4,695 matches
-
Ce iarnă grea... iarnă bogată în zăpezi, bogată în viscole... De la Sf. Nicolae a început cu o fulguială, iar din Ajunul Crăciunului, când s-au pornit ninsorile, zăpada s-a așternut încet încet, aproape neîntrerupt. ”... Iarna pământului... și, a sufletului!”, murmură el trist. Întra-adevăr, iarna pământului și a sufletului... se așternuse peste tot, cu presentimentele odihnei și a morții... Presimțirea sfârșitului este mai tragic resimțită decât sfârșitul însuși, pe care îl simbolizează iarna. În noaptea cea mai lungă a anului, în fundul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pentru o clipă inima i se înecă, pusă pe plâns... ... Deodată, moara de tocat gânduri s-a oprit, bătrânul Iorgu revenind în realitate... cu inima pusă pe plâns. Era prea dureroasă amintirea aceea. - De s-ar face ziuă mai repede!... murmură el, ștergându-și lacrimile cu dosul palmelor. Noaptea, timpul parcă se scurge altfel... după alte legi!... își zise el în gând, uitându-se la fereastră, cum se iveau zorile. Ațipi. Pleoapele îi căzură grele ca plumbul, și, încet-încet, alunecă într-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
deși, încă-i tot ”tare”, pentru început de martie! Își zise el. Primele zile ale ”babelor” au fost urâte, dar lapovița a mai topit din stratul de zăpadă și străzile s-au mai desfundat. - Mâine, Duminică, voi merge la cimitir! murmură Iorgu, uitându-se pe fereastra. Vântul adia în falduri perdeaua. Iarna de afară îl întâmpină rece, argintie, strălucitoare... Un vânt subțire, ascuțit, îi tăie iute fața și scutură țurțurii cenușii de pe copacii din fața casei. Văzduhul era curat și limpede ca
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
părea că vremea trece peste dânsul, ca o apă curgătoare într-un murmur prelung. Deodată, din cer începu să ningă rar, cu fulgi mari și leneși, ca niște fluturi mari albi... aerul păru a se mai încălzi. - Frumoasă ”babă”... frumoasă!... murmură el. Era a cincea din ”zilele babelor”... A venit primăvara... Zilele, săptămânile se scurgeau... Iorgu rămânea zăvorât singur în durerea lui. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească. Soarele se aprinsese pe cerul albastru dintr-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
clopote. De la cimitir în drum spre casă... aerul era proaspăt și răcoros. Era în prima Duminică a Postului Mare. Se înnoptase demult, și Iorgu încă nu adormise. Noi gânduri năvăliră peste el ca o avalanșă. Ce se petrece în natură?! murmură el tulburat. În acest furnicar neîntrerupt de vietăți, în aparentă dezordine, și totuși, fiecare gâză cu rostul ei, într-o ordine perfectă. În fața acestei dovezi de ordine și echilibru, atât de departe de starea lui sufletească, cunoscu o amărăciune fără
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Se simțea ca o pasăre care fusese ținută prea multă vreme în colivie și uitase să zboare. Iorgu era un suflet pur, prea pur ca să poată rezista încercărilor noii vieți. - Viața mea s-a scurs ca o adiere de vânt... murmură el. Am uitat cum e să fii copil!... Ce înseamnă a retrăi timpul trecut, a-l avea, a-i da viață!... A privi înapoi, nu e oare a privi înăuntru?!... Căci, de fapt, trecutul îl scoatem din noi înșine, din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de o creangă; Iorgu simți un tremur în tot trupul și un gând îl luă în stăpânire: ”Trebuie să vin mai des... ori să locuiesc aici, în sat!”. Rămași singuri, în intimitatea aceea rece ca de cavou, Iorgu o îmbrățișă murmurând: Ce ne facem, Fata, ce ne facem... lucrurile se complică...!”. Ea îi zâmbi încurajator, ca întotdeauna în situațiile complicate din viața lor... totdeauna mai bărbătoasă decât el. El o sărută mulțumindu-i. Cele câteva ore de când se afla la ea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Butea, să-i fie mai aproape, deveni tot mai stăruitor. ”- Am ajuns!” îl auzi, ca prin somn, pe Avel oprind motorul. Erau în fața blocului, acasă la Iași... Iorgu se simți, cu totul deznădăjduit. ”- Da!... Trebuie să mă mult la Butea!” murmură el. Avel făcu ochii mari, rămânând fără glas. Iarna s-a dus... a venit primăvara. Odată cu trezirea la viață a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor, sărbătorile primăverii au sosit și ele, simbol al reînoirii forțelor cosmice, al
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
urmă, la Zahorna... ”Az’ îi Vinerea Mare, dragu’ mamii... și s’îngroapi Sf. Aer...!” i-a spus, atunci, bunica Ileana, într-o vacanță de Paști la Zahorna... când, s-a dus la Biserică cu ea la Prohodul Domnului. - Sărmana bunica, sărmana...! murmură Iorgu. Deodată tresări... revenind în realitate. De la bisericile din apropiere se urca glasul clopotelor ca un zvon, de jur împrejur... dangătele lor se întâlneau sus pe acoperișul lumii, glăsuind ca niște voci omenești. Iorgu își simțea bătăile inimii... Vocile clopotelor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ținea seama de practicile exterioare ale religiei, dar, acest lucru nu-l împiedica să fie profund impresionabil față de lucrurile sacre. Minunea Învierii Domnului, de plidă, îi tulbura sufletul profund. - Este prea greu pentru fărâma de minte omenească... e prea greu! Murmură el, continuând să urmărească jocurile de lumini și umbră de pe tavan. Ori crezi, ori nu crezi... nu le poți curpinde pe amândouă!... Se pomeni el gândind cu glas tare. Pe afară, în liniștea nopții, se auziră murmur molcom de oameni
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nopții, ca un fior, ca o chemare și tânguire înălțată peste ziduri, plutind peste oraș, sus în noaptea albastră, dincolo de văzduhuri... ... Si de la Barnovschi, de la Bărboi și Golia și altele și altele din apropiere, porniră chemânduse în noapte, căutându-se, murmurând un singur Psalm, cel al Învierii... care nu mai era vibrații de bronz ci o înfiorare cutremurată în carne. O cucuvea, într-un copac, despică liniștea nopții chemând o dată de două ori perechea și tăcu. Cu făclia Învierii aprinsă, Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
patului, iar palma ei moale și caldă, i-a atins ușor obrazul, care acum era neted și rece. Câteva lacrimi i s-au prelins pe obrazul încruntat, de parcă și-ar fi continuat un gând. ”- Totul este în puterea lui Dumnezeu!” murmură Preotul, apoi, a dat Binecuvântarea de dezlegare. Pe buzele ei, încă îi mai pluteau ultimele gânduri... Pe față i se putea citi împăcarea și speranța de iertare în fața lui Dumnezeu. Suferința ei cumplită, ca și fitilul de lampă, s-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
amânar pe cremene fu urmată de o bubuitură tărăgănată, ascunsă, apoi, vântul stârni niste vârtejuri de praf... lumina zilei murea înnăbusită de ceață. Nu mai stiai dacă e noapte ori ziuă. - Vine furtuna!... după atâtea zile de caniculă, vine furtuna! Murmură bătrânul Iorgu uitându-se de la fereastră. Vălmăsagul vântoasei de afară, cu copacii îndoiți ca niste nuiele, se oprea în ferestre. Crengile ciresului din față, băteau cu neastâmpăr în geam. O pală de vânt lovi crengile de geam si fereastra se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
afară, cu copacii îndoiți ca niste nuiele, se oprea în ferestre. Crengile ciresului din față, băteau cu neastâmpăr în geam. O pală de vânt lovi crengile de geam si fereastra se deschise în lături. Parcă se sfârseste lumea, nu alta!... murmură Iorgu. Deodată, pe fereastra deschisă larg, intră o rândunică ciripind... ”tivit-tivit”. Bătrânul tresări. Urmări nedumerit păsărica, cum făcea roate prin cameră cu o iuțeală, că abia o prindea ochiul, gândindu- se... - Dacă-i un semn, de la Dumnezeu!” si un gând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un semn, de la Dumnezeu!” si un gând superstițios puse stăpânire pe sufletul lui; si, tot el îsi răspunse: Da, dar rândunelele aduc noroc în casa omului!”, asa auzise el din bătrâni. - Dar mie, mie... ce noroc să-mi mai aducă! Murmură el cu tristețe în glas. După câteva rotiri prin cameră, păsărică se repezi ca o săgeată afară pe fereastră, și cu alte rândunele... ”tivit-tivit” se făcură nevăzute printre blocuri. ”- Tot așa, trebuie să fie și sufletul omului!... reflectă el cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și cu sufletul pustiit... niciodată, parcă, nu s-a simțit atât de singur. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii. I se păru că toată năpasta lumii are să se abată asupra lui. - Acuș, mă duc după Vasilica, Fata mea... Fata mea!... murmură el și, gândul îl purtă cu ani și ani în urmă, când ea îi spunea: ”- Huhu... Huhule, băiatul meu!” - Vasilica a iubit o dată în viață și atunci cu toată tăria dintrânsa... A iubit și a murit... A murit împăcată cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
clipă la Fata lui, cu ochii în lacrimi pierduți în zare, frământându-l doar un gând... să-și vadă Fata, să ajungă cât mai curând lângă dânsa acolo Sus... - Vasilica a fost tot ce mi-a dat viata mai bun!... murmură el. Dragostea, se știe, este cel mai dumnezeiesc sentiment dintre sentimentele omenești, atunci când este o dăruire de sine... o jertfă. Bătrânul Iorgu, după atâta suferință, tânjea după odihnă și liniște. Când se lăsa noaptea, tulburat de gânduri, singur în casă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aștepta ca un copil în Ajunul Craciunului... I se părea că intră în casă și se strecura în pat lângă el, ca o binefacere. Chipul ei de lună plină, râdea de mulțumire și îl strângea la piept, cu ochii închiși murmurând... ”Huhule, Huhule... ce copil ești”. Deschidea ochii și se trezea singur în pat. De durere nu-și mai putea stăpâni gândurile. - Fata mea dragă s-a stins... nu mai este!... A murit!... a adormit întru Domnu...! murmura el fără șir
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu ochii închiși murmurând... ”Huhule, Huhule... ce copil ești”. Deschidea ochii și se trezea singur în pat. De durere nu-și mai putea stăpâni gândurile. - Fata mea dragă s-a stins... nu mai este!... A murit!... a adormit întru Domnu...! murmura el fără șir. A murit, Fata, a și trecut un an! repeta el mereu, ca o placă de patefon spartă la margine. Copleșit de durere nu-și mai putea face ordine în gânduri. Apoi, ridică privirea spre cer, cu ură
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Se simțea ca un copac mort. Se crăpa de ziuă... Peste puțin se revărsau zorile. Dar gândurile îl purtau din nou la Vasilica. - Fata mea dragă, mi-ai dat bucuria de a trăi, cât de mult îți datorez... Îți mulțumesc!... murmură el, umblând prin casă încoace și-n colo. Cât de rău îmi pare că nu-ți pot spune!... Dumnezeu a vrut să nu-ți pot spune. Iartă-mă, Fata, pentru tot ce ți- am greșit. M-am mărturisit duhovnicului, la
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu adevărat. Pe pat, cu ochii închiși, bătrânul Iorgu simți în ureche răsuflarea ei, ca un răsuflet al pământului... ”- Băiatu, Băiatu... mai spune-mi despre Andromeda și Casiopeea!” - Fata... Fata!... Cât aș fi dorit să te așez eu lângă ele! Murmură bătrânul cu lacrimi în ochi. Când Vasilica a pășit pragul casei din Cetinei, s-a luminat toată casa dintr-o dată! își zise el. - Dacă aș intra în Sfântul, Sfântul Rai, și nu te-aș găsi acolo, aș părăsi Raiul!... I-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe femei să plângă, toate necazurile încep cu lacrimile lor”, a spus cineva. - Pentru greșeala pe care am făcut-o, n-ar fi deajuns nici dacă mi-aș smulge inima din piept și în mii de bucăți aș rupe-o!... murmura el plângând. Greșeala pe care o făcuse îl copleșea. Ațipi... Cât a dormit, n-a știut. S-a trezit dintr-un vis... ... Se făcea că se află într-o încăpere mare, întunecată, și un fulg negru, mare, după ce a plutit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
inimă... Se trezi, și se dădu la marginea patului. Deodată, urechea stângă începu să-i țiuie, la început mai tare și prelung, continuând mai încet, tot mai încet până se stinse. - Vasilica spunea că ăsta-i semn rău... Veste rea! murmură el și superstiția puse gheara pe sufletul lui. El fiind, din fire, superstițios intră într-o stare de neliniște și îngrijorare. De când Vasilica la părăsit pentru totdeauna, în ziua aceea de Sânzâiene, Iorgu a avuto viață plină de frământări și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Vântul de vară mângâia ierburile și frunzele copacilor, ca un cântec abia șoptit... parcă ar fi spus: "Dormiți în pace... Dormiți în pace...!” Mai privi o dată, în urmă, spre mormânt murmurând cu glas sugrumat... "Sărmana mea Fată... sărmana mea Fată, dormi în pace!" Ceva murise și în el, odată cu ea. ... Era la o săptămână după Sf. Maria-Mare. În toată ziua aceea de 23 August, pe toate canalele de televiziune au fost
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
trezit din vis plângând încet și gemând:Fata... Vasilica, Fata mea!... In vacantă la Zahorna ... A venit și Septembrie cu cer palid și nopți limpezi, cum nu mai fusese de multe toamne. - Va fi frig, la noapte va cădea brumă!... murmură Iorgu uitându-se roată pe cer... și, se întoarse de la fereastră în pat. S-a culcat cu gândul la Vasilica, Fata lui. Întins pe spate, cercetând cu ochii închiși tavanul, ea îi revenea mereu în minte... Gândurile se alungau din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]