5,106 matches
-
a formelor ideale după care trebuie organizată politic realitatea socială, societatea franceză era departe de a fi omogenă, unitară și integrată intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
importanță deoarece "afectează serios interpretările noastre ulterioare" (Southgate, 2001, p. 122). Totuși, toate aceste caveat-uri metodologice nu i-a împiedicat pe aventurierii în realitatea consumată a trecutului să folosească periodizarea ca un instrument standard din trusa lor de scule intelectuale. Multitudinea de modalități de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de control și manipulare. În acest caz, știința politică, susținea profesorul Pasquino, era obligată să facă față, pe lîngă cerințele privind explicarea și interpretarea elementelor multifactoriale și probabilistice, și noilor sfidări pe care complexitatea le ridică în fața cercetătorului, precum existența multitudinii de informații, analiza și interpretarea lor, modalitatea de dobîndire și de aplicare a cunoștințelor politice, stăpînirea și managementul comunicațiilor. Sînt principii și idei ce se întrevăd în abordările pe care profesorul de la Bologna le urmărește în acea întreprindere (și ea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
A depista cele două direcții fundamentale ale disciplinei nu înseamnă, în nici un caz, că aceasta s-ar limita la atîta, nici că subiectul ar fi epuizat prin tratarea lor. Ba chiar știința politică oferă astăzi o imagine globală a unei multitudini de abordări, tehnici și metode, a unei diversități de tematici și uneori chiar și a unor rezultate confuze. Oricît de temeinic ar fi consolidată, cum n-a mai fost niciodată în istoria sa, disciplina nu este nici mai unificată, nici
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
reprezentarea pe listă a partidelor. În fine, ajută nu numai la alegerea adunării reprezentative, dar mai ales permite cetățenilor să aleagă șeful guvernului local. 6. SISTEME DE REPREZENTARE PROPORȚIONALĂ Se vorbește frecvent despre reprezentarea proporțională la sin-gular, dar existența unei multitudini de formule proporționale utilizate și utilizabile pentru echivalarea voturilor în locuri ne obligă să ne referim la sistemele electorale proporționale în pluralitatea lor. În realitate, există nu numai numeroase mecanisme proporționale pentru atribuirea locurilor, dar și numeroase clauze care acționează
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
chiar partide. Democrațiile deja existente sînt, de fapt, regimuri de partide. De altfel, și apariția noilor democrații a fost însoțită de reapariția vechilor partide și de afirmarea unora noi. Al doilea răspuns este că partidele îndeplinesc, de bună seamă, o multitudine de sarcini politice, pe care nici o altă organizație nu știe să le rezolve, nici de una singură și nici în colaborare. Primind critici pentru fiecare ipoteză formulată, Pizzorno [1983] subliniază că există patru motive pentru care partidele continuă să fie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sau ar trebui să le pretindă din munca supușilor lor. Pornind tocmai de la controlul asupra executivului, este ușor de înțeles cît de important a fost rolul parlamentelor în realizarea regimurilor democratice. Cu atît mai necesară apare recunoașterea evoluției lor din cauza multitudinii de parlamente existente acum, a diversității atribuțiilor lor, a varietatății sistemelor politice în care se situează și chiar pentru că există o oarecare confuzie analitică și interpretativă întreținută atît de politicieni, cît și de cercetători. Nu este cazul să insistăm asupra
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și necesitățile aplicării prescrierilor; 5.aplicare, caracterizată prin calificarea finală a conduitei, pe baza prescrierilor; 6.evaluare, caracterizată prin estimarea reușitei sau a falimentului deciziilor; 7.terminare, caracterizată de încetarea prescrierilor și a instituirilor ce făceau parte din regulament. O multitudine de soluții Teoretizările ce au urmat nu au adus noutăți semnificative față de punctul de vedere al lui Lasswell; cel mult, au făcut unele precizări și aprofundări. Exprimată de către societate sau descoperită și produsă de autoritățile publice, problema care și-ar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
publice considerate mai impor-tante, mai puțin costisitoare, mai rentabile. Ar putea fi și faptul că în chiar spațiul autorității politice se dezvoltă divergențe care determină dezvoltarea unor politici publice și reculul altora, accelerarea unora și încetinirea altora. Odată stabilită o multitudine de posibile soluții, este destul de delicată sarcina de a alege doar una. Și procesul de alegere a uneia dintre politicile publice conține elemente problematice și conflictuale. Autoritățile politice pot considera necesară o evaluare, nu strict economică, a alternativelor, chiar dacă e
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lor de a controla toate variabilele indispensabile și, deci, vor aplica schema raționalității sinoptice. Alteori vor putea încerca să controleze procesul numai pînă la un anume punct și, deci, vor face apel la schema raționalității limitate. Alteori, ținînd cont de multitudinea variabilelor, a actorilor, a presiunilor și de tot ceea ce au învățat din politicile publice anterioare, vor formula și reformula politica publică după schema extinderii fragmentate. În fine, alteori, în fața unei problematici nemaiîntîlnite, a unei incontrolabile și confuze multitudini de variabile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cont de multitudinea variabilelor, a actorilor, a presiunilor și de tot ceea ce au învățat din politicile publice anterioare, vor formula și reformula politica publică după schema extinderii fragmentate. În fine, alteori, în fața unei problematici nemaiîntîlnite, a unei incontrolabile și confuze multitudini de variabile, actori, presiuni și soluții, vor fi obligați să accepte schema coșului. În orice caz, se va urma o politică publică ce are caracteristici specifice, clasificabile în funcție de unele variabile. Modalitatea de clasificare a tipurilor de politici publice constituie obiectul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de la putere, adică o opoziție care să promită o mai bună satisfacere a preferințelor cetățenilor. Bineînțeles că măsura în care această opoziție poate fi o frînă și un cenzor care să exercite un control asupra activității guvernanților depinde de o multitudine de factori și, nu în ultimul rînd, de tipul de democrație care s-a instaurat și care funcționează [Dahl 1966; Pasquino 1995]. În orice caz, este important să subliniem aici că definiția lui Schumpeter, înțeleasă în întreaga sa semnificație și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
con-sensualiste pur și simplu: Elveția și Italia. Orice clasificare e menită să se preteze criticilor. Înainte de a formula aceste critici (lucru pe care-l vom face în paragraful 8), este, totuși, oportun să arătăm cum o clasificare bazată pe o multitudine de elemente permite schimbarea poziției în tablou a unor sisteme politice, de exemplu Italia, prin rearanjarea unor elemente semnificative, ca sistemul electoral. S-ar părea, așadar, că a sosit momentul să crească numărul clasificărilor existente și eventual să fie modificate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
părți domină cantitativ. Am ales adesea să prezint extrase mai consistente sau rezumate ale unor documente (procese verbale, planuri de activități, programe, informări, dări de seamă) pentru că am dorit să prezint cititorilor maniera în care erau concepute aceste documente și multitudinea de activități pe care nici o memorie, oricât de bună ar fi, nu le poate reține și reproduce. Prin prezentarea acestora uneori in extenso am urmărit și introducerea în atmosfera epocii, pe care simpla înșiruire de termeni și sintagme ale limbajului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activitatea presei studențești a fost angajată spre reflectarea vieții și problematicii reale a studenților, a vieții universitare, în general. Structura tematică a revistelor studențești este orientată astfel încât organele CUASC din Centrul Universitar și institute să asigure: analiza fenomenului studențesc, în multitudinea manifestărilor sale, informarea studenților, dar și formarea și educarea acestora, mobilizarea colectivelor de studenți la atingerea și realizarea parametrilor și exigențelor învățământului superior actual"37. Mai departe, spuneți că dominantele activității de presă s-au structurat pe cele ale activității
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în anul 269, realizarea cea mai frumoasă și redutabilă a fost cea a religiei, dorința acestuia constând în aceea ca "întreaga lume să trăiască la adăpost, în pace, în cumpătare, cu bucuria în suflet". * Hinduismul constă, îndeosebi, în diversitatea și multitudinea sectelor care tind, în general, spre un gen de monoteism, reprezentat de cultul lui Șiva sau cel al lui Vișnu. Marele poet Kalidasa a trăit aproximativ între anii 390-460, dar nu se cunoaște sub care dintre monarhii dinastiei Gupta. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în amfiteatrul P2, să intre profesorul Mihai Constantineanu la cursul de Zoologia nevertebratelor. Cursul era comun pentru cele 3 secții: Biologie - Botanică, Biologie - Zoologie și Biologie - Geografie. Simțeam cum adrenalina se răspândește ca un val fierbinte în întregul corp. Urmăream multitudinea de planșe de pe pereți și tabla foarte mare de la catedră. Ușa amfiteatrului s-a deschis brusc și a apărut profesorul Mihai Constantineanu însoțit de o suită de cadre didactice (preparatori, asistenți și șefi de lucrări), toți îmbrăcați în halate albe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și pentru care primise un mare ordin de Stat; la asta se adăuga și funcția de director al Stațiunii Biologice de la Agigea „Prof.dr. Ioan Borcea”. Ne-a cucerit cu adevărat prin prelegerile sale pline de informații și presărate cu o multitudine de elemente din experiența personală. În ultimul an de studii ne-a ținut cursul final, festiv: „Omul și marea”. Mergea pe urmele lui E. Hemingway, după al său bestseller „Bătrânul și marea”. De profesorul Sergiu Cărăușu aveam să mă leg
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lector (Șef de lucrări) la Institutul Central pentru Pregătirea Personalului Didactic, filiala Iași, unde își desfășoară activitatea până în 1979. Așa cum recunoaște Prof. Gh. MUSTAȚĂ, această perioadă a constituit pentru D-sa o adevărată școală didactică, prin cerințele specifice și prin multitudinea sarcinilor didactice și a marei responsabilități, cărora a trebuit să le facă față. Astfel, predarea a numeroase discipline biologice pentru care a trebuit să alcătuiască cursurile respective și care au coincis cu tendințele sale naturale spre sinteză, i-au permis
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
perfectă armonie cu conturul feței, cu un surâs totdeauna pe buze și o lumină a chipului ce te invita să fii atent la tot ceea ce urmează. Ne-ați cucerit prin fizic, carismă, cultura biologica de tip enciclopedic formată și din multitudinea de provocări pe care le-ați primit în carieră, dar mai ales prin ușurința și firescul cu care realizați divagații admirabile, logice, juste ce te determinau să te întrebi: Cum de nu m-am gândit și eu la acestea? Ne-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sau fraze separate, ci realizează un discurs semiotic (ecosemiotic). Înțelegând ce reprezintă un discurs ecosemiotic și care este semnificația sa în relațiile cu alte specii, descoperim faptul că, între speciile unei biocenoze și chiar între indivizii unei specii, funcționează o multitudine de astfel de discursuri, care formează o rețea mai mult sau mai puțin complexă, dar și că, atunci când vrem să definim corect o specie, nu trebuie să-i cunoaștem doar nișa ecologică, ci și așa-numita nișă semiotică. Cum nișa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
stat, dar nici nu sunt izolate. Ele comunică unele cu altele, intră în acțiune și își conjugă eforturile în vederea asigurării imunității sau a funcționării la parametri optimi a organismului, mai ales în perioadele de stress. Este de-a dreptul impresionantă multitudinea celulelor cu rol în apărarea activă a organismului și capacitatea lor de comunicare și de mobilizare pentru atingerea unui scop unitar - asigurarea imunității. După Jacob Uexküll (1936), prin diferențierea celulelor și a Țesuturilor, organismele pluricelulare au dobândit o capacitate mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
organismele pluricelulare au dobândit o capacitate mai mare de a primi și transmite informații, astfel încât să manipuleze porțiuni mai mari ale mediului, atât în timp cât și în spațiu, înlesnind creșterea așa-numitului Umwelt. După cum bine este știut, există o multitudine de tipuri de celule în structura corpului, care sunt mobilizate pentru a lupta cu agenții patogeni care pătrund în organism și îi pun în pericol existența. Toate aceste celule nu pot să realizeze funcția de apărare a organismului dacă nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu roiul celulelor nervoase în menținerea ecologiei somatice. Două aspecte se detașează pregnant din tezele lui J. Hoffmeyer, și anume: celulele organismelor pluricelulare se asociază și funcționează pe baza unui mutualism simbiotic și întregul corp pluricelular este format dintr-o multitudine de ecosisteme somatice care se constituie într-o totalitate funcțională (Emmeck et.al, 2002). Roiul funcțional de care vorbește Hoffmeyer are la bază un alt principiu, care ne facilitează înțelegerea multor aspecte legate de nivelurile de integrare din edificarea unui
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]