3,438 matches
-
Șos. Mihai Bravu - nr. 2 - 62 Șos. Mihai Bravu - nr. 64 - 88 Șos. Mihai Bravu - nr. 19 - 55 Șos. Mihai Bravu - nr. 178 - 196 Șos. Mihai Bravu - nr. 147 - 221; Șos. Mihai Bravu - nr. 107 - 145 Str. Mircea Rosetti Str. Miresmei Cal. Moșilor - nr. 237 - 259 Cal. Moșilor - nr. 300 - 316 Str. Motorului Str. Mr. Laurențiu Claudian Str. Nifon Bălășescu Str. Oborul Nou Str. Odorhei Str. Olimpiadei Str. Oradea Str. Ottoi Călin Șos. Pantelimon - nr. 91 - 111 Șos. Pantelimon - nr. 90
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la cea a unuia sau mai multor stimuli care se referă la o modalitate senzorială definită. Corp (subst.): senzație tactilă percepută în gură care conferă un grad de densitate, de viscozitate, de consistență sau de compactitate a unui produs alimentar. Mireasmă (subst.): miros proaspăt, suav și delicios A mirosi (verb): (simț activ aplicat simțului mirosului). Desemnează acțiunea de a percepe un miros. Sinonimul este "odorer" (a simți un miros) (în franceză, acest verb, deși rar folosit, poate fi considerat ca fiind
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
între aceste pietre m-am întors să rog zeii mei, strămoșii Călători pe Nori. Aurele și numele lor furate le poartă astăzi sfinții bizantini, minori. Aici mă așez în genunchi mai copleșit de crezul meu decât orice creștin în beatitudinea miresmelor de plante mai tari decât orice vin. Seara, când soarele se face un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
precum covoarele lui Ceaușescu din Casa Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își lasă urmele blacheurilor și-ale potcovitelor cizme. Mersul meu de-acum prin iarba Istriței aromate Ridică val de mireasmă din strivitura ce fac prin holdele de izmă Năucind detractorii doctrinei și operie mele, prin tot felul de schisme. Iată cum urc pe Istrița, cum pe Istrița cobor, N-aș da acest mers al meu pe umbletul asupra niciunui covor
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Nina, Mayera, perna albastră cu stele patul tău, cele șapte șuvițe de păr, poza veche cu Maria mică, haina maro de piele, etc. toate acestea îmi făceau foarte rău dansul tău în fine, am vrut să-l am definitiv dulcea mireasmă de miri... II "Tu băiatule te-ai îmbătat cu apă rece!", îmi zise îngerul bălai cu ochi albaștri, ferindu-și privirea. Eu alergam din urmă îngerul cu ochi albaștri. Din urmă. " Dar ești ros pe dinăuntru, ești nebun de legat
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
nimicuri de toate până la capătul liniei în câmpul pădurii unde văzut doar de ea un înger mare ca un copil fără vârstă o ajuta să coboare lin ca din cer roz neverosimil era un cireș lângă gard cu buna lui mireasmă cu albinele lui tămâind locul cu cleiul lui ca uleiul chihlimbar pe trunchiul bătrân nebunește escaladat de niște furnici soldățoase beată de soare și de tandrețe mi-am semnalat prezența și setea cu o mișcare a mâinii cineva săpase grădina
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
la care puteau căsca gura la o adică oricît de ai dracului erau. Rîvna Casei Tale, torcea Ierusalim. Mare și bun ești, Dumnezeule, și ești mereu aproape... Îl simt, Robert și Claudiule, e un abur și-un fum și-o mireasmă care alină, oblojește, și Claudiu trezit din somn speriat și ridicîndu-se în genunchi, ce creștin copil al străzii handicapat... Îl simte, deh, mă duc să mai iau niște bere ca să-l simțim și noi. Ai băut singur toată berea, Ierusalime
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
nori și de sânii tăi ispititori din care curgea lumină și miere și soare și lună. Și părul tău sub cunună flutura ca un stindard galben de pace. Se înșurubau în mine flăcările primenite de îngerul coborând cu fâșii de miresme rupte din grădini în marginea raiului. Era un du-te-vino etern, din care nu mai puteam să scăpăm. Creșteam amândoi cu sentimente aprinse într-un trup fără culoare.
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
zvârle spasmodic raze albastre și-i gata,-n orice clipă, să deturneze calea. Însă mulțimea poverilor și tristețea calului îi îngroapă razele. De călăreț nu amintește nimeni, calul merge încet, la marginea câmpului, samarele lui abat atenția de la primejdia sclipirii, mireasma lor înmoaie otrava spectrală. Atunci înșelăciunea de la-nceputul zilei se hotărăște să râdă, vine și ploaia, în cinstea seninului cal, neștiutor cine îl mână și unde, iar călărețul se trezește plin de rouă și aur, în dans și cântec. Cu toții
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
o ai făcut dintr-o ocheadă și cu o singură podoabă a gâtului, iubita mea. Nu-i vine omului să creadă, cât de frumoși ți se făcură, mireasă, sânii tăi cei mai îmbătători decât o gură de vin, și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele, și-o mireasmă de miere și de lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
o ocheadă și cu o singură podoabă a gâtului, iubita mea. Nu-i vine omului să creadă, cât de frumoși ți se făcură, mireasă, sânii tăi cei mai îmbătători decât o gură de vin, și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele, și-o mireasmă de miere și de lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă ai. Grădină-nchisă ești
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
iubita mea. Nu-i vine omului să creadă, cât de frumoși ți se făcură, mireasă, sânii tăi cei mai îmbătători decât o gură de vin, și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele, și-o mireasmă de miere și de lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă ai. Grădină-nchisă ești, mireasă, grădină-nchisă și fântână pecetluită. Și se frâng
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
se făcură, mireasă, sânii tăi cei mai îmbătători decât o gură de vin, și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele, și-o mireasmă de miere și de lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă ai. Grădină-nchisă ești, mireasă, grădină-nchisă și fântână pecetluită. Și se frâng de rodii ramurile,-n crâng, la care cați cu, numai, ochii și-
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele, și-o mireasmă de miere și de lapte ai sub limba ta; și ai mireasmă, de oliban și smirnă-n strai, în vălurile-ți albe,-n rochii, mireasmă de mireasă ai. Grădină-nchisă ești, mireasă, grădină-nchisă și fântână pecetluită. Și se frâng de rodii ramurile,-n crâng, la care cați cu, numai, ochii și-ai vrea să le cuprinzi în mână și să le pipăi lung cu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
mireasă, grădină-nchisă și fântână pecetluită. Și se frâng de rodii ramurile,-n crâng, la care cați cu, numai, ochii și-ai vrea să le cuprinzi în mână și să le pipăi lung cu palma. Amestecate îs de-a valma miresmele-ți: chipreș cu nard, aloe, smirne și tămâi, șofran cu trestie și parfum de scorțișoare care ard domol, cu aromatic fum; toți arborii de prin Livan, mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
pe unde e, de nu-i aice? Să-l căutăm, - dar nu în van, ci până-l vom găsi,-mpreună." - De mă-ntrebați unde e, oare, am să vă spun că e la el, e în grădina lui cu bună mireasmă, unde-și paște turma cea albă și culege floare de crin... Iubitul meu e-al meu, a lui și doar a lui îs eu, - a celui care-și paște turma-n crinii grădinii-nfloritoare. E-al meu; a lui, la
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
zid de apărare, din spatele căruia se va fi auzit zgomot de arme și se vor fi văzut viteji încordând arcurile. A fost refăcut în 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. În centrul incintei se înalță, stăpânind împrejurimile și răspândind, ca o mireasmă, duhul marilor voievoizi și clerici, biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
fost și al meu, Oradea. Oraș subtil și cochet, neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află. Iluzie, s-ar putea replica, ficțiune! Desigur dar numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
sau "Simfonia a patra", dar și celelalte opere pe care le-a compus în anii următori. Referitor la sursele sale de inspirație, trebuie menționat faptul că Sibelius iubea natura. În "Simfonia a șasea", spunea: „Aceasta îmi aduce întotdeauna aminte de mireasma primei zăpezi”, iar pădurile de lângă Ainola se spune că au inspirat opera Tapiola. Erik W. Tawaststjerna, muzician și biograf al lui Sibelius, menționa: Chiar și după standardele nordice, Sibelius a răspuns cu o intensitate excepțională stărilor naturii și schimbării anotimpurilor
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
(n. 6 decembrie 1909, satul Crăpăturile (actualul sat Țepești, județul Vâlcea; d. 22 iulie 1983, București) a fost un preot mărturisitor și deținut politic român, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998 neputrezit și răspândind bună mireasmă. s-a născut la data de 6 decembrie 1909 în satul Crăpăturile (județul Vâlcea) (actualmente satul Țepești din comuna Tetoiu), fiind al doilea copil - din cei șapte - al soților Marin și Maria Lăcătușu, țărani simpli, dar cu credință în Dumnezeu
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
viață văduva părintelui Ilie Lăcătușu. Cu ocazia înmormântării sale, a fost deschis mormântul preotului. La data de 29 septembrie 1998, după 15 ani de la trecerea în rândul celor drepți, trupul preotului Ilie Lăcătușu a fost găsit intact și răspândind bună mireasmă. Trupul neputrezit avea o greutate de 7-8 kg, fiind găsit în condițiile corespunzătoare sfintelor moaște: nestricăcios, frumos mirositor, uscat și usor, pielea de culoarea alunului, păstrându-și dimensiunile și aspectul, pe care privindu-l nu provoacă spaimă, ci bucurie duhovnicească
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
neputrezit al părintelui Lăcătușu, Mihai Spirache, nepotul părintelui, l-a atins pe Ilie Lăcătușu, iar, timp de o săptămână, mâna dreaptă a lui Mihai Spirache și-a păstrat mirosul de smirnă, specific sfintelor moaște. ""Nu eram singurul care simțeam acea mireasmă deosebită: și cei din jurul meu o remarcau!..."" Rudele au lăsat timp de mai multe săptămâni trupul în contact cu aerul, acesta neafectând în nici un fel trupul părintelui. Văzând aceasta, fiica părintelui Ilie Lăcătușu, Maria Sabina Spirache, singurul urmaș aflat atunci
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
noi și splendida vecernie, care se lăsa pe marea dinspre răsărit, au început să crească încâlcitele cortine ale dumbrăvilor de dafin, de stejar și de castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelnițele au revărsat largi nouri de tămâie. De la apus, în apoteoza de heliante a soarelui pogorâtor, marea din golful Athonului năvălește, cu strălucirea ei de argint
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
chiparoși din preajma și de pe lângă zidurile mănăstirei. O cetate uriașă crește în vale și pe deasupra ei pare că zboară, în cea din urmă slavă vesperală, un șirag de cruci de aur. Codrii în suiș aproape drept strâmtorează milenara clădire și aruncă miresmele chiparosului și răcoarea stejarului în balcoanele și ferestrele chiliilor. O sacră severitate monahală stăpânește în jurul și în cărările acestei mănăstiri. [...] Zografu păstra pentru noi mari destăinuiri! Starițul vorbește românește, iar pe peretele de onoare al salonului stă, în rând cu
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]