni calului și, odată ajuns la poarta cea mare, văzu În curte forfota de slugi. O agitație neobișnuită domnea În locul atât de pașnic de obicei. Descălecă În grabă, aruncând frâul nobilului animal unui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de aur bătută cu ametiste, prinsă Într-un lanț tot de aur nu mai puțin masiv, cu o Încuietoare tot cu ametiste ferecate În aur. Urs, căruia Îi trecuseră prin mână nenumărate bijuterii, care mai de care mai bogate, se minună de finețea lucrăturii și de mecanismul neobișnuit al Încuietorii. O clipă se gândi să prindă crucea la gâtul copilului. Dar se opri, spunându-și că mama copilului sau cel care l-a lăsat sub pod ar fi putut face același
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și minunate sunt lucrurile Tale. și bunătatea Ta este nemăsurată. Nu suntem vrednici să-Ți mulțumim! Apoi Îl Îmbrățișă pe negustor, care nu-și putea reveni din uimire: — Jupâne Urs, am să-ți spun lucruri de care ai să te minunezi. Deocamdată să ne rugăm Domnului să-i scape pe cei doi nevinovați. și apoi, dacă El va Îngădui, se vor face și celelalte. Păstrează cu grijă cruciulița și taina ei, ca și până acum. Întovărășește-mă o bucată de drum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
electrizat de inegalabila vodcă "Stalinskaia". Eram amețit. Trupul meu cânta. "Eu curg întreg în acest cântec sfânt; Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt." (N. Labiș) Ei, ia spune, copile, îți place? Domnule Răzmeriță, mierea dumneavoastră este minunată. N-am mai mâncat niciodată ceva așa de bun. Îmi place grozav de mult. Da? Ei, atunci e bine. e foarte bine, drăguțule: Ne bucurăm foarte mult că-ți place. Continuam să mă delectez cu această minunată licoare. Și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu fulguiri hibernale, după o zi de muncă epuizantă, mama, intrând în casă cu sacoșa cu mâncare pentru noi, a exclamat într-o admirație pierdută: Doamne, ce frumos ați făcut, copii! Ce frumos! Vă mulțumesc! Vă mulțumesc, dragii mei! Sunteți minunați... Și s-a așezat plângând pe taburetul de lângă sobă, în care ardea focul dăruit de Prometeu oamenilor. Iar alături, lampa cu petrol numărul 8, risipind întunericul, împodobea, într-o aură sacramentală, icoana simplă a Maicii Domnului cu Pruncul, care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
avea zile întregi de la răsăritul la apusul soarelui vom mai purta cămăși nesfâșiate de vânt pantofi fără găuri în tălpi vom mai fi căutați la telefon de câte cineva care încă n-a șters numărul din agendă e bine e minunat te-așezi în umbra arborelui și te gândești la ce vrei câțiva pereți se uită cu drag la tine e aproape ca-n copilărie când coborai în râpa de la predeal să cauți frunze de brustur tot atât de mari cât trupul tău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
datorat unor examene de diferență. Mi-am revenit cu greu din acea stare de epuizare fizică și mentală la care am fost supus. Oricum, perioada studenției și a "Echinoxului" a fost o perioadă magică în felul ei. Și azi mă minunez cum a fost posibil ca, în plină dictatură, să apară o revistă în trei limbi, în care se traduceau texte din Heidegger și din marea poezie universală. Cenzura funcționa desigur și atunci, dar oricum lanțul câinelui era mai lung, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atât de bogat în semnificații, atât de divers și de complex, încât a-l supune torturilor cutărei metode înseamnă a-l sărăci, a-l mutila. Citesc multe studii de stilistică, de naratologie, de poetică, despre imaginar, despre versificație și mă minunez câtă obtuzitate poate suporta biata hârtie. Nici pe alte meleaguri lucrurile nu se prezintă altcum. Am participat la numeroase simpozioane de specialitate în Franța, în Germania, în Italia, în Austria, colaborez la reviste din aceleași țări și constat, cu satisfacție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare și revăd cu ochii minții și ai inimii sufrageria doamnei Maria în care, așezați pe jos, în fotoliu sau pe canapea, ne sorbeam unul altuia vorbele, ne oglindeam unul altuia luminile ochilor, ne minunam că suntem, trăiam plenitudinea clipei. Astfel se percepe lumea la Slatina, în casa bunei doamne Maria. Noaptea a fost lungă, dilatată de gândurile frumoase exprimate prin viu grai sau telepatic, de poveștile sahaj fără de sfârșit. Ne-am culcat spre dimineață
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Astfel se percepe lumea la Slatina, în casa bunei doamne Maria. Noaptea a fost lungă, dilatată de gândurile frumoase exprimate prin viu grai sau telepatic, de poveștile sahaj fără de sfârșit. Ne-am culcat spre dimineață, o altă dimineață senină și minunată din viața noastră. De trezit ne-a trezit Shri Surya, la fel de viguros ca în ajun, invitându-ne parcă să nu uităm promisiunea de venerare făcută în ajun. Cum am putea uita pe cineva atât de insistent și care se insinuează
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pură va reprezenta din nou starea de normalitate spre care tindem, de fapt, cu toții. Și, în consecință, toate baloanele acelea frumos colorate și inscripționate cu litere mari: DOMNUL EGO, se vor dezumfla instantaneu! Nu-i așa că oamenii chiar pot fi minunați?! Poate, vreodată, o să încerc să redau cu mai multe detalii extraordinara atmosferă în care ființam toți în primii ani de Sahaja Yoga în Brăila. Dar și în România! Au fost - zic eu - anii de aur. Existența noastră se desfășura mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
admirabil: motorul bate regulat, ne suportă tuturor mofturile, absoarbe discret nervozitățile datorate disconfortului sau a vreunei proaste dispoziții, tace, toarce și ne duce la destinație. N-aș vrea să afectez ego-ul mașinuței, dar merită și ea puțină recunoștință pentru clipele minunate pe care ni le-a facilitat în repetate ocazii... De fapt, pe la Vaslui a început să se observe jocul și așa ne-am dat seama de ce am ales cea mai nefericită rută: nu ascultasem de vibrații, iar singurul martor detașat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]